9,893 matches
-
-lea instaurează dictatura personală Se adoptă o nouă Constituție. Se desființează prin decret regal toate partidele politice. În Cioara este numit primar Gherghe Drăgan. Gherghe Drăgan împreună cu pândarul Stancu Ologenu (poreclit Păleață) îl surprind pe Florea Mihalache cu oile în vatra satului și pe motiv că oile n-au ce căuta în acel loc, Păleață îl lovește pe Florea în ureche îi sparge timpanul lăsându-l surd pe tot restul vieții. La 11 martie 1938 Germania anexează Austria (ultimul cancelar al
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Albești (reședința), Corni-Albești, Crasna și Gura Albești. Actualul teritoriu al comunei Albești, a fost încadrat din punct de vedere istoric în fostul ținut al Fălciului. Locul se poate considera o veche vatră românească mai ales pentru că de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice de importanță națională. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuță Coman și ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocuăpat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi și pământ ars din vatra focului. În 1848, din cauza inundațiilor, populația a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat de circa 30 de familii și 106 membri”. Cu timpul numărul de locuitori s-a mărit și satul a devenit chiar comună. Conform recensământului
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
spre Macin. Că tipologie, sătul vechi, care era grupat în imediata apropiere a băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate și majoritatea instituțiilor publice și unde s-a conturat și centrul civic prin amplasarea „naturală” a gospodăriilor. Această parte a satului nu se înscrie într-o anumită
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
câmpie ce se găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia cu terasa a VI-a, a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia care o mărginesc pe latura vestică respectiv sudică. Vecinii teritoriului administrativ sunt: Vatra satului este amplasată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ, fiind străbătută de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal 9, Viișoara-Vânători . Satele vecine se află la distanțe mici sau mijlocii după cum urmează: Piatra 2 km, Lisa 5
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine o întâlnim în lunca Călmățuiului la vărsarea acestuia în lacul Suhaia, 20 m, iar cea mai mare altitudine de 98 m, se înregistrează în apropiere de vatra satului în punctul numit măgura Viișorii. Energia de relief are valori cuprinse între 20 și 50 m însă diferențiat, pe latura vestică spre lunca Călmățuiului are valori cuprinse între 25-30 m , pe latura sudică spre lacul Suhaia valorile sunt cuprinse
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că este antopică. Aceste măguri au servit drept lăcașuri de înmormântare ale unor persoane de vază, șefi de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
are altitudini de 60- 62 m este cuprinsă între localitățile Daia din județul Giurgiu și Viișoara din județul Teleorman, având un aspect discontinuu (Geografia Văii Dunării Românești, 1969). Podul terasei ocupă suprafața de sud a teritoriului pe care se găsește vatra satului și o parte a câmpului de cultură, străjuind lunca Dunării și lacul Suhaia asupra cărora ne oferă o imagine panoramică de la altitudini cuprinse între 50 și 80 m. În partea de sus și sud-est este presărat cu numeroase crovuri
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce se continuă pe teritoriul comunei Piatra, acolo unde sunt mult mai dezvoltate. Aceste micro-terase se deschid parcă în evantai pe direcție NE-N-NV începând de la valea Cazanului, cu o ușoară înclinare spre
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
50-80 m cu o dezvoltare pe direcție N-NE continuându-se pe teritoriul comunei Piatra. ...ce mărginesc câmpul Viișoarei, au în general expoziție vestică și sudică, continuând în cea mai mare parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea de sud-vest, iar din loc în loc există ravene de dimensiuni variabile cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și denumiri sugestive: ”Miturică
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
stăpânul acestei moșii. De la ginerele său Bondrea, aga Neculai Chiriac-hagiul a cumpărat aceste pământuri pe care le-a lăsat prin testament, împreună cu toată averea, nepotului său, Dimitrie Castroian (1813-1898). În secolul 19 satul era așezat mai la nord de actuala vatră așa că a fost înglobat în mai multe rânduri în satul vecin, Tăcmănești, iar după ce s-a desprins definitiv de acesta și-a luat numele de Călugărenii Vechi iar satul Tăcmănești a devenit satul Călugăreni, prin adăugarea unui cătun cu același
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
1,5 km nord-est de actuala locație pe un trup de moșie numit "Dumbrava" ce ținea de moșia Ciofeni-Cănțălărești pe atunci în proprietatea lui Costachi Mille. Chiar de atunci s-a pus mare preț pe sistematizarea noilor sate așa că trasarea vetrei așezării a fost făcută de "ingineru topografu autorizat de Statu", Emanoil Vincler, cu participarea primarului comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
de 1192 locuitori înregistrați la recensământul din 2002. Cunoașterea reală a existenței satului Lespezi trebuie căutată în vechile urme ale culturii materiale și ale mențiunilor documentare. Resturi ale culturii materiale scoase la iveală cu ocazia săpăturilor diverse efectuate în vechea vatră a satului Lespezi atestă o prezență a omului înaintea izvoarelor scrise cunoscute până în prezent, vechimea așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din 2004
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
Sascut; DJ 252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc doar câteva case și Biserica reconstruită prin anii 1770. În satul Lespezi se află următoarele monumente istorice: Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. Acest monument la început, a fost amplasat în piața din fața
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
pădurea, pentru a avea loc de casă, agricultură și loc de islaz și pășune pentru animale. Pe atunci atât boierii cât si mânăstirea erau interesați să defrișeze padurea, pentru a face noi terenuri pentru agricultură. Coborârea în vale pe actuala vatră, s-a facut treptat, în timp incheindu-se în jurul anilor 1860. Unul din motivele coborârii în vale, a fost lipsa apei "În Poeană" dar și faptul că erau departe de pământul pe care lucrau. Localitatea a fost înregistrată, ca sat
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
geamuri, nu era sticlă și se folosea, beșică de porc sau de bou. Mai apoi, a apărut hârtia de pus în geam, dar 24 coli de hârtie, costa cât un car de lemne. În casă se făcea un cuptor cu vatră și horn pentru pregătirea hranei pe timp rece iar vara hrana se pregătea afară. Pentru iluminat se folosea, opaițul (poponeața) cu seu sau untură iar mai încoace a apărut lampade 5, 8 și 12 lumini ce folosea petrol lampant (gaz
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
si sora ei, Grozava, nepoatele lui Ioan stolnicul, fetele Balaci din Văleni, și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșăe, din satul Văleni, dintr-un bătrân a treia parte, cu loc de prisacă și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Grăpeni, Susăni, Comănești, Costești" și" Onești." Așadar la 6 septembrie 1844 i se aprobă în cancelaria domnească lui Alecu Sturza " „târg cu zi de târg și iarmaroace pe moșia sa din Murgeni”". Alege ca loc exact răscrucea drumurilor din actuala vatră a Murgeniului de astăzi, deoarece satul vechi Murgeni se afla dincolo de Elan și venea „peste mână” pentru târg. Așadar desființa vechiul sat și totodată scoate pe răzeșii din moșia sa având grijă să-l populeze cu țăranii împresurați de el
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
cănd potrivit relatărilor bătrânului satului "Ion Iacob", născut în anul 1894, din cauza inundațiilor, bătrânii povestesc despre vânzări și acte de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul Sărat cu Șiretul, care își schimbă albia după jumătatea secolului al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834, după care în jurul bisericii din zidărie din 1910. Actualul cimitir, așezat cândva la marginea satului, spre sud, este acum în mijlocul satului și desparte satul cel nou de vatra cea veche. Dezvoltarea satului s-a făcut în jurul moșiei boierului Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
voevod, întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lîngă Băsești " Locuitorii din vechime au fost moșneni (răzeși), însă cu timpul au pierdut moșia și documentele, fiindu-le răpite de către proprietarii megieși. Se spune de către bătrâni că 10 case cu locul din vatra satului care fac parte din moșia Urdești, din comuna învecinată cu același nume, au fost răpite de către proprietarul Urdeștilor, Necolai Greceanu și că în judecata ce a avut cu obștia răzeșilor, cumpărând documentele de la vechilii acestora, în urmă li s-
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]