10,305 matches
-
cu nișă localizată bazal, apoi unele modificări funcționale ale duodenului etc. Ceva mai trist nu-ți puteam comunica. Un ulcer apărut numai din cauza căderilor psihice din ultimele luni. T., editura, singurătatea. Sînt destul de mîhnit. Dar nu mi-am pierdut simțul umorului. O să supraviețuiesc! Regimul alimentar (absolut insipid și greu de respectat) trebuie să fie neapărat urmat. Ulcerul nu se tratează ușor, știu bine că e o boală cronică, de durată. Voi încerca să mă duc la Șimleul-Silvaniei, la dr. Ioan Pușcaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Gabriela Negreanu! În schimb, am continuat "corespondența" cu DIRECTORUL Sântimbreanu care a continuat să-mi scrie numai de la înălțimea funcției sale, eu continuînd să-i precizez că nu aveam nevoie de amabilitatea sa, ci doar de loialitatea-i. Cu simțul umorului în derivă, a concluzionat că nu mai poate continua corespondența cu mine, concluzia aceasta fiind singura loială dintre rîndurile emise de domnia sa. Pentru că, într-adevăr, "corespondența" dintre noi este inutilă din moment ce nu e constructivă. Nu știu de ce, Luciane, dar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în neregulă?! Învinuiesc numai frigul în continuare. Îmi pare rău că unii așa-ziși prieteni nu-mi confirmă nici măcar primirea cărților. De exemplu N. Băciuț, D.T. Savu, Gabriel Chifu, Anghel Dumbrăveanu! E o țară plină de mari scriitori! Și de umor, desigur! L-am citit pe Ioan T. Morar și mi se pare jenantă supralicitarea valorii poeziei lui! Dar nu știu de ce mă preocupă astfel de lucruri! Radu zicea c-a apărut DIALOG și că aș avea texte acolo! Îmi trimiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la virtuți înalte, precum onoarea, irump din textele incluse aici. Unele dintre acestea, construite pe teme ale liricii majore (iubirea, natura, moartea), păstrează ceva din spiritul poeziei populare: spiritul deschis al omului simplu, farmecul libertății morale, dinamismul simțirii, veselia și umorul ca stare de spirit. Vara amintirilor, S-au aurit pădurile, Spectacolul din pădure, Primăvara, Ghicitori și altele asemănătoare ar putea fi reluate în plachete tematice ori destinate copiilor, în ediții ilustrate. Apropierea, în unele texte, de poezia religioasă, de asemenea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-ți sunt străine. și trebuie să recunoști că ai trăit În păcat cu monarhul nostru, care și-a părăsit căsătoria legiuită. Deși, acum că te văd, parcă-l Înțeleg, a adăugat bătrânul prelat, care, pe lângă multe alte calități, avea și umor din plin. Bertranda a născut În aceeași noapte. Nici nu-i de mirare, după toate greutățile prin care trecuse. O naștere grea și chinuitoare. O ascunsesem, la porunca monseniorului, Într-o aripă izolată a palatului și-am stat toată noaptea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de predare, liber, interactiv, ei putînd pune întrebări, eu să mă strădui să le răspund cît mai bine. Sigur, fiind niște oameni foarte tineri, nu exclud să le placă și stilul meu, non-standard, de mă îmbrăca, coafura etc. Probabil și umorul și faptul că discut cu ei, la cererea lor, orice fel de problemă la care m-aș putea pricepe de la subiecte de cercetare și cărți la textele literare pe care unii le scriu, sau faptul că s-au certat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că "metoda" mea încearcă să o prindă, să o definească cititorul competent, precum în cazul când, în "România literară" de acum un timp, cronicarul constata că "ultrascurtele povestiri" ale lui Butnaru sunt atrăgătoare, "au ritm, culoare și, pe alocuri, un umor irezistibil, combinație de însușiri care constituie un adevărat cocteil Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului". Din păcate, din spațiul, literar și nu numai, din care descind eu cocteilul Molotov nu e doar o metaforă... În special "cocteilul" politic, cu odiosul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Adrian Popescu "Echinoxul'' a fost ucenicia unei promoții literare. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
corturile sub stele, ca niște adevărați urmași ai românilor, aproape de niște măslini, iar eu mi-am sărbătorit ziua de naștere, aveam 24 de ani, cu vin roșu... De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. A.B.V-ați dorit vreodată să plecați din țară? Am reușit să obțin, miraculos, scriind cereri, scrisori-sticle aruncate-n mare, câteva burse de studiu, la Perugia, în Umbria mea visată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
statuile lor, unde pot fi admirați, adorați, periați, mai ales de către femei. Reciproca nu este valabilă. Însă, ținând cont de faptul că lor le lipsește o coastă și adesea chiar și o doagă, totul e sub control. O spun cu umor și cu sororitate. Am mulți prieteni poeți bărbați. Sunt oameni de bun gust, de finețe, generoși și dezlănțuiți, ca și noi, femeile-poete. Astăzi, dificultatea majoră este, pentru ambele genuri, căderea Poeziei, în general, de pe piedestalul adorației mulțimilor. Teama de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de versuri și poate unul de teatru, cel puțin o traducere nouă din Shakespeare. La piese jucate e loc de oricîte. Îmi doresc cel mai mult o vacanță lungă și liniștită alături de soția mea, de fiul meu și de Shakespeare. Umorul e o componentă esențială a scrisului meu A.B.Suntem la început de 2015, dacă ar fi să facem un bilanț, cum a fost anul trecut? Ce așteptări aveți în acest an? Anul trecut s-a încheiat cu bine, zic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe scenă,/ Iar dup-aceea n-o mai știe nimeni." Iată cum asasinul are o revelație a nimicniciei. A.B.Cărțile dumneavoastră se citesc ușor, nu lași o carte din mână atunci când o începi, dar, pentru că scriitura este plină de umor și vitalitate, nici nu îți dorești să ajungi prea repede la final. Întotdeauna umorul v-a ajutat în scris? Cărțile mele se termină repede pentru că nu-mi place să plictisesc pe nimeni și cu atît mai puțin să mă plictisesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o revelație a nimicniciei. A.B.Cărțile dumneavoastră se citesc ușor, nu lași o carte din mână atunci când o începi, dar, pentru că scriitura este plină de umor și vitalitate, nici nu îți dorești să ajungi prea repede la final. Întotdeauna umorul v-a ajutat în scris? Cărțile mele se termină repede pentru că nu-mi place să plictisesc pe nimeni și cu atît mai puțin să mă plictisesc pe mine însumi. Umorul e o componentă esențială a scrisului meu. Dar îl descopăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu îți dorești să ajungi prea repede la final. Întotdeauna umorul v-a ajutat în scris? Cărțile mele se termină repede pentru că nu-mi place să plictisesc pe nimeni și cu atît mai puțin să mă plictisesc pe mine însumi. Umorul e o componentă esențială a scrisului meu. Dar îl descopăr și mă bucur de el în operele mari ale clasicilor. Încerc să nu mă părăsească. În cele mai sumbre tragedii ale lui Shakespeare sînt scene la care poți să mori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
uriașă. Jocul democratic prevede acțiunea după decizia majorității. Cu cît cei care se pronunță sînt mai mulți, cu atît printre ei vor fi proști mai mulți. Sau, în cel mai fericit caz, neavizați. Această situație, dacă nu i-ai sesiza umorul, te-ar face să trăiești într-o continuă criză de furie. A.B.În interviurile mele, am încercat de fiecare dată să îl fac pe cititor să îl cunoască pe un autor și în viața de zi cu zi, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cine știe, dacă nu am și împrumutat câte ceva din felul de a fi al domniilor lor!) cu primul meu mare profesor, Domnul Gabriel Georgescu (un erudit misterios, dar de o politețe desăvârșită a sufletului), cu Alexandru Ciorănescu, jovialul savant, plin de umor și generozitate, omul de care m-am atașat de la prima vedere și care mi-a spus, mai apoi, cu cea mai deplină încredințare, că m-a "recunoscut", fiindcă trebuie că pașii noștri să ne mai fi adus față în față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se înscrie în durată, în intensiv și profunditate. Mass-media poate dispune de o audiență copleșitoare; cartea își are fidelii si rafinați. Dan Alexandru Condeescu Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată, era frumoasă... când Nichita era un om firesc, avea umor... Nichita era un bărbat frumos... dădea mereu impresia unui bărbat foarte frumos... devenise monumental... Nichita este un poet citit, dar... aici e problema, nu este neapărat și înțeles... Nichita era un om firesc, avea umor A.B.D-le Dan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
era un om firesc, avea umor... Nichita era un bărbat frumos... dădea mereu impresia unui bărbat foarte frumos... devenise monumental... Nichita este un poet citit, dar... aici e problema, nu este neapărat și înțeles... Nichita era un om firesc, avea umor A.B.D-le Dan Alexandru Condeescu, mă bucur să vă revăd din nou, ne întâlnim la "Zilele Nichita Stănescu" de la Ploiești. Dragă poetă Angela Baciu, și eu mă bucur să vă revăd aici, Nichita a reușit întotdeauna să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ne aducem aminte? (zâmbește ușor) Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată, era frumoasă. Atât în momentele de grație când dicta poeme și avea opinii, păreri literare, cât și în zilele mai obișnuite, când Nichita era un om firesc, avea umor, spunea glume ca orice ploieștean care se respecta, era, desigur, un om normal. A.B.Se spune că Nichita Stănescu era un bărbat foarte frumos... Da. Nichita era un bărbat foarte frumos. Eu l-am cunoscut mai bine, din '79-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bolnavă - cum mai știam eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a fi nevoit să intervin cu mijloace excepționale în condiții excepționale, nu avea niciun suport! Ana era sprintenă, veselă, plină de umor și - ceea ce mă necăjea cel mai mult pe mine - nu mă lăsa să-i car eu bagajele! Dacă ați ști cât m-a cărat prin Mumbay să căutăm un magazin filatelic pentru a-i achiziționa lui Aurel o serie de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
P. : Prietenul meu era fotograful revistei noastre. V.A. : Știu că după Revoluție Cristian Mungiu a lucrat la Opinia studențească. A.M.P. : Da, dar mai mult ca scriitor, a inventat genul reportajului ficțional, nu se ducea pe teren, scria cu umor un text despre ceva integral inventat de el. În schimb, când a făcut primul lui film de poze, fotografului Opiniei studențești, Dan Mititelu, acestui prieten al nostru, i s-a părut că frate-meu are talent să cadreze. El l-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Nici nu ne puneam problema că trebuie să ne plătească cineva. Desigur, scriam din entuziasm. În sfârșit, eram liberi să scriem. Doamne, cât râvniserăm ! FĂceam, evident, ordine prin Universitate, pentru că, ini‑ țial, ne-am păstrat agenda de revistă studențească. Și umorul. De exemplu, am publicat pe prima pagină liste închipuite de securiști din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Erau unii să facă infarct, săracii, căutându-se tre‑ cuți pe liste. Din păcate nu, n-aveam tabele reale cu secu‑ riști. Și, dacă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că omul impunea lumii politice o moralitate care dispăruse odată cu insta‑ urarea dictaturii comuniste... L-am cunoscut foarte bine. În intimitate era charismatic, apoi, indiscutabil era un erudit nu doar în ale politicii, în ciuda aparențelor, avea un pronunțat simț al umorului. Sigur, după ani de puș‑ cărie cruntă, imaginea pe care o oferea nu putea să tre‑ zească simpatie imediată. Dar în cinci ani, cât a trăit în libertate, Corneliu Coposu, a devenit un simbol al rezis‑ tenței românești, s-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și în „Biblioteca Deșteptării”. Independent de voința fondatorului, Deșteptarea avea să devină ziarul politic al Partidului Poporal Național. La ziarul Deșteptarea din Cernăuți a colaborat și scriitorul Mihai Teliman, un bun cunoscător al literaturii universale, un ironist îndrăzneț, cu un umor care amintește de pana lui C. Negruzzi. Colaboratorii ei au fost și Artemie Berariu și Vasile Cilievici. * A se vedea documentarul: „După moartea parohului meu Olinschi - pagini inedite rămase de la preotul C. Morariu,” publicate în Făt-Frumos nr. 56/1933 cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la Cernăuți, după cum spune Dreptatea nr.580 din 14 decembrie, care comentează: „Se spune că aparține partidului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]