9,201 matches
-
vieții oamenilor, a credințelor și a activităților de zi cu zi, iar literatura chineză de spiritualitate era populară. Cele mai importante zeități din taoism si budism, spiritele ancestrale, și multe zeități din Religia tradițională chineză erau venerate cu jertfe de sacrificiu. Tansen Sen afirmă că mai mulți călugări budiști din India au călătorit în China, în timpul Song, decât în timpul dinastiei anterioare, Tang (618-907). Cu mulți etnici străini care călătoreau prin China, pentru desfășurarea activităților comerciale sau ca rezidenți permanenți, au venit
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Irak-ului de azi. Sumerienii construiau un templu în centrul fiecărui oraș-stat. În jurul anului 2000 î.Hr., templele aveau forma unor piramide înalte denumite ziggurate, cum era acesta din Ur. Regele, care era și mare preot, oficia ceremonii religioase și efectua sacrificii în templul situat în vârful turnului. Zigguratul era împărțit în șapte etaje, deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în șapte zile. Sumerienii au fost unul dintre popoarele are au trăit în Mesopotamia. Sumerienii erau un popor non-semitic fiind
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
cerului și era considerat zeul-zeilor. Enlil - zeul aerului- el era ajutorul regilor și un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea - zeul apelor, Shamash - zeul soarelui. Ninhursag - zeița-mama, Inanna - zeița fertilității și a dragostei. Rugăciunile erau deseori însoțite de sacrificii animale. Oamenii aduceau că jertfă uneori vegetale, legume, parfumuri, îmbrăcăminte... Zeița fertilității era foarte respectată deoarece ea era cea care aducea fertilitatea în țară. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menține echilibrul
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
uneori pe pietrele funerare romane din Tracia. Cultul zeiței-mamă Pèrke/Tracia, celebrat în peșteri, cunoștea formele extatice ale cultului Cybelei, fiind la rândul său o celebrare a fertilității. Acest cult a influențat probabil atât serbările dionisiace cât și ritualurile de sacrificiu ale orfismului. Tot din Tracia provine, se pare, și latura "apollinică" a cultului, inițiată de venerarea unei zeițe solare, căreia nu i se închinau sacrifcii sau sărbători tumultoase. Numele acesteia era în transpunerea greacă Hepta sau Hipta, semnificând a șaptea
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
orfice. Fiul acestei zeițe era cunoscut din Creta până în Tracia sub numele de Zagreus, care era identificat cu Ares, Axiokersos, Orfeu, Rhesus și Zalmoxis. În teogonia orfică, acest zeu devine Dionysos Zagreus, sacrificat în ceremonii în ipostaza unui taur. Acest sacrificiu era celebrat ca hierogamie pe treapta a șaptea a creării universului. Numele Sabazios, atribuit de greci lui Dionis sau lui Zeus, este probabil de origine frigiană, deoarece în Frigia apare teonimul Sabas pentru prima oară, ca graffito pe stânci. La
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
inclusiv de apă, așa cum este absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea să distragă atenția credinciosului de la penitență și ispășire cu excepția situațiilor în care e pericol la viața unui om. În trecut se prevedea oferirea de sacrificii în Templul din Ierusalim. Iom Kipur este considerat ziua cea mai sfântă și mai însemnată din an, avand un caracter aparte față de celalte din cele zece zile de pocăință: o tradiție iudaică spune că, după ce poporul a păcătuit prin idolatrie
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
intrăm în Cartea Vieții”. Aceeași idee este întâlnită și în urarea de Noul An: „Să poți fi înscris (în Cartea Vieții) pentru un nou an fericit!” Ziua Pocăinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70 e.c., când celelalte practici de sacrificii au trebuit abandonate . Midraș Sifra preciza: „Chiar dacă nu va mai fi oferit nici un sacrificiu, această zi își va păstra rostul ei de ispășire”. Textele ebraice teologice , ca și cele juridice, precizează că în această zi nu trebuie făcută nici o altă
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
Să poți fi înscris (în Cartea Vieții) pentru un nou an fericit!” Ziua Pocăinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70 e.c., când celelalte practici de sacrificii au trebuit abandonate . Midraș Sifra preciza: „Chiar dacă nu va mai fi oferit nici un sacrificiu, această zi își va păstra rostul ei de ispășire”. Textele ebraice teologice , ca și cele juridice, precizează că în această zi nu trebuie făcută nici o altă lucrare care să nu fie penitența. Penitența este condiția absolut necesară pentru oricare altă
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
da un sens vieții sale. Dacă omul ar fi mânat în primul și în ultimul rând de și numai de instinctele și pornirile sale (Freud) sau de complexele sale pe care vrea să le depășească (Adler), moralitatea, responsabilitatea, dragostea și sacrificiul nu pot fi explicate. Dar ele există! Și nu numai că există, dar omul este preocupat să dea un sens vieții sale, respectiv se simte responsabil pentru viața sa, și acțiunile sale se doresc a fi orientate spre scopuri care
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
extrasenzorial i-a servit după Locke pentru a-și rezolva problemele emoționale, si chiar Boone va mărturisi că s-a simțit eliberat la idea unei Shannon moarte. « Boone was a sacrifice that the island demanded. » (RO) « Boone a fost un sacrificiu cerut de insula. » John Locke În a 41-a zi după prăbușire, urmărind niște viziuni avute de Locke, cei doi găsesc un Beechcraft agățat într-un copac, neputându-și folosi momentan picioarele, Locke îl roagă pe Boone să controleze avionul
Boone Carlyle (Lost) () [Corola-website/Science/304155_a_305484]
-
și era paralel zeului egiptean Amon-Ra. În Egiptul antic a existat un oracol al lui Baal-Amon în orașul Ammonium, pe care l-a vizitat Alexandru cel Mare. În templele închinate zeului Baal Hamman, ca și zeiței Tanit, se practicau și sacrificii de copii și prostituția rituală. Așa era în sanctuarul lui Baal Hamman denumit Tofet. Diodor din Sicilia (XX,14,6) descrie sacrificiile de copii din Cartagina. Cele din Canaan sunt descrise în Vechiul Testament, Biblie, in cartea Regi,23,10) Vestigiile
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
a vizitat Alexandru cel Mare. În templele închinate zeului Baal Hamman, ca și zeiței Tanit, se practicau și sacrificii de copii și prostituția rituală. Așa era în sanctuarul lui Baal Hamman denumit Tofet. Diodor din Sicilia (XX,14,6) descrie sacrificiile de copii din Cartagina. Cele din Canaan sunt descrise în Vechiul Testament, Biblie, in cartea Regi,23,10) Vestigiile arheologice tind să confirme acuzațiile din surse romane ca locuitorii Cartaginei făceau sacrificii rituale prin ardere de copii. Urme de sanctuare feniciene
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
denumit Tofet. Diodor din Sicilia (XX,14,6) descrie sacrificiile de copii din Cartagina. Cele din Canaan sunt descrise în Vechiul Testament, Biblie, in cartea Regi,23,10) Vestigiile arheologice tind să confirme acuzațiile din surse romane ca locuitorii Cartaginei făceau sacrificii rituale prin ardere de copii. Urme de sanctuare feniciene cu jertfe de copii s-au găsit la Cartagina, Hadrumetum, de asemenea în Sicilia (La Motya), în Sardinia (la Sulcis, Tharros etc) Sacrificiul uman era numit mlk, în ebraică „molekh”. De la
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
acuzațiile din surse romane ca locuitorii Cartaginei făceau sacrificii rituale prin ardere de copii. Urme de sanctuare feniciene cu jertfe de copii s-au găsit la Cartagina, Hadrumetum, de asemenea în Sicilia (La Motya), în Sardinia (la Sulcis, Tharros etc) Sacrificiul uman era numit mlk, în ebraică „molekh”. De la această denumire, greșit interpretată, s-a ajuns ulterior, după opinia lui Otto Eissfeldt, la eroarea despre existența unui zeu numit „Moloh”. In afara de sacrificiile umane mlk- 'dm s-a recurs ulterior
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
Motya), în Sardinia (la Sulcis, Tharros etc) Sacrificiul uman era numit mlk, în ebraică „molekh”. De la această denumire, greșit interpretată, s-a ajuns ulterior, după opinia lui Otto Eissfeldt, la eroarea despre existența unui zeu numit „Moloh”. In afara de sacrificiile umane mlk- 'dm s-a recurs ulterior la sacrificii de animale subsituite omului- de obicei, miei „mlk - 'mr” În timpul Regatului Mediu sau poate mai devreme cultul lui Baal a ajuns și în Egipt împreună cu cultele altor zei ai canaanenilor. După
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
era numit mlk, în ebraică „molekh”. De la această denumire, greșit interpretată, s-a ajuns ulterior, după opinia lui Otto Eissfeldt, la eroarea despre existența unui zeu numit „Moloh”. In afara de sacrificiile umane mlk- 'dm s-a recurs ulterior la sacrificii de animale subsituite omului- de obicei, miei „mlk - 'mr” În timpul Regatului Mediu sau poate mai devreme cultul lui Baal a ajuns și în Egipt împreună cu cultele altor zei ai canaanenilor. După Vechiul Testament cultul lui Baal implica uneori și lupte cu
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
Baal a ajuns și în Egipt împreună cu cultele altor zei ai canaanenilor. După Vechiul Testament cultul lui Baal implica uneori și lupte cu arme și fapte de auto lezare cu scurgere de sânge (Regi I,18.28), iar în cazuri extreme sacrificii umane. Într-o inscripție găsită la Ugarit s-au descifrat instrucțiuni în vreme de asediu al cetății, pentru jertfirea primului născut pa altarul zeului Baal, pentru a ajuta la înfrângerea dușmanului și la oprirea asediului. Cultul lui Baal era cel
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
a lunii Boedromion (la începutul lui octombrie) și comemorau coborârea Persefonei în infern pentru perioada pe care era obligată să fie alături de Hades. Participanții trebuiau să-și anunțe cu mult timp înainte venirea, își asumau cheltuieli însemnate din cauza animalelor destinate sacrificiilor și erau obligați să postească înaintea procesiunii timp de nouă zile. Festivitățile decurgeau în felul următor: În anul 382 d. Hr., împăratul roman Teodosiu I a interzis cultul eleusin, ca dealtfel toate cultele celebrate prin mistere.
Misterele din Eleusis () [Corola-website/Science/304202_a_305531]
-
loiali lui Attila. Jordanes citează un număr de circa 15.000 de morți de ambele părți pentru această luptă ("Getica" 41.217), dar acest detaliu nu se poate verifica. Potrivit obiceiurilor hunice, Attila a cerut preoților să examineze rămășițele unui sacrificiu în dimineața bătăliei. Aceștia au prezis dezastru pentru huni dar că unul din comandanții dușmanilor va fi ucis. Cu riscul vieții sale și sperând că Aetius va fi ucis, Attila a dat ordinul de atac, însă abia în ora a
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
pământ, Ate a blestemat dealul să fie plin de amăgiri și să aducă ghinion, cu toate că va fi mult îndrăgit de oameni. Mai târziu Ilos, fiul lui Tros, a hotărât să înalțe o cetate pe acel deal, de aceea a făcut sacrificii zeilor și le-a cerut încuviințarea. Din cer a căzut atunci o statuie misterioasă a Atenei, pe care Ilos a considerat-o ca fiind protectoare a viitoarei cetăți. El a numit cetatea Troia sau Ilion, după numele lui. Unul din
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
îl pedepsea pe Agamemnon pentru masacrarea unei căprioare sacre (sau a unei căprioare într-o pădure sacră) și pentru că și-a supraestimat abilitățile de vânătoare, considerându-se superior zeiței însăși. Singura modalitate de a o îmbuna pe Artemis era prin sacrificiul fiicei sale și a Clitemnestrei, Ifigenia. După unele variante Ifigenia era fiica Elenei și a lui Tezeu și a fost încredințată Clitemnestrei, după ce sora ei a devenit soția lui Menelaus. Agamemnon a respins propunerea, iar ceilalți lideri au amenințat că
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Conform unor versiuni, Agamemnon a cedat zeiței, dar altele spun că a jertifit o căprioară în locul fetei, sau că în ultimul moment, Artemisei i s-a făcut milă de Ifigenia și a înlocuit-o cu un miel pe altarul de sacrificiu. În schimb Ifigenia trebuia să devină preoteasă în unul din templele zeiței. Hesiod spune că Ifigenia a devenit mai târziu zeița Hecate. Forțele militare ale aheilor sunt descrise în detaliu în Catalogul Corăbiilor, în a II-a carte din Iliada
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
mai urât dintre ahei, ia în zeflemea dragostea lui Ahile și îi scoate ochii Penthesileii. Ahile îl ucide pe Thersites pentru această faptă și, după o dispută, el navighează până în Lesbos unde este purificat de crimă de Ulise, după ce oferă sacrificii lui Apollo, Artemisei și Letonei. Cât timp Ulise și Ahile erau plecați în Lesbos, sosește în ajutorul troienilor Memnon din Etiopia, fiul lui Tithonus și al zeiței Eos, frate vitreg cu Priam. El nu a venit direct din Etiopia ci
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Napoleon Rememorez principalele evenimente legate de istoria Franței napoleoniene și oricât de critic aș analiza lucrurile, de pe poziția omului modern, nu pot să nu-i apreciez marea operă de edificare a unei noi societăți, model preluat în epocă. Cu ce sacrificii?! Dar asta este o altă problemă!... Muzeul Armelor, prin bogăția exponatelor și modul de prezentare, constituie încă o pledoarie pentru miile de ostași francezi care și-au dat viața pentru un scump ideal „Patria Franceză și Împăratul Napoleon”. Indiferent de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Poemul Völuispa (Prezicerile Profetei), capodopera literaturii scandinave, vorbește și despre „amurgul zeilor”, ca pedeapsă pentru uciderea lui Baldr, fiul zeiței Freija, aceasta va reuși și va crea o nouă lume, mai dreaptă și mai luminoasă. Lui Odin i se aduceau sacrificii inclusiv umane (mai ales din rândul prizonierilor), rolul lui era de a conduce pe eroii morți în Walhalla, paradisul germanic. Lupul fioros care păzea cele cinci sute patruzeci de porți ale Walhallei nu îngăduia decât celor curajoși și temerari să
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]