87,348 matches
-
restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii pentru alte folosințe (terenurile de pe versanții văii Adâncata, terenurile de la est și sud-est de Crivești). În lungul văilor, lărgirile de la confluențe și sectoarele parțial inundabile sau neinundabile sunt folosite, de asemenea, ca pășuni sau fânețe. Pădurea se dispune în sudul regiunii, la trecerea spre zona mai înaltă a bazinului Bahluiețului, dar și pe unele terenuri afectate de alunecări. În ceea ce privește intravilanul, văile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în progresul societății. Cu atât mai mult, în acest început învolburat de mileniu, cele două domenii ale creației constituie nu numai instrumente majore în competiția dintre națiuni, dar și garanția pentru supraviețuirea economică. Creativitatea tehnică și științifică au puncte de confluență mult mai numeroase decât cele care le separă. Înainte de a decela deosebirile între cele două, se cuvine a face o comparație între creativitatea tehnică și științifică, pe de o parte, și celelalte domenii ale creației, în speță cu creativitatea artistică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că acuratețea ecografiei este superioară celei a TC (80 % față de 67,5%) în caracterizarea CCI [14]. COLANGIOCARCINOMUL HILAR (CCH) Colangiocarcinomul este o tumoră care se poate localiza oriunde pe tractul biliar, dar cel mai frecvent, are o localizare hilară, la confluența dintre canalul hepatic drept și cel stâng (în acest caz purtând numele de tumoră Klatskin). Din cauza localizării hilare aceste tumori determină apariția icterului la dimensiuni mici. Dacă se localizează însă, numai la nivelul unui canal hepatic, icterul apare în stadiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
abordează cu mijloacele unui fantastic pregnant, original. Fantasticul este înțeles de B. ca o incursiune în „reversul” realității imediate, palpabile, experiență, după el, perfect posibilă; acest „revers” îi apare ca un accident survenit în desfășurarea logicii comune a existenței, la confluența dintre starea de vis și cea de trăire concretă sau afectivă. Amalgamarea realului cu irealul, posibilă mai ales în starea de vis, refugiul în închipuire, fantezia fără opreliști se întâlnesc pe terenul comun al „jocului”. Saltul din realitate (alimentat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
de „iluziile noului roman francez”, chiar dacă scriitoarea crede că le-a părăsit „înainte de a le da formă materială”) e mult mai complexă. Ceea ce leagă fluxurile narative, trei la număr, nu este doar trecerea unor personaje prin fiecare dintre ele, ci confluența problematică. Insolite, situațiile-pivot frizează absurdul, și chiar îl produc. Răspunzând invitației de a vizita, într-un grup de scriitori, un fel de școală, Alexandru Șerban se pomenește închis în ospiciu. La țară, cultivatorii de pământ își procură hrana de la oraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Paris, 1927. Cam, Helen Maud, The International Comission for the History of Representative and Parliamentary Institution, în "Etudes", XI, Recueil de travaux, III, Louvain, 1952. Castellan, Georges, Histoire des Balkans (XIVe-XXe siècle), Fayard, Paris, 1992. Căzan, Florentina, Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, Edit. Academiei Române, București, 1990. Cernovodeanu, Paul, Țările române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973. Cihodaru, C., Sfatul domnesc și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ibidem, p. 90; cf. N. Iorga, Dezvoltarea așezămintelor, I, pp. 154-155. 31 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 12-19, 64-66. 32 Ibidem, p. 78. 33 Ibidem, pp. 14, 90-91; vezi și amănuntele privind datarea actului (p. 15). 34 Cruciadele. Momente de confluență între două civilizații și culturi, București, 1990. 35 Ibidem, p. 138. 36 Ibidem, p. 139; a se vedea și Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 16-17; Sergiu Columbeanu, Radu Valentin, Cruciadele, București, 1971, pp. 78-87; cel dintâi rege creștin al Ierusalimului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ascunse ale aceastei probleme subestimată până recent, dar care afectează milioane de subiecți din clase sociale mai puțin privilegiate vor fi soluționate curând, ameliorând calitatea vieții și conducând la alte progrese socio-economice [9]. LITIAZA INTRAHEPATICĂ Prezența de calculi localizați proximal confluenței canalelor hepatice drept și stâng a fost incriminată ca factor de risc în apariția CC. Din punct de vedere epidemiologic, patologia litiazică intrahepatică este întâlnită frecvent în Sud-Estul Asiei (până la 20% in Taiwan). Studiile au dovedit că până la 30% dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
umane (vezi Considerații finale, la sfârșitul prezentului volum).. Descrierea caracteristicilor fizico-geografice din Bazinul Bârladului, majoritatea păstrate din vechime până în prezent, indică și susțin stabilirea, menținerea și continuitatea locuirii, prin succesiunea generațiilor, în vatra acelorași așezări, concentrate în preajma izvoarelor sau la confluența râurilor. CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETĂRILOR Istoria fiecărei națiuni se poate reconstitui, din trecut și până în prezent, pe baza izvoarelor scrise, dar și cu ajutorul informațiilor nescrise, obținute din cercetările arheologice efectuate în timp pe teritoriul respectiv. Pornind de la aceste considerente și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului explică clar această situație: Gura Idrici, Gura Băncii, Gura Berheciului, Gura Văii Răchitoasa, Salcia, Broșteni, Bălteni și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 72. c) Ghilahoi: la confluența Pârâului Ghilahoi cu Râul Bârladului, pe latura dreaptă a celui din urmă, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, 1968-1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 83 (fig. 5/2, 5), 87 (fig. 8/2); Teodor 1997c, p. 95. 66. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: la confluența Pârâului Jarovăț cu Râul Bârlad, pe terenul aflat la circa 1 km nord-vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1957. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 151, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase din veacurile V-VI, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1975; sondaj în 1977. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 170, nota 3; Teodor 1997c, p. 111. b) Jitărie: la confluența Pârâurilor Corbu și Lipovăț, din apropierea dealului, s-au descoperit fragmente ceramice specifice veacurilor X-XI. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 169; Teodor 1997c, p. 111. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase din veacurile VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123. b) Marginea de vest a satului: la confluența pârâului local cu Lohanul s-au găsit fragmente de vase din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din care s-au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din piatră iar alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un lung fluviu liniștit? El exprimă cursul previzibil al evenimentelor, chiar necazurile, sau, dimpotrivă, când depășește malurile, riscurile la care este expus și pericolele ce îl amenință pe subiect. Râul și pârâul împărtășesc aceleași semnificații, dar mai atenuate. Cât despre confluență, în funcție de scenariul oniric, este expresia uniunii sexuale sau spirituale. În orice caz, confluența exprimă o mișcare expansivă, dezvoltarea materială, afectivă ori intelectuală, asocierea forțelor. Fântână Dacă nu e secată, fântâna este un semn fericit în vis. Este simbolul potolirii setei
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dimpotrivă, când depășește malurile, riscurile la care este expus și pericolele ce îl amenință pe subiect. Râul și pârâul împărtășesc aceleași semnificații, dar mai atenuate. Cât despre confluență, în funcție de scenariul oniric, este expresia uniunii sexuale sau spirituale. În orice caz, confluența exprimă o mișcare expansivă, dezvoltarea materială, afectivă ori intelectuală, asocierea forțelor. Fântână Dacă nu e secată, fântâna este un semn fericit în vis. Este simbolul potolirii setei și deci al dorinței, al regenerării, al reîntineririi (fântâna tinereții veșnice). Ea aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a agregatelor armonice și arhitecturării formale. Prof.univ.dr. Șerban-Dimitrie Soreanu Prolegomene Situată la confluența unor mari curente estetice (impresionism, pointilism, simbolism, fovism sau cubism), creația lui Claude Debussy (1862 - 1918) va reflecta orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică a compozitorului francez
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
analiză detailată a categoriilor și funcțiilor simbolului. O analiză semantică, funcțională a simbolului încearcă Sorin Alexandrescu în Simbol și simbolizare. Observații asupra unor procedee poetice argheziene în Studii de poetică și stilistică, București, 1966. Capitolul 18 (a) p. 332. La confluența influențelor lui Taine și a pozitivismului din critica occidentală, a marxismului si a unor direcții ideologice rusești, poate fi situată critica sociologică a lui C. Dobrogeanu-Gherea jși mișcarea de la revista Contemporanul (1881-1891). (In legătură cu aceste probleme vezi C. Dobrogeanu-Gherea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea Mare, izvorăște din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
-SE. Se desfășoară pe o lungime de circa 12 km și o lățime de 4 km. Caracteristic pentru depresiunea de contact este faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de hierofanie din titlul acestui capitol sugerează tocmai apariția în epoca izomodernă a unor noi spații cu semnificație inclusiv spirituală în plan geopolitic. În acest context, pornesc de la premisa că fenomenele geopolitice de interferență pot îmbrăca două forme: fenomene de confluență/convergență, respectiv de divergență. Ambele tipuri fenomenologice presupun aspecte legate de factorii geopolitici enumerați mai sus. Astfel, pentru înțelegerea aprofundată a mediului geopolitic, voi aplica la realitățile lumii contemporane conceptele de spațiu de confluență/convergență (cum ar fi spațiile închise
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pot îmbrăca două forme: fenomene de confluență/convergență, respectiv de divergență. Ambele tipuri fenomenologice presupun aspecte legate de factorii geopolitici enumerați mai sus. Astfel, pentru înțelegerea aprofundată a mediului geopolitic, voi aplica la realitățile lumii contemporane conceptele de spațiu de confluență/convergență (cum ar fi spațiile închise non-conflictuale: Statele Unite, Canada, Elveția etc.) și, respectiv, de spațiu de divergență (spații geopolitice deschise generatoare de tensiuni și potențiale conflicte, cum ar fi regiunea caucaziană, Orientul Mijlociu etc.). Aceste concepte ne ajută să înțelegem, în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]