87,383 matches
-
încercat să părăsească țara, luând cu ei obiecte de preț de prin mănăstiri. Autoritățile au dispus atunci condiționarea eliberării de pașapoarte de îndeplinirea unor anumite condiții, printre care se afla și obligația de a nu scoate din țară bunurile de patrimoniu. Astfel au fost salvate de la înstrăinare obiecte importante din patrimoniul național, multe dintre ele având să fie adunate un an mai târziu în cadrul Muzeului național de antichități, instituit de Cuza prin decret domnesc. Cuza a poruncit să fie controlată gestiunea
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
de prin mănăstiri. Autoritățile au dispus atunci condiționarea eliberării de pașapoarte de îndeplinirea unor anumite condiții, printre care se afla și obligația de a nu scoate din țară bunurile de patrimoniu. Astfel au fost salvate de la înstrăinare obiecte importante din patrimoniul național, multe dintre ele având să fie adunate un an mai târziu în cadrul Muzeului național de antichități, instituit de Cuza prin decret domnesc. Cuza a poruncit să fie controlată gestiunea mănăstirilor, ocazie cu care au fost scoase la iveală numeroase
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
internaționale: Moscova (1958), Londra (1959), Gian Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele lor ipostaze. El s-a
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
anul 328 e.n., cu doi ani înaintea inaugurării Noii Rome. Astăzi mai este numită și Coloana Incercuită sau Coloana Arsă, în limba turcă Çemberlitaș, nume care derivă din cuvintele çember-cerc și taș-piatră. Este un monument de referință al Istanbulului, din patrimoniul antic și are o vârstă de aproape șaptesprezece secole. Înălțimea coloanei era de 23,40 metri, iar monumentul în ansamblu atingea circa 37 de metri, incluzând soclul și statuia. La origine coloana era alcătuită dintr-o bază înaltă peste care
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
cătunul Oblaz a luat ființă, în 1922, primul nucleu al credincioșilor ucraineni, care în 1948 au trecut la ortodoxie. Biserica este în prezent acoperită cu tablă, iar pereții interiori sunt căptușiți cu placaj, fapt care îi alterează aspectul inițial. Din patrimoniul ei mobil fac parte două icoane valoroase: icoana de hram, „Sfântul Nicolae”, pictată pe pânză, și o icoană a Mântuitorului, care a fost restaurată.
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după anul 1800, printre care și câteva evanghelii ferecate în metal și scrise cu litere chirilice. În curtea bisericii se află mai multe morminte ale membrilor familiei boierești Negruzzi. Lângă zidul sudic al
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
subscripții publice, în 1921 a pus bazele instituției numite "Biblioteca Populară Nicolae Iorga", instalată inițial în aripa dreaptă a Palatului Băilor Municipale (o lucrare realizată de către tatăl său, Toma N. Socolescu). Fiind în fruntea Comitetului Executiv, a continuat să extindă patrimoniul bibliotecii, cu concursul mai multor donatori. Inaugurată pe 20 martie 1921, dispunea la acel moment de 1250 de volume. În 1937, peste 11.000 de cărți și aproximativ 3500 de publicații puteau fi consultate în mod gratuit de cei 8000
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
nu sunt expuse în sălile instituției (prin amabilitatea personalului muzeului, în august 2009 acestea au fost prezentate Laurei Socolescu, moștenitoarea arhitectului). În anii 1930, a creat la Păulești o bibliotecă și un muzeu. În 2010, biblioteca continua să existe, dar patrimoniul său inițial fusese pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, păstrând totuși un tablou semnat de Toma Gh. Tomescu. A organizat și a finanțat cursuri agricole gratuite în viticultură și cultura pomilor fructiferi pentru toți locuitorii comunei, în interiorul fermei
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de către unchiul Ion N. Socolescu, au fost distruse de către regimul comunist, sub pretextul avariilor înregistrate la cutremurul din 1940 și mai ales la seismul din 1977. Desfigurat din cauza politicii de "tabula rasa", orașul a păstrat numai o mică parte din patrimoniul său arhitectural și istoric. Din 1949, Toma T. Socolescu și-a dedicat o parte din timpul său redactării memoriilor sale. El a continuat să scrie până în ultimul an al vieții sale, în 1960. După mai mult de 50 de ani
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Practicând arhitectura ca profesie, el a obținut numeroase premii la concursurile în domeniu : Profesorul-arhitect și-a finalizat studiile în arhitectura civilă și religioasă printr-o specializare în arheologia românească. Și-a exprimat întotdeauna interesul pentru istoria arhitecturii și pentru conservarea patrimoniului arhitectural. Pe lângă restaurările unor biserici vechi, a lucrat de multe ori împreună cu Nicolae Iorga, Președintele Comisiunii Monumentelor Istorice după 1919, pentru protejarea unor clădiri cu o valoare istorică deosebită. Toma T. Socolescu era unul dintre cei mai apreciați arhitecți și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
rolul strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: "„Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
și nasul personajului. Biserica a avut o gropniță între pronaos și naos. În lăcaș au fost descoperite mai multe cavouri, iar într-unul din acestea era un sicriu cu oseminte. Inspectorul Ana-Maria Zup din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu (DJCCP) Iași consideră că este vorba de mormântul unui boier sau negustor bogat, care ar fi avut legătură cu ctitoria bisericii. În colțul de nord al pronaosului s-a aflat mormântul domnitorului Radu Mihnea, dar rămășițele sale pământești au fost
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
la 25 august 2005, a formulat o plângere în justiție prin care solicita anularea dispozițiilor Primăriei Țibănești. Încă din 2004, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, afirma că dorește să realizeze în sat ateliere de manufactură destinate salvării patrimoniului. În iunie 2009, Ordinul Arhitecților din România, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din Franța și România, Școala "Petre P. Carp" din Țibănești, Consiliul Local și Primăria Țibănești, a organizat la conacul din localitate un "Atelier de forjat fier", unde să
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
de lei în renovare, iar astăzi clădirea este în stare de ruină. Casa de cultură a orașului a fost mutată într-o altă clădire. Vechea clădire a fost afectată de intemperii, iar localnicii au furat cărămizile. Deși este clădire de patrimoniu național, ea a fost lăsată în părăsire și se află în prezent în stare de ruină. Numai o parte din zid și turnul mai stau în picioare.
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
din Ravenna, Italia este unul din monumentele cele mai reprezentative ale arhitecturii și artei bizantine din Europa Occidentală. Ea este cunoscută pentru asemănarea cu moscheile secolului al VI-lea și este înscrisă, împreună cu alte monumente din Ravenna, în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Construcția bisericii a fost începută de către episcopul Ecclesius în 527,când Ravenna era sub dominația ostrogoților și terminată de cel de-al 27-lea episcop al Ravennei, Maximian în 547 în timpul Exarhatului din Ravenna. Arhitectul bisericii rămâne
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
rolul strategic al Hârlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale. În anul 1486, el a refăcut din temelii clădirile vechii curți domnești, dându-le o mare extindere. El a pus o pisanie, găsită în anul 1871 și aflată astăzi în patrimoniul Muzeului de Artă al României din București, în care stau scrise următoarele: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
salvată ca monument istoric în România. Ea a fost adusă în anul 1907 din Albac, atunci în fostul imperiu Austro-Ungar, și salvată la conacul familiei Brătianu din Florica, în Regatul României. Biserica are o valoare cultural istorică de unicat în patrimoniul românesc prin semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
soclu este fixată o placă de bronz cu inscripția: "VIOLINO SPACCATO" (în ) Autor: Domenica Regazzoni. Primăria sectorului 3. Monumentul ilustrează forța invincibilă a muzicii, care eliberează energiile sonore din carcasa materială a instrumentului, cu prețul dezagregării materiei. Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a atribuit prin licitația publică numărul 35253/28.06.2008, artistului plastic Ioan Bolborea contractul în valoare de 2900000.00 RON fără TVA pentru realizarea monumentului de for public Vioara Spartă, din material definitiv bronz, cu înălțimea de 5
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
superior, arhitect-autor de proiecte. A participat la prima expoziție a arhitecților din fosta U.R.S.S. din 1944. A încetat din viață la 30 martie 1990 și este înmormântată la Chișinău. Spirer constituie ca arhitectă fondul cel mai de preț al patrimoniului istoric și cultural al municipiului Bălți.
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
Ea este catedrala Episcopiei de Chartes și este considerată a fi cea mai reprezentativă, completă și mai bine conservată catedrală în stil gotic. În 1862 a fost înscrisă pe lista monumentelor Franței, iar în 1979 a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Încă de la începutul Evului Mediu exista o catedrală la Chartes. Construită în stil romanic aceasta era un important loc de pelerinaj. Importanța sa se datora faptului că în catedrală se afla o raclă ce conținea tuncia Fecioarei
Catedrala Notre-Dame de Chartres () [Corola-website/Science/322522_a_323851]
-
război, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sfântului Mare Mucenic Procopie. În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte de patrimoniu. O descriere a bisericii se află în lucrarea ""Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22,50
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Stiletele aveau mânerul și garda drepte sau în forma de S. La Muzeul Județean Argeș din Pitești este expus un stilet care i-a aparținut lui Ion Antonescu, înregistrat cu numărul 6904500-5060 în lista de Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național. Stiletul are lama din oțel inoxidabil, inscripționat cu ornamente florale, iar teaca este din piele neagră. Pe lamă are următoarea inscripție:"1942. Colecția Mareșal Ion Antonescu. 60 de ani de viață. 4 decenii sub drapel. Un an în
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
al Complexului Muzeal „Moldova”. Imobilul monument istoric va deveni "„cel mai mare muzeu de arheologie industrială din țară, ca și suprafață”", potrivit ministrului culturii, Hunor Kelemen. Aici urmează să se organizeze spații expoziționale (în care vor fi expuse elemente de patrimoniu industrial), depozite, laboratoare de lucru și un centru de documentare în domeniul arheologiei industriale.
Fabrica de Țigarete din Iași () [Corola-website/Science/316902_a_318231]
-
vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspirație istorică; Dimitrie Bolintineanu - volumele
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
la sud de Palatul Administrativ. În preajma Parcului Profesor Ioan Nemeș se găsesc câteva dintre principalele obiective ale municipiului Suceava, între care: Casa Polonă și Biserica Învierea Domnului (două vechi edificii situate în vecinătatea nord-estică a parcului), cele două clădiri de patrimoniu ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” și sediul Parchetului din Suceava (în vecinătatea sudică), Casa Prieteniei (în vecinătatea nordică). Pe teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare, se află două edificii cu valoare de monument istoric: Muzeul de Științele Naturii (ce
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]