8,991 matches
-
trupului este taxat drept "pură ficțiune metafizică ". El este înlocuit cu "învierea etică în timpul vieții" sau cu tema "redresării" omului. Renașterea din această viață la sensul ascuns al vieții ar fi, în opinia lui Paul Diel, mesajul central al Noului Testament. Personajul principal al acestei complexe transformări este, bineînțeles, Iisus Hristos. În cartea de față, el joacă un rol cu totul special. Fapt unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
față de spiritul supraconștient), este din punct de vedere psihologic "banalizarea spiritului uman", care, privită din unghi mitologic, înseamnă "moarta elanului supra-conștient animant" (moartea sufletului). Este vorba aici despre tema centrală a tuturor mitologiilor,care este și tema centrală a Noului Testament: omul ar trebui să se ridice după această cădere banală. El ar trebui să se ridice, să se redreseze, ceea ce reprezintă simbolic "renașterea" elanului. Omul ar trebui să-și revină din ispita adamică să renască din "moartea elanului animant" în timpul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai bune călăuze și cei mai buni protectori ai lui. II.MONOTEISMUL Cea de a treia epocă a istoriei simbolului divinității încheie evoluția mitică. Monoteismul este și el format din două faze, marcate de Vechiul și de Noul Testament. Cele două testamente se completează unul pe celălalt. Ele cuprind reprezentată simbolic istoria esențială a genului uman, evoluțiile și involuțiile vieții psihice devenite semi-conștiente: victoriile și înfrîngerile din cadrul conflictelor deliberării intime motivante, temă comună animismului, politeismului și monoteismului. Diferența radicală constă în faptul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al cărui regat nu este lumea aceasta (banalizată). Din cauza absenței divinităților multiple și a monștrilor multiformi, conflictele de motive nu mai sînt reprezentate de luptele exteriorizate ale eroilor miturilor păgîne. Referindu-se la simbolismul "alianței și al rupturii", Profeții Vechiului Testament explică deja clar și prin cuvinte cauzele și efectele banalizării poporului. Deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune! exclamă Ecleziastul. Profeții nu impută greșeala vanitoasă unei societăți mai mult sau mai puțin abstracte; referindu-se la întregul popor, avertismentele lor se adresează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a abuza de alții ca să nu fii prada abuzului lor), cînd idealismul inchizitorial (a-i ataca pe ceilalți, a-i elimina pe cei nedrepți pentru a purifica și îmbunătăți astfel lumea). S-ar putea ca mesajul de salvare al Noului Testament înțeles potrivit veritabilei sale semnificații să fie singura soluție rațională. Dacă problema morală își găsește în textele biblice soluția exemplificată și explicitată, problema metafizică, misterul, continuă în schimb să fie simbolizată de Dumnezeu, să fie personificată și visată supraconștient. Exprimînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale ritualurilor magice ale animismului și ale ceremoniilor de purificare ale politeismului, sacramentele sînt în continuare bazate pe simbolismul foarte vechi al pîinii și vinului, hrana spiritului și a sufletului.În timpul Cinei, sensul simbolului utilizat de Iisus în semn de testament suprem devine cu atît mai profund emoționant. Nu pentru că au băut vin și au mîncat pîine ar fi putut discipolii săi intra în starea de grație. Ei au realizat acest lucru numai prin învățăturile primite și datorită propriului lor elan
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
facem ca teza lucrării de față, adică existența preștiinței psihologice a limbajului simbolic al miturilor, demonstrată prin analiza evoluției simbolului divinității, să fie convingătoare. Analiza simbolului divinității ar rămîne incompletă fără descifrarea celui mai evoluat simbolism: divinitatea trinitară a Noului Testament. Ne va fi imposibil oricît de regetabil ar putea fi acest lucru să procedăm la descifrare fără să amplificăm polemica cu credințele instituite. Cu toate acestea, chiar și descifrarea simbolului "trinității divinie" și confruntarea ei cu dogmatizarea greșeală capitală carecteristică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din ce în ce mai eficiente ale bunăstării necesitatea firească a dorințelor. Ea multiplică dorințele și, pentru a obține satisfacția în detrimentul celorlalți, furnizează arme tot mai redutabile (ceea ce constituie una dintre temele cele mai frecvent întîlnite în mituri și însăși tema centrală a Vechiului Testament). Dorințele inextricabil exaltate și transformate prin falsă valorificare în motive constante de agresiune cufundă întreaga lume în catastrofe sîngeroase, care au drept rezultat exaltarea angoasei vitale (în loc să o sublimeze) și chiar spaima redevenită permanentă. Dar nu mai este vorba despre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
esențială a existenței în general și a sensului vieții umane în particular. Aceste discuții adeseori opuse dogmei erau toate inoperante în ceea ce privește falsa justificare a teologiei, care pretextează că rațiunea umană este incapabilă să înțeleagă revelațiile făcute de Dumnezeu profeților Vechiului Testament. Este o dovadă a cercului vicios, deoarece justificarea aceasta presupune existența lui Dmnezeu sub forma unui om supranatural care li se adresează în taină muritorilor, un simbol păgîn foarte vechi, dacă mai este nevoie să precizăm. În ceea ce privește eroarea milenară, trebuie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și care sînt previzibile deoarece sînt consecințe ale legilor supraconștient și subconștient imanente (justiția imanentă nu numai în raport cu viața popoarelor, ci și cu cea a individului, este deja clar exprimată în Psalmii din Vechiul Testament). Noul Testament completează adevărul etern al Vechiului Testament, care se ocupa aproape exclusiv de soarta popoarelor. Individul și destinul lui esențial în timpul vieții este tema centrală și dobîndește în evanghelii întreaga sa importanță mitică și istorică. Trăind în decadență, evreii au fost înrobiți de romani. Vechile profeții s-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
popoarelor și a tuturor oamenilor, despre istoria esențială a omenirii supuse legii etice a justiției imanente. Aprofundarea esențială este realizată prin faptul că relatarea istoriei reale a evreilor este presărată cu episoade simbolice și însoțită de-a lungul celor două testamente de cea simbolică a "alianței", numită "mîntuire" în Noul Testament, unde alianța nu se mai referă la poporul "surd și orb", prizonier al unei credințe moarte și dogmatizate, ci la individul capabil să audă chemarea la reînnoirea alianței, mesajul de bucurie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
LA ADEVĂRUL ETERN (la alianța cu Cel Veșnic). Din mijlocul poporului lui Israel, care rupsese această alianță, se ridică un nou Profet, "mesagerul lui Dumnezeu", om real ca și vechii Profeți, inspirat ca și ei de "Cel Veșnic", Mesia Noului Testament: Iisus, numit simbolic "Cristos". Înțelegînd greșit vechile profeții, care anunță venirea unui Mesia spiritual, poporul așteaptă un Mesia carnal, un demagog care să-i ducă la victorie în lupta împotriva romanilor. Dar împărăția lui Cristos "nu este în lumea aceasta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constituie o nedreptate în sine, ci descompunerea ei ambivalentă în două extreme: mizeria și luxul, consecințe ale luptei înverșunate pentru posesia de bunuri materiale, făcînd din om dușmanul omului și din popoare inamicele popoarelor, ceea ce scoate în relief istoria Vechiului Testament, profetic pentru istoria omenirii pînă în zilele noastre. Luptele dintre popoare și revoluțiile din sînul societăților nu au încetat niciodată. Ele au dus la abolirea sclaviei și la eliminarea anumitor privilegii. Dar îmbunătățirile au degenerat întotdeauna după o vreme în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și logos. 25 de studii și interpretări, București, 1981; Poezia, București, 1983; Pasărea Phoenix, București, 1986; Oglinzile, București, 1993; Luminile și umbrele sufletului, București, 1995; Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, București, 1997; În adâncile fântâni ale mării, București, 1997; Testamentul unui eminescolog, București, 1998; Eseuri morale, București, 2000; Infernul terestru. Despre Edgar Allan Poe, București, 2003. Ediții: Platon, Opere, I-VII, București, 1975-1993 (în colaborare cu Constantin Noica); Mihai Eminescu, Opere, VII-XVI, București, 1977-1993 (în colaborare), Teatru, București, 1990, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru Creția, RL, 1999,16; Cristian Livescu, „Testamentul unui eminescolog”, R, 1999, 5-6; Dicț. esențial, 223-226; Alex. Ștefănescu, Petru Creția, RL, 2003, 47. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
de soartă, din copilărie, de malurile dragi ale Dâmboviței, n-am încetat niciodată să aparțin țării natale al cărei destin este obiectul meditațiilor mele neîncetate", afirma ea. După moarte, cenușa i-a fost depusă la Cimitirul "Trespiana" din Florența. Prin testament, averea a fost lasată Primăriei din București pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitoria familiei sale, iar tablourile, corespondența, cărțile sale rare, pinacotecii și bibliotecii municipale din Florența. 13. Aurora Gruescu (11 mai 1914, Oituz, Bacău - 2005) Prima femeie inginer silvicultor din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale postelnicului “în care se arată că este testamentul său pentru spitalul din târgul Vasluiului”. Câteva luni mai târziu, se face cunoscut că și Elena Șubin, proprietara târgului Vaslui, a donat spitalului, fondat de postelnicul Dimitrie Drăghici, suma de 1000 galbeni pe care acesta primindu-i pentru nerășluire, ca
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din averea pe care răposatul paharnic Gheorghe Romașcu a dănuit-o acestui spitalu prin testamentu său publicat prin Foaea Oficiala No. 26 din anul 1855, urmându a se îndeplini cu sfințenie condițiile cuprinse în acel actu, fiind însă ca pentru luarea în stăpânire a acestei averi este deschisu procesu cu căutarea căruia spitalul își are
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
urmașii moștenitorilor proprietarului moștenitorului târgului Vasluiu a retrage veniturile și fondurile prevedute mai sus la art 2. 3. și 5 desființându în totu acest stabiliment, iar apoi la asemenea caz se va aplica și condiția prevedută de art 9 din testamentu răposatului Romașcu pentru averea ce acesta a dănuit spitalului și care s-a arătat la art 5 litera C de aicea. Art. 7. Administrația ordinară a spitalului va purta numirea de Direcția spitalului Drăghici ce va fi înjghebată de trei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
faptul că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca prefect era doctorul Nicolae Radovici (1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de sârmă, construcții ce afectează spațiul verde necesar unității. Aceeași întrebare stupefiantă se poate pune și pentru vila din flancul clădirii din imagine, ca să nu mai vorbim de imobilul din Strada Andrei Mureșanu donat spitalului de Dr. Mihail Mogoș prin testament și lăsat efectiv în paragină. 10. STAȚIA DE SALVARE VASLUI (AMBULANȚA) Stația de salvare Vaslui a luat ființă odată cu înființarea Secției Sanitare a Sfatului Raional Vaslui în anii 1950-1951, sub conducerea spitalului raional, dispunând în primii ani de o singură
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
slogan fără acoperire: "participare culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul cedării de către artiștii contemporani a unor impresionante colecții în favoarea muzeelor, în scopul expunerii temporare sau permanente, fenomen caracterizat de Vander Gucht (1998) a fi un veritabil "testament patrimonial". Exemplificînd această mutație prin constituirea colecției Clyfford Still la Albright-Buffalo, Rothko la Tate Gallery sau Atelierul Brâncuși la Paris, Gucht sesizează un prim moment al redefinirii relației artist operă de artă public muzeu. Acest fenomen a continuat treptat, prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care-și anticipează sfârșitul și îi deslușește, în viață fiind, mesajul, urmările. Ele trăiesc sub un vers stăpânit și rece, cu o putere ce tulbură numai adâncimile poemului, lăsându-i liniștită suprafața: „Și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dintâi recunoscători față de cei care au realizat-o. Am fost mult timp medicul lui Jacqnes Elias și am avut ocaziunea să-mi dau seama de inteligența sa vie și de dragostea lui pentru țară. Când mai târziu i-am citit testamentul în care el prevedea construcția unui spital cu un confort modern și cu cele mai perfecționate instalații pentru tratamentul boalelor, testament scris acum 25 de ani, într-un moment în care tehnica spitalicească era așa de rudimentară, mi-am dat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
-mi dau seama de inteligența sa vie și de dragostea lui pentru țară. Când mai târziu i-am citit testamentul în care el prevedea construcția unui spital cu un confort modern și cu cele mai perfecționate instalații pentru tratamentul boalelor, testament scris acum 25 de ani, într-un moment în care tehnica spitalicească era așa de rudimentară, mi-am dat seama de admirabilul său simț de prevedere, de încredere ce el arăta progresului științelor medicale și de larga concepție în organizarea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]