8,833 matches
-
sete și foame. După înverșunarea luptelor au cugetat ei(erau oameni cu glagorie) că este mai bine o pace pentru macedoneni decît o șonțeală continuă. ,,Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) și rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd am pornit război cu mulțimea de macedo- neni ce au ieșit în frunte cu regele lor Filipoi Enia pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm și să-l (re)cunoaștem ca badi(frate mai mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-l respectăm și să-l (re)cunoaștem ca badi(frate mai mare). Am luat carele și am dus femeile de lîngă rîu(Istru) pentru a înceta răgetele(vaietele). Geții de pe Tisa din grupa(neamul) Gorin tare au pălit(tăiat) cu săbiile și i-au lăsat să-i ia putrezeala pe cîmp. Acești geți l-au încătușat pe Tibiso și au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns la pace. Ca să ție(pacea) au mers în mijlocul adunării să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la agia Macedoniei cînd Lisimah s-a întors acasă după moartea lui Alexandru Macedon în anul 323 î.e.n. și împărțirea imperiului între diadohi. Toate rudele lui Alexandru au fost măcelărite iar geții, besii și bastarnii au fost puși sub ascuțișul săbiilor. ,,Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-și ducă luptătorii sub comanda geților. În disprețul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie(înțelegere) și să stea(să fie angajați) la agie(conducerea Ma-cedoniei). Puternicul conducător
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
luat la învîrtit pe sarmați de le-au mers fulgii cum ne spune tăblița 26. Ca un adevărat ocrotitor al toriștei, boero Biseto și-a strîns neamul său de războinici în frunte cu basileul Lapise, s-a pornit să pună sabia pe gali și să-i atace în cetatea Geonastio care era centrul puterii lor. Chiar dacă nu au cucerit-o, galii au înțeles că nu mai au zile bune printre geți și sarmați, așa că și-au pus averile și familiile în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost înaintea lui Dromichete pentru că în două sute de ani este greu să acceptăm că istoria a înghesuit 29 de conducători. Timpurile nu erau atît de tulburi încît să genereze domnii de numai cîțiva ani, romanii încă nu au încercat cu sabia toriștea neamului geților iar pe greci nu-i interesau ,,barbarii/străinii”. Bazorio - mato , conducător al geților, după boero Biseto l, s-a confruntat cu răzmerițe în Mesia geților rătăciți de la sfînta cruce dar și cu atacurile tracilor pe care a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cel mai pur spirit junimist și maiorescian să îl redescoperim pe Creangă ca pe cel mai testicular autor din literatura română, a preferat să-și asume vertical acea stare de îmblânzitor al vitregiei cuvintelor, de plimbare prin flăcări cu o sabie deasupra capului într-o vreme în care alții alegeau calea itinerariilor facile, cu parcursuri și destinații garantate pe o hartă deformată în multe feluri. Inutil să-l întrebăm azi pe Maestrul Daniel Corbu dacă a mai fost la Paris, dacă
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
pentru mine contactul viu cu alte discipline. E o viziune asupra științei diferită de cea livrescă. "Carnală", îmi vine să spun. Am simțit transdisciplinaritatea ca pe un lucru trăit mulțumită grupului, vorbind cu Leroi-Gourhan despre locația de la Pincevent, "bătîndu-mă în săbii" prietenește cu Henri Atlan căruia îi datorez mult în domeniul teoriilor informației -, întrebîndu-i fără rezerve despre cibernetică pe Jacques Sauvan și Jean-François Boissel, profitînd de frumosul spirit sintetic al lui Joël de Rosnay, despre care nu uit că, știind că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
episcopul pe care îl iubesc, confirmîndu-le temerile într-o frază limpede și crudă: "Lumea este la fel ca omul: se naște, crește și moare." Căci, din căderea Romei trebuie reținută mai ales lecția despre înspămîntătoarea efemeritate a lumilor, pe care sabia lui Alaric le-o dovedise brutal și incontestabil. Roma nu este prin urmare, aici, decît unul din numeroasele nume ale lumii, iar eu voiam să pun, la rîndul meu, prin acest roman și în termenii care sunt cei ai unui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
deși patronul Antoine Gallimard susține dreptul fiecăruia la libera expresie, fără a adera însă la tezele angajatului său. Bref, în fața unui nou pericol de aceeași factură, marea editură a preferat să se retragă pentru a evita o altă încrucișare de săbii cu opinia publică. Ulterior, Jean-Marc Roberts și-a dat acordul pentru publicarea volumului la Stock, dar a decedat la scurt timp după aceea, iar noul director, Manuel Carcassonne, venit de la editura Grasset, unde deja respinsese textul, și-a menținut avizul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alți boieri la Brașov. Atitudinea favorabilă mișcării lui Tudor Vladimirescu este evidentă în versurile Bunavestire, Cântec românesc, Glasul poporului subt despotism, Sfătuire și rugăciune, scrise atunci și puse sub titlul Sfătuiri patriotice. V. este cel care a păstrat cu pietate sabia lui Tudor Vladimirescu, încredințată mai târziu lui Ion Heliade-Rădulescu. La Brașov a făcut parte din Asociația Literară, continuată de la 1827, la București, de Societatea Literară, în care de asemenea era membru. În 1827 traducea Britannicus de Racine, piesă jucată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cu cele 30 de cazuri de pedeapsă cu moartea ale sale, va deveni Codul muncii? Un efect chiar mai frapant al principiului funest pe care mă străduiesc să-l combat aici este incertitudinea pe care o ține totdeauna suspendată, precum sabia lui Damocles, asupra muncii, capitalului, comerțului și industriei; și acest lucru este atât de grav încât îndrăznesc să cer toată atenția cititorului. Într-o țară ca Statele Unite, unde dreptul de Proprietate este plasat deasupra Legii, unde forța opiniei publice nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a spus, una de idei, ci a lipsei de adversari demni să schimbe idei. Spaima lipsei de adversari nu e decât nostalgia preopinenților ideali. Scriitorul a văzut idei pe care, în absența stăpânilor, și le-a înfipt ca pe niște săbii de argint în propriul trup.” Textul aparține secțiunii care deschide Cronici literare și care propune recitirea unor clasici, precum Mihail Sadoveanu sau Ioan Slavici. Sadoveanu este văzut ca autor modern care „participă ori asistă nu la întâmplări, ci la povestirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
taie, arde, nu-i om de înțeles: "Ce cui să zici aceste? sau cu cine să sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tu a mă trage, și eu oi merge plîngînd". La usturătura cuvintelor se adaugă filozofia proverbelor, de astă dată mai ales din izvor popular: "Paza bună trece primejdia rea...; melul blând suge la două mume...; capul plecat nu-l prinde sabia"; "...și se potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este o pajură făcută din săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite pentru "asemănarea" lor și în raport direct cu dimensiunea. Cu sentimentalitatea ușoară a celor de jos, el crede că privitorii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În fine, în fața lui Ștefan cel Mare se aduc daruri cu învederat aspect de Renaștere, diademe de aur, ulcioare de bronz, lacrimatorii, monede cu efigiile împăraților Tauridei. În Bogdan-voievod, nuvelă fantezistă, se dă la Hîrlău o luptă de stil cavaleresc: "săbiile și lăncile scapără și scânteiază de loviturile puternice ale măciucilor fericate, pavezile remboambă". Petru Rareș e nuvela cea mai lungă, aceasta cu oarecari satanisme romantice. Fundamentul rămâne cel clasic. Lacul Brateș e descris în maniera Salvator Rosa, pescuitul formând o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e abominabilă, aducătoare de trăpas, lutt, turmente, e mortiferă, pictorul depinge mullieri, dame, donzelle, care sunt pline de bellețe, bellissime, dilecte, cu bellă capellură, amoroase, radioase, cu ochi langhizi ce merită un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut nu s'arrestă oricât de svînturoasă i-ar fi soarta și oricât de empiu nemicul. Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele sale sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune într-o odaie cu recomandarea de a se "păstra în veșnicie". În căsătorie e circumspect, principiul lui fiind: Quidquid agis, prudenter agas et respice finem! Fraza lui sună astfel: "...Căpitanul Fărcășanu, care nu știu ce bâlbâia din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mijloace superioare, cu un mare simț al fabulosului, cu umor satanic și desen teratologic. Lui Dragoș, vrăjitorul Vronța i-a furat pe Dochia. În o cetate veche cu poarta îmbulzită de scai el pipăie prin întuneric, gata să lovească, cu sabia goală în mînă: Unde ți-i lacașul, o, dușmane Vronțo? În bizunie, peșteri, în codri nămornici, În făr' de fund hrube, în hiola mării Te ascunzi cu dânsa, cu a me Dochie? Dragoș doarme și atunci începe o sinistră sarabandă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care, nu-i vorbă, ies câteodată imagini uimitoare. Moscova e "o imensă pădure, prin care sălta o fiară sălbatecă, numită Ivan cel Groaznic"; patria noastră ar trebui să devină un rai "păzit la hotarele sale de mii de îngeri cu săbii înflăcărate". Fragmentul de roman Copilăriile lui Iancu Moțoc, retipărit sub titlul Ursita, localiza în epoca lui Ștefan cel Mare și a lui Ștefăniță ideea destinului sangvinar implacabil în virtutea căruia eroul nu se putea sustrage de a ucide, conform prevederilor zodiacale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o zonă de polarizare a populațiilor neproductive din marile imperii. Învinuit de gazetarii de la Românul de situare pe poziții rasiale, Eminescu le răspunde acestora și, implicit, acuzatorilor de mai târziu: "Nu cerem și nu voim, precum insinuă Românul, esterminarea cu sabia a elementelor hibride. Dar ceea ce pretindem pozitiv e ca asemenea elemente să nu fie determinante, domnitoare în statul român. Nu ne opunem dacă ele se vor hrăni prin muncă proprie, dar nu exploatând munca altora. Nu avem nimic de zis
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
avansate care ne creează halucinația realității. În același sens, Pascal Bruckner constată: "înarmat cu bip, telefon portabil, walkman, căști, și, în curând cu microcipuri în creier, cu ecrane în ochi, noul om protetic în orice moment e gata "să scoată sabia din teacă", conectat la lumea întreagă are totul dintr-un soldat ce duce un război fără țintă"523. În acest context, subiectul devine o parte a unei rețele sau un simplu nex de informare, un alt ecran "conservat" într-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în aceste timpuri de pe urmă, împotriva fiului pierzării, Anticristul, și urmașilor săi profani. Aceștia constituie garda de corp a lui Solomon (cf. Ct 3,7) și, ca soldați viteji ai lui Cristos, merg de la o poartă la alta înarmați cu săbii (Ex 32,27), fiind desemnați ca păzitori ai zidurilor Ierusalimului. Ei nu se opresc nicicând, nici zi nici noapte, din laudele dumnezeiești și din sfintele colocvii; își înalță vocea puternică precum o trompetă, eliberând națiunile și dojenind popoarele (Is 58
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]