11,959 matches
-
22.Completează familiile următoarelor cuvinte cu câte cel puțin trei 23.Unește cuvintele cu același înțeles: 24.Subliniază semnele venirii toamnei: este cald, se îngălbenesc frunzele, ploua des, cade roua, pleacă păsările călătoare, cade brumă, vremea se răcește, ninge, înmuguresc pomii, animalele își fac provizii. 25.Desparte în silabe cuvintele: adiere: ruginii: frunzulița: părticică: aricii atenți: 26.Completează cu „să” sau „s-a” , care se potrivește: „Costel a luat undita cea nouă și dus la pescuit. Acolo întâlnit cu prietenii de
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile solare sunt asociate frecvent cu elemente din pomul vieții, mai ales în tiparul său elenistic, o consecință a străvechilor noastre legături cu lumea civilizației mediteraneene. Creatorii populari contemporani, cei a căror formă materială de expresie este în mod obișnuit lemnul, au preluat artistic motivul solar, prelungindu-i viața
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
diverse esențe de lemn. Conform spiritului autentic al artei populare românești, cel mai adesea aceste motive sunt stilizate, fiind formate fie din linii drepte, fie din linii curbe, derivate din arcul de cerc. Cel mai important dintre motivele vegetale rămâne „pomul vieții”, întâlnit în mai multe variante, preponderent sub forma „bradului”. El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de digerat dă afară În același timp și pe celelalte materii, aceasta Însă nu durează mult, și În curând vor ajuta să regleze digestia În chipul cel mai bun. Cele mai bune sunt fructele crude, când sunt luate direct din pom, culese și mâncate mai târziu, pierd din valoare. De aceea, toate fructele indigene sunt Întotdeauna mai bune decât cele străine, deoarece acestea, prin transportul cel depărtat, pierd mult din calitatea lor de a fi ușor digerabile. Se poate, deci, susține
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor iar de alții pentru găsirea comorilor ascunse în pămînt. Ne mai spun
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
răs-pîndit în cele patru zări. În vechea mitologie arimină, pămîntul era înconjurat nu-mai de ape fiind văzut ca o turtă cu marginile mai ridicate să nu năvălească valurile mării veșnice peste oameni. În mijlocul pămîntului - a ,,turtei” getice - era axul lu-mii, Pomul Vieții, Mărul Roșu sau Vîrtejul de Lumină, concept amintit chiar de pa-palitate pe la anul 1453, fiind simbolizat aici de statueta din mijlocul tăvii care re-prezintă pe Maica Pămîntească ce ține în mîini Vasul Cunoașterii din religia strămoșească. Cele două personaje
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea, directorul, altoia în fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din județul Brăila și se afla cam la jumătatea distanșei dintre satele Râmnicelu și Constantinești, adică la distanța de 2,5 km. de fiecare. Pentru că pe terenul pe care era amplasat noul sat nu exista nici un fel de copac sau pom roditor; pentru că vântul purta târtanii uscați ca pe niște mingii năzdrăvane de fotbal, iar iarna viscolul purta zăpada în toate părțile, satul nou a fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. în câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar numărul celor stabiliți „La trei vînturi” n-a trecut de 20. Au fost plantați salcâmi, pomi fructiferi și viță de vie. S-au săpat fântâni și bucuria celor mutaț și aici în câmp a fost mare, pentru că fântânile au dat de apă cam la patru metri adâncime iar apa era dintre cele mai bune pentru consumul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de metal și l-a întrebat câți bani are în mână. Abia după ce bunicul i-a înnumărat în fața noastră, am fost convinși că în adevăr și-a recăpătat vederea. Bunicii aveau casă mare, acoperită cu tablă galvanizată. în grădină erau pomi roditori și viță de vie altoită. Un nuc și un păr foarte înalți dominau grădina, iar vița de vie a constituit pentru mine cea mai veche amintire de când am mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iunie, când eram de 9-10 ani, unchiul Scarlat a cules câteva sute de kilograme de zarzăre din grădină, le-a pus în căruță și m-a luat cu el ca să le vindem într un sat nou întemeiat, care nu avea pomi fructiferi pe rod, la „Nerași”. Unchiul Scarlat era convins că va face o afacere. Marfa era de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă casă, a trebuit să planteze altă vie, alți pomi roditori; a trebuit să-și facă altă fântână la noua ei locuință. Sunt cincisprezece ani de când a trecut pragul în veșnicie, dar eu am aminitrile proaspete, calde, încălzite de lacrimi care ard obrazul, și o văd clar, ca atunci când veneam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
părinților. A avut „noroc” pentru că tractoarele au trebuit să treacă și peste gospodăria fratelui Dinu, și astfel tata și fiul au făcut o singură casă, o singură gospodărie acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
singură gospodărie acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu. „Așa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mergeam adesea la el și moșul îmi da să mănânc miere direct din fagure, și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și a Mitropoliei, încât a și început construirea noului locaș de închinare. LA „REVOLUȚIA” din 1989 Evenimentele din decembrie 1989 m-au surprins. Sâmbătă, duminică și luni. Luni dimineața am plecat la fiul nostru Serafim-Liviu la Roman cu daruri, cu pom de Crăciun. Fără să fi contravenit cu ceva la legea circulației, în fața gării din Roman am fost oprit de șeful miliției din Roman, un căpitan care mi-a cerut, foarte piliticos actele, dar a refuzat sămi dea vreo explicație și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Arome dulci și amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. Deasupra ei, merele pline încovoiau crenguțele, împovărându-le ca cerceii cu prea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
câte un cuvânt cu înțeles opus (antonime) pentru termenii : amărui , deslușite, mâhniri. 2. Alcătuiește un enunț în care cuvântul suflet să aibă alt înțeles decât în text. Precizează-l. 3. Explică, în trei-patru rânduri, înțelesul enunțului ̋Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt căderea frunzelor, și dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. ̋ B.Limbă și comunicare 4. Construiește patru enunțuri, în care substantivul arome să fie, pe rând, părți de propoziție
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
atât de greu de stele C-atârnă uneori pân' la pământ Și dacă te apropii-auzi cum iarba Gâdilă stelele râzând, Și florile-s atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din fiecare pom; (Ana Blandiana, Despre țara din care venim) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum se numește țara de unde vine poeta? 2.Transcrieți versurile care vorbesc despre iarbă. 3.Explicați în 3-5 rânduri versurile: „Eu vin din vară
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]