8,645 matches
-
sâmbăta și duminica. Deși sunt discuții, au păstrat admiterea la toate formele de studiu universitar, deci și la modulele cu taxă. Par mai chibzuiți decât noi! E drept, au și bugete mai confortabile... Cât despre Cracovia, ți-am trimis eu poze, multe, dar chiar e de văzut. În fond, tu conduci, e la doi pași... Dorin Popa: Au și călătoriile dichisul lor nu am văzut nici Cehia, nici Polonia. Am ieșit prima dată în 1995, în Portugalia, și, ca tot românul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
problemele integrării și ale UE în general, pe www.euractiv.ro. Bun, sigur că nu toată presa e tabloidă, că mai arată a ziare "Cotidianul", "România Liberă", "Gândul", "Adevărul", deși au ales formule mai relaxate, cu texte mai scurte, cu poze color mai multe. Și nici nu mă deranjează că există tabloide, ci că tendința e să existe numai tabloide. Sau, la televiziuni, n-am nimic cu știrile de la ora 17, că sunt și oameni amatori de orori, dar mă îngrijorează
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
descoperite și multele care își văd în continuare de treabă. Multe, prea multe ziare sunt folosite ca adevărate măciuci, cu care se dă în capul victimei fără nici cel mai mic scrupul de a justifica titlurile de-o șchioapă și pozele cât jumătate de pagină. Ziariștii au devenit, în prea mare măsură, niște mercenari care, după ce se bat cu pumnii în piept pentru niscai principii, se mută la trustul primului mahăr care dă mai mult. Și nu numai "dinozaurii", ci și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
există pădure fără uscături! Ah, nu Alina a fost prima plecată, ci alții, Radu Eugeniu Stan, Marius Herghelegiu, Dorina Băieșu, Liviu Avram, o mulțime. Atât de mulți că nici nu mi-i amintesc pe toți. Oricum, văd adesea câte o poză de jurnalist, ori un jurnalist participând la vreo emisiune de televiziune și figura lui îmi spune ceva. Mă uit mai atent, citesc numele când e scris, că numele nu se schimbă ca fețele, și-mi spun: "da, e de aici
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vaticane a presei catolice mondiale" se făcea o comparație între modul în care s-a prezentat acolo presa catolică din România, față de cea din celelalte state catolice, în termeni foarte tranșanți: "E impozant să vezi prin pavilioane pereți acoperiți cu pozele primilor mânuitori ai condeiului la cutare și cutare națiune. Ni s-a acordat și nouă românilor invitație și loc la această expoziție. Dar cum ne-am dovedit tăria noastră față sau mai bine zis alături de alte țări? Să spunem drept
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și constructivă; era sensibilă, dar într-un mod clar, bun, care îi arăta că e vie. Cum stătea acolo, calmă și detașată, privind la cerul inundat de un soare orbitor, știa că își are un rol al ei, special, și poza teatral. Dar era un sentiment minunat. Autorul se preface că e foarte prezent în text, când de fapt își retrage emoțiile și ne lasă în compania unei simple foi de hârtie și a unor eroi deliberat goliți de orice reacție
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mâna ei tocmai când dă să plece, Pachetul cu sare. Pe pachet, silueta unei Femei ce dă să plece, Cu pachetul în mână. Când femeia din odaie e cu fața la u- Șă, lasă Pachetul din mână și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să plece, ținând un pachet în mână. Pe pachet, o imagine: o femeie Ce dă să plece, cu pachetul în mână. Pe acest ultim pachet nu mai e nicio poză. Un mic spațiu gol. În mijlocul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și iese. Pe pachetul din poză Vedem: silueta ei, care Dă să plece, ținând un pachet în mână. Pe pachet, o imagine: o femeie Ce dă să plece, cu pachetul în mână. Pe acest ultim pachet nu mai e nicio poză. Un mic spațiu gol. În mijlocul acestei nemișcări, femeia se întoarce cu fața către "u- / Șă" și iese. În chip semnificativ, elementul cel mai important, decizia ei de a pleca definitiv, separă "u-Șă" în silabe la capăt de vers, atrăgând atenția
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Eu sunt cetățean britanic, dar după o vizită recentă în Statele Unite, când, la fel cu alte sute de mii de indivizi născuți în așa numitele "state problemă", am fost descusută și mi s-au luat amprentele, mi s-au făcut poze față profil îmi dau în fine seama că nici cetățenia, nici limba nu te apără. Trebuie să recunosc că, într-adevăr, dezrădăcinarea e miezul poeziei mele, cu toate că termenul implică o oarecare detașare, un anume ceva ce nu-și găsește locul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Davis. Regele a cunoscut-o pe capricioasa Nell când era o actriță de succes ce poza diferiților pictori, i-a devenit amantă, concurând-o și pe acest plan pe Moll Davis. Îi admira corpul frumos din tablourile cumpărate în care poza pictorilor. Comparativ cu celelalte dive, Nell l-a iubit sincer pe suveran, n-a avut pretenții exagerate și atunci când le-a avut, a fost refuzată. Nu a primit titlu nobiliar, ci o casă proprie, o rentă, cadouri. Ambiția ei a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
comun cu viața reală, el a dat naștere unor generații de actori afectați. Gesturile lor stereotipe, declamația lor emfatică, căutarea lor constantă de a produce efect, interzic să se creadă în adevărul personajelor pe care le incarnează. "De aici, această poză continuă, această umflare a comediantului care are o nevoie irezistibilă de a ieși în față. Dacă vorbește, dacă ascultă, aruncă ocheade publicului; dacă vrea să scoată în evidență o bucată, se apropie de rampă și o debitează ca pe un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
printre eroii reflexivi ori munciți de patimi, Hamlet - figură tutelară - lasă în urmă-i o dâră fosforescentă. Un personaj care hamletizează este, în Veac de iarnă, Radu, capriciosul moștenitor al tronului, cu juvenilitatea-i teribilă și cu umoarea primejduitor instabilă. Poza nu lipsește din alura acestui june cu alură gânditoare (și el citește dintr-o cărțulie plină de „vorbe” cu temei, și el monologhează despre cele văzute și cele nevăzute), sentențios în glăsuiri, lansând replici de efect, când mai abrupte, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
subminau, ci confirmau normele și valorile tradiționale. În Italia, Filiberto Guala, directorul RAI (Radio Audizioni Italiane - rețeaua națională de radio) Între 1954 și 1956, și-a instruit angajații ca programele lor „să nu submineze instituția familiei” sau să prezinte „atitudini, poze ori detalii care ar putea stârni instincte primare”20. Existau foarte puține opțiuni - unul, maxim două canale În majoritatea locurilor -, iar serviciul funcționa doar câteva ore după-amiaza și seara. Cu toate acestea, televiziunea a fost un mediu de subversiune socială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Bogdan-Pitești -, asemeni unui dandy englez, Luchian nu poartă mustață sau barbă. Un alt Autoportret (desen, în jur de 1895) îl înfățișează îmbrăcat într-un costum elegant cu jiletcă, ținându-și mâna în buzunar într-o atitudine de relaxare, căutând parcă poza aristocratică. Acestui gest de salon îi este contrapusă privirea pictorului, intensă, cu ceva anxios. Această privire trădează, într-o gamă largă de accente și nuanțe, răceala pozei grandilocvente. Într-o poză făcută în atelierul său din vila de pe șoseaua Kiseleff
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
jiletcă, ținându-și mâna în buzunar într-o atitudine de relaxare, căutând parcă poza aristocratică. Acestui gest de salon îi este contrapusă privirea pictorului, intensă, cu ceva anxios. Această privire trădează, într-o gamă largă de accente și nuanțe, răceala pozei grandilocvente. Într-o poză făcută în atelierul său din vila de pe șoseaua Kiseleff în 1897-1898, apare ținându-și la fel mâna în buzunar, având în spate un șevalet și purtând peste costum un pardesiu elegant. Se va strădui să mențină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în buzunar într-o atitudine de relaxare, căutând parcă poza aristocratică. Acestui gest de salon îi este contrapusă privirea pictorului, intensă, cu ceva anxios. Această privire trădează, într-o gamă largă de accente și nuanțe, răceala pozei grandilocvente. Într-o poză făcută în atelierul său din vila de pe șoseaua Kiseleff în 1897-1898, apare ținându-și la fel mâna în buzunar, având în spate un șevalet și purtând peste costum un pardesiu elegant. Se va strădui să mențină această poză elegantă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Într-o poză făcută în atelierul său din vila de pe șoseaua Kiseleff în 1897-1898, apare ținându-și la fel mâna în buzunar, având în spate un șevalet și purtând peste costum un pardesiu elegant. Se va strădui să mențină această poză elegantă și într-o fotografie apărută în 1909 în Calendarul Minervei, prezentându-l în atelierul său așezat pe scaun, cu o paletă în mâini în fața șevaletului, stând picior peste picior. Aici atitudinea voit degajată, care îi reușește mai bine unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mână pensula și în jurul acestui gest se recompune întregul portret, care-l proiectează într-un univers al modestiei de rezonanță cristică, dar și a asumării unei vocații. De acestă dată Luchian pictează, nu mai citește, nu mai oferă o poză de detașare, este cu totul absorbit de arta sa. Metonimic, mâna care pictează, scoasă în prim plan pe fondul întunecat al costumului, reprezintă arta, profesiunea sa de credință. "Pictez, ergo sunt pictor", "Iată pictorul!" pare să spună Luchian cu modestie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corp. În cazul atitudinilor pasionale, avem două dimensiuni ale fenomenului, una "veselă" și una decepționistă. Rigiditățile, contracțiile sunt pentru Charcot simptome eminamente isterice, însă medicul observă că artiștii își disociază personajele de violențele fazelor convulsive pentru a păstra doar "o poză expresivă, o pură atitudine pasională"360. O întâlnim în picturile lui Fernand Khnopff, la femeile sale de expresie melancolică, care dau impresia unor încarnări onirice, unor "apariții". Cel care se ascunde sub pseudonimul Y Grec, consemnează expoziția sculptorului român George
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de un joc perfid al seducției, făcând din sugestie orizontul infinit al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un gest de baiaderă, de răsfăț voluptuos, cu ochii închiși, iar corpul și gestul absorb întreaga senzualitate. Părul desfășurat în dezordine are o culoare flamboiant-portocalie. Deși respectă datele academice ale nudului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romantică suferea de TBC, precum dumasiana Damă cu Camelii, unde însă se face simțită prezența maladivității proprii sensibilității decadente, femeia fragilă a decadenților și simboliștilor suferă de nervi. Caracterul său nevrotic se află transcris în cheie modernă. De cele mai multe ori, poza adoptată în contextul modern este cea a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anterioare oprindu-se la această evidență. Arghezi insistă însă asupra incapacității pictorului de a transmite o emoție sau o reflecție, unde și relevarea unui repetitiv obsedant, a unei circularități mecanice a temelor și motivelor. Ceea ce Arghezi remarcă numaidecât este artificialitatea, "poza" acestor tablouri, pe care o aseamănă celei a lucrărilor unui alt decorativist afin simbolismului și Art Nouveau-ului, Ștefan Popescu. Arghezi era refractar decorativismului, fie că în primul deceniu Art-Nouveau-ul își epuizase energia, fie că poetul avea o inaderență constitutivă la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea lor într-o poză și o compoziție care să crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu brâul roșu, în contrast cu cămașa albă, șoldul scos în evidență, cu buzele excesiv de roșii, părul negru cu un batic galben, țiganca stă rezemată de un zid văruit, cu brațele ridicate, într-o atitudine care posedă grația formală a unei amfore. Poza senzuală este evidentă, este ca și cum pictorul s-ar fi transformat într-un fotograf pentru o agenție de modeling, prinzând doar acele cadre care supralicitează fascinul erotic. Vermont lucrează în cadrul unui program inconografic menit să rețină doar anumite atitudini corporale. La
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de galbeni la gât, împrumută adesea o frumusețe Jugendstil, marcată printr-o exuberanță senzuală și o vitalitate care dobândește și o notă de frivolitate, de ludic erotic, libertate consfințită cutumiar în cadrul acestei etnii. Vermont își dirijează modelul pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k care îi conferă modelului o totală libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]