8,935 matches
-
timp, opera sa, în evoluția ei diversificată teatru, film, publicistică, pedagogienu trebuie lăsată uitării și înghițită de vacarmul superficialității actuale care ne înconjoară. A fost o întâlnire, fortuită sau nu, între daruri și disponibilități native pentru crearea de forme artistice, vocație academică, înclinație pentru discursul teoretic, pe de o parte și climatul de creativitate al școlii vocaționale de teatru de atunci, cu eminenții ei profesori. Obsedat de semnalarea tainei și a sensului profund al condiției umane, Alexa Visarion a explorat calea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artistului cu ignarii culturnici După o excepțională carieră scenică, marcată de uimitoare montări din marele repertoriu universal și românesc -pentru mine, din acel lung șir, de neuitat rămâne Woyzeck pasul spre film al lui Alexa Visarion a revelat o reală vocație cinematică. Dacă mi s-ar cere să-l definesc pe cineastul Alexa Visarion ași spune că este intelectualul generației sale. Și totuși rafinata lui creație filmică s-a impus nu prin livresc ci prin forța imaginilor. Format în universul scenic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
esența unui "scenariu" fie că era vorba despre o întâlnire cu unul dintre monștrii sacrii pe care i-a cunoscut în Europa, fie că era relatarea unui spectacol văzut într-un mare teatru american. Am înțeles atunci că nu doar vocația esențialului îl definea pe artist și pe profesor, ci și o obsesie constantă a aceleiași împărțiri a lumii, care le transcende pe toate celelalte, între partea artei și ce rămâne în afara ei. De curând, l-am redescoperit pe Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
omenească să nu mai aibă miri și să nu mai plodească). 6. Artistul nu și-a oprit nici o clipă căutarea, copilăria, neliniștea, vitalitatea elanului, dar printr-o decizie neraționabilă a ființei lui s-a așezat pur și simplu în afara propriei vocații, fără să știrbească integritatea ființei. Și totuși: o amintire am. Pescărușul de Cehov la teatrul dramatic din Constanța, în regia lui Alexa Visarion. Subit, Trigorin se prăbușește drept, zvelt, fără nici o precauție elastică, în scenă. Nina taie scena de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prototipul tânărului furios, revoltat, câteodată rău atât cu el, cât și cu alții, aș zice, parafrazând un titlu de piesă, că privește în prezent cu mânie, cu un spirit critic ascuțit, de loc dispus la toleranță. E un disident prin vocație. Nu e exclus ca tocmai atitudinea lui nonconformistă, dublată de un instinct de dominare, manifestat nu numai față de colaboratorii direcți (cu actorii e de-a dreptul tiranic), ci și față de critici, de alte persoane, să fii fost decisv pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
impas, refuzându-i-se acea călătorie prin beznă atât de familiară lui Peter Brook. Nu împărtășesc în schimb opinia prietenului nostru comun, George Banu, exprimată în revista Vatra, cum că ar fi vorba de o mărturie care vizează neîmplinirea unei vocații ori o confirmare a unei decepții. Alexa Visarion nu e singurul caz de mare regizor ce la apogeul carierei își întrerupe, din varii motive, suprinzător activitatea. Manea a făcut-o din pricina bolii. Grotovski probabil din conștiința că experimentele și limbajele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imaginea lui Manole întins la poalele zidului mănăstirii, ca o veșnică ofrandă adusă creației... (Margareta Bărbuță) Dificultatea fascinantă a creației, astfel ar putea fi definită interpretarea propusă de regie, ceea ce înseamnă tentație discursivă este consecvent sacrificat în numele tensiunii explozive, a vocației artistului. Ciocnirile sunt între doua atitudini: aceea a grupului, a spaimei de eșec și a lui Manole și cea a vocației ca destin asumat. Interpretul principal, Constantin Adamovici, evită eroismul. El subliniază propriul efort pentru a rezista[...] doar prin energia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ar putea fi definită interpretarea propusă de regie, ceea ce înseamnă tentație discursivă este consecvent sacrificat în numele tensiunii explozive, a vocației artistului. Ciocnirile sunt între doua atitudini: aceea a grupului, a spaimei de eșec și a lui Manole și cea a vocației ca destin asumat. Interpretul principal, Constantin Adamovici, evită eroismul. El subliniază propriul efort pentru a rezista[...] doar prin energia creatorului ce nu-și acceptă înfrângerea. Vittorio Holtier imaginează o memorabilă soluție scenografică [...]. (George Banu) [...] Voi încerca acum să vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Regele Lear al lui Peter Brook, publicul moscovit nu a mai văzut un asemenea rang al teatrului. Mulțumesc, mulțumesc cu plecăciune pentru această reprezentație tulburătoare. Teatrul adevărat, teatru al viitorului... (Innokenti Smoktunovski) 1975 PASĂREA SHAKESPEARE D.R. Popescu Teatrul Giulești Indiscutabilă, vocația dramaturgică a lui D. R. Popescu ni se impune încă o dată la premiera bucureșteană a piesei Pasărea Shakespeare în regia violentă a lui Alexa Visarion [...]. Există în spectacolul lui Alexa Visarion o cruzime a demontării mecanismelor psihologice care duc la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau mai puțin exact ceea ce ne spune imaginea. Vittorio Holtier și Sava Cuzmin (decoruri, Octavian Dibrov și Georgeta Cara (costume)... (Călin Stănculescu) Acest prim film al lui Alexa Visarion poartă multe din semnele debutului și uceniciei, dar și marca unei vocații, a unei ambiții artistice ieșite din comun... Revelațiile noului nostru val au rămas însă, deocamdată, acelea ale unor debuturi ca Apa ca un bivol negru sau Nunta de piatră, în care programul tematic și cel estetic făcuseră din capul locului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un bufon pe care bufonada îl plictisește. Într-o secvență inspirată pentru erou, el agață în vârful tocului globul pământesc dar nu stie ce să facă cu el. Neuitatul interpret al Unchiului Vania, Dellakeza îsi reafirmă prin această creație remarcabilă vocația pentru partiturile cehoviene. Firs este un bufon al morții. Interpretat de Ilie Gheorghe, el e îmbrăcat în costumul lui Agamemnon (o manta roșie uzată) din Orestia lui Silviu Purcărete, un citat asimilat prin care regizorul dorește să facă legătura cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aceasta naratiune pulsează relația bărbat femeie, ambiguă, fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație...Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar spovedania ca identitate... Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei o cuprinde. Am incercat un sens împătrit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de a pune în scenă, de a lucra cu actorii, de a preda teatru și de a înțelege marea dramaturgie universală, căreia i l-a impus definitiv pe Caragiale, alături de Shakespeare și de Cehov. Volumul de față este și povestea vocației acestui itinerar artistic. Cartea configurează în același timp un continuu manual de învățătură ce pune în lumină valori pe care secolul XX și XXI le tot iau în răspăr, ca să le redescopere, când artiștii mari își recunosc condiția de fii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru binele și fericirea oamenilor între care trăiesc. Victorie de zile mari! Și acum vă rog să îmi povestiți despre o seară de primăvară din statul Wisconsin și despre un tânăr regizor de teatru român aflat în fața biruinței muncii și vocației sale: o victorie de zile mari. Bucuria, succesul, momentele rare de satisfacție adevărată, sunt plătite foarte scump. Ele există doar ca un liant pentru momentele următoare de chin. Mă bucur și mi-e frică. Mi-e frică chiar de bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e, deci, valoarea cineastului, maturitatea lui artistică, șansa lui de a deschide opera literară, prin film, măcar pe aceleași coordonate pe care opera a fost scrisă. Cum spuneam, în ultimul timp, se dezvoltă la noi unele personalități regizorale de reală vocație, din generația, să spunem, tânără. Când filmele lui Mircea Danieluc, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Dan Pița, Stere Gulea, Ada Pistiner, Demian, Mărgineanu, ca să pomenesc iarași pe sărite doar câteva nume, când filmele lor, care sunt filme foarte bune, vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
specialiști din alte domenii de activitate, dar dacă medicul taie pentru a vindeca, și artistul trebuie să taie pentru a vindeca. Această echivalență cu o știință atât de umanitară, cum e medicina, este foarte evidentă. Ceea ce vor acești artiști de vocație aparține spiritualității noastre și nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim. Am fost, de curând la New York și am văzut ziarele din anii '68'69, în care se scria: "Este Bucureștiul capitala mondială a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
singurul bărbat al familiei și mama, atacată de pretutindeni, o relație de necuprins în cuvinte, care în mod sigur m-a format și m-a obligat să trec peste toate răspântiile așezate înaintea mea. Care au fost primele semne ale vocației dvs. teatrale, primele manifestări ale atracției pentru teatru și film? Jucam teatru în curte, împreună cu prietenii mei... iar apoi, la Liceul "Mihai Eminescu", am încropit o echipă de teatru... jucam Goldoni și Caragiale, fragmente din dramaturgia eminesciană și, câteodată, texte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo la Sfântul Munte am găsit organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea, moartea ca partener al rostului. Scenografa Daniela C. Kamiliotis mi-a spus de curând la New York că filmul este în toate fibrele sale autobiografic... Nu știu, poate... Sigur e universul ascunsului meu. Un artist cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
relația bărbat femeie, ambiguă, fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel cum spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a confruntat cu o traumă, dar și al oricărui om ce nu poate evita umbrele vieții. Efectele multinivelare ale acestor tehnici au fost atestate în marile laboratoare ale lumii, prin tehnologii de înaltă performanță. Iată de ce, cârcotașii și scepticii prin vocație nu mai pot să-și conserve cu dispreț olimpian și imperturbabilă siguranță, atitudinea lor rejectivă în fața acestor argumente, tot mai numeroase și mai blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie erau găzduite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cea a monismului legislativ în dreptul privat (Elveția, Italia, Olanda), astfel încât un regim de drept convențional nu s-ar hazarda la a consacra dualismul dreptului privat pentru că s-ar expune la reticența apriorică a statelor de common law, compromițându-și astfel vocația la universalitate ce-i este intrinsecă. De altfel, unele texte convenționale menționează expres lipsa de relevanță a caracterului civil sau comercial al părților sau contractului pentru aplicarea regimului stabilit de ele33. Totodată, câtă vreme Convenția nu exclude expres de la incidența
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu competențe în funcționarea instituției, existența unor condiții și criterii legale îngrădește posibilitatea unor soluții arbitrare posibile, având în vedere că, în sistemul penal român, liberarea condiționată are un caracter discreționar, în sensul că beneficiul său este pentru condamnat o vocație și nu un drept, caracter ce rezultă explicit din alin.1 al art.59, Cod penal, care folosește sintagma "condamnatul ... poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei". Tradițional, în reglementarea instituției liberării condiționate, predomină condițiile și criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1. CVIM dispune cu o claritate și conciziune desăvărșite că ea guvernează numai "contractele de vânzare de mărfuri între părți având stabilimentul lor pe teritoriul unor state diferite", aceasta fiind doar premisa inexorabilă (conditio sine qua non) pentru eligibilitatea sau vocația contractului la internaționalitate, calificare ce o primește numai satisfăcând unul dintre criteriile de la lit.a-b. Iar dacă așa se stabilește internaționalitatea vânzării, rămâne inexplicabil de ce, ex post la o diferență de 6 ani, "având prezentă în spirit" Convenția de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de o natur] aparent imoral], dar și despre necesitatea minciunilor, actelor de cruzime și chiar a crimelor. Ghidându-se dup] piesa lui Sartre cu același nume, filosofii moderni tind s] vorbeasc] despre necesitatea „mâinilor murdare” în politic], aceasta însemnând c] vocația pentru politic] oarecum le cere pe bun] dreptate celor care o practic] s] încalce importante standarde morale care prevaleaz] în afara politicii. Sunt multe aspecte ambigue privind ideea c] politică este o excepție de la ordinea moral], precum faptul c] m]rturiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Morândău, Dorel și Rusu, Horațiu (2002), Globalizarea între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]