12,426 matches
-
acesteia? Și ce va să zică: a făcut nebună înțelepciunea lumii acesteia? Adică a arătat-o ca nebună pentru primirea credinței. Fiindcă așa-zișii înțelepți își închipuiau lucruri mari de dânșii, pentru aceea apostolul grabnic a înfruntat înțelepciunea lor. Ce fel de înțelepciune poate fi aceasta, zice, când bunul cel mai de căpetenie ea nu-l află? Singură s-a arătat nebună și ea cea dintâi singură s-a defăimat. Că dacă atunci când trebuia să afle adevărul prin raționamente, ea nu a aflat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie părută, care a și biruit - căci a scos și pe Platon, nu prin vreun alt filosof mai înțelept decât acela, ci prin niște pescari proști și neînvățați. Astfel și biruința a fost
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ei nu vor să înțeleagă că o rânduială atât de desăvârșită este lucrarea providenței care orânduiește totul, ei sunt orbi și nu văd lumea decât cu ochi de animale fără judecată, cu ochi de dobitoace. Ei nu simt prezența unei înțelepciuni într-o lume în care se vede atât de clar îndrumarea Înțelepciunii”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a XXII-a, IX-X, în PSB, vol. 7, p. 114-115) „Poate fi ore vreo pierdere mai grea și vreo nenorocire mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lucrarea providenței care orânduiește totul, ei sunt orbi și nu văd lumea decât cu ochi de animale fără judecată, cu ochi de dobitoace. Ei nu simt prezența unei înțelepciuni într-o lume în care se vede atât de clar îndrumarea Înțelepciunii”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a XXII-a, IX-X, în PSB, vol. 7, p. 114-115) „Poate fi ore vreo pierdere mai grea și vreo nenorocire mai mare decât aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o haină învechită (Ps. 101, 27)...”. (Sf. Grigorie de Nyssa, La titlurile Psalmilor, partea II, cap. XIII, în PSB, vol. 30, p. 180-181) „Dacă răspunde că nu crede c-ar exista vreun Dumnezeu, să-l facem să recunoască, pe temeiurile înțelepciunii și măiestriei cu care este orânduită lumea, că tocmai prin aceasta e dovedită existența unei puteri care se face vădită în viața acestei lumi și care depășește însăși lumea întreagă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cel ce nu crede dă dovadă de un suflet lipsit de bunul simț, irațional și coborât în rândul dobitoacelor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140) „Căci dacă începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște pe Dumnezeu. Deci dacă a cunoaște pe Domnul este înțelepciune, iar a nu-L cunoaște nebunie, atunci a nu-L cunoaște provine din îngâmfare și mândrie diavolească; pentru că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140) „Căci dacă începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște pe Dumnezeu. Deci dacă a cunoaște pe Domnul este înțelepciune, iar a nu-L cunoaște nebunie, atunci a nu-L cunoaște provine din îngâmfare și mândrie diavolească; pentru că începutul mândriei este a nu cunoaște pe Domnul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lumina care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 155-156) „Credința ne face filosofi și arată că suntem cu adevărat creștini; ea ne descoperă micimea naturii omenești, și aruncând toate gândurile zadarnice, ea se ridică la lucrurile cerului și le contemplă, sau mai sigur, ceea ce nu poate înțelege înțelepciunea omenească, ea o înțelege și o pune în practică în mod ușor. Să ne atașăm ei deci, acestei credințe, și să nu ne punem mântuirea noastră în gândiri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-i micșorează strălucirea, ci cuvintele lui sunt dovada propriei orbiri, tot așa și cel ce spune că Fiul lui Dumnezeu e creatură, și nu Fiu, dă dovadă de nebunia lui, iar cel care cunoaște ființa Lui, își arată propria-i înțelepciune. Și nici acesta nu Îi este de folos, nici acela nu L vatămă, ci unul luptă împotriva mântuirii lui, iar celălalt pentru mântuirea lui. Dar, după cum am spus, ereticii, răstălmăcind Scripturile, trec cu vederea unele texte din Scriptură și caută
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca să aleagă pe cele ce trebuie. Dacă l-ar avea, ar asculta de dumnezeieștile Scripturi”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 94.4.-94.6., în PSB, vol. 5, p. 536) „Pentru că se îngâmfă cu închipuita lor înțelepciune, își pierd toată ziua în discuții, arătând că se gândesc să pară mai degrabă filosofi decât să fie. Astfel nu pun la temelia realităților principii care nu pot fi răsturnate, ci se lasă influențați de păreri omenești; apoi din acestea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trăit ca un sfânt, este chinuit mai mult decât desfrânații și stricații. Castitatea ereticilor e mai rea decât desfrânarea altora. Desfrânarea altora nedreptățește și face rău numai oamenilor; castitatea ereticilor însă se ia la luptă cu Dumnezeu, insultă covârșitoarea Lui înțelepciune. Astfel de curse întinde diavolul slujitorilor lui! Nu e ideea mea că fecioria ereticilor este curat o născocire a vicleniei diavolului. Ideea asta nu-i a mea, ci a lui Dumnezeu, Care cunoaște toate gândurile diavolului. Ce spune El? Iată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vrăjitor), numai că, oricât s-ar mira ei sau le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
negativ. Ea spune ceea ce Dumnezeu este Și ceea ce El nu este. Prima este numită afirmativă sau teologia pozitivă (theologia affirmativa) Și a doua, negativă, sau teologia negativă (theologia negativa). Teologia pozitivă operează cu definiții Și determinații: Dumnezeu este Binele, Ființa, Înțelepciunea etc., în timp ce teologia negativă lucrează cu negații: acele predicate ale lui Dumnezeu sunt potrivite din care reiese nu ceea ce Dumnezeu este, ci ceea ce El nu este. Dacă aceste două modele de teologie sunt comparate cu artele frumoase, atunci cea pozitivă
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
apofatismul după cum urmează: „Apofatismul constă în negarea a ceea ce Dumnezeu nu este; se elimină mai întâi întreaga creație, chiar Și slava cosmică a cerurilor înstelate Și lumina inteligibilă a îngerilor din cer. Apoi, se exclud majoritatea atributelor mărețe, bunătate, iubire, înțelepciune. Se ajunge la excluderea ființei înseși. Dumnezeu nu este nimic din toate acestea; prin natura Sa, este de necunoscut. El «nu este». Dar aici intervine paradoxul creștin; El este Dumnezeul căruia îi spunem «Tu!», Cel care mă cheamă, Care se
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Grigorie de Nyssa a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit Cu toate acestea, calea apofatică nu reprezintă un discurs independent. Trebuie să urmeze calea catafatică, în care Dumnezeu ascuns, locuind dincolo de ceea ce dezvăluie, este Și Dumnezeu Care se dezvăluie ca înțelepciune, iubire, bunătate. Apofatismul, conform lui Lossky, subliniază că nu substanța lui Dumnezeu ne este disponibilă, ci comuniunea cu Dumnezeu ne este posibilă prin Revelație<footnote „Astfel, alături de calea negativă, se deschide calea pozitivă, „catafatică”. Dumnezeu, Care este Dumnezeul ascuns, dincolo de
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
lui Dumnezeu ne este disponibilă, ci comuniunea cu Dumnezeu ne este posibilă prin Revelație<footnote „Astfel, alături de calea negativă, se deschide calea pozitivă, „catafatică”. Dumnezeu, Care este Dumnezeul ascuns, dincolo de tot ceea ce Îl revelează, se revelează pe Sine. El este înțelepciune, iubire, bunătate. Dar natura Sa rămâne neștiută în profunzimile sale, Și acesta este motivul pentru care se revelează. Memoria permanentă a apofatismului trebuie să rectifice calea catafatică. Trebuie să ne purifice conceptele prin contactul cu inaccesibilul, Și să împiedice încătușarea
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Sfântului Iustin. D. Carabine exprimă astfel acest concept: „Putem Ști ce Dumnezeu nu este (nu ce este) ...”<footnote D. Carabine, op. cit., p. 229. footnote>. Metoda de abstracție a lui Clement (ἀφαίρεσις), prezentată în Stromate, constă din trei stadii ale căii spre înțelepciune: iluminarea (obținută prin instrucție); purificarea (obținută prin confesiune); Și contemplarea (obținută prin analiză)<footnote A se vedea Stromata V, 10-11. footnote>. Natura divină transcendentă ni se face cunoscută prin slavă Și prin Logos<footnote A se vedea Carabine, op. cit., p.
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
vrăjitor), numai că, oricât s-ar mira ei sau le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Continent"). De asemenea, susține o campanie asiduă de realizare a unei Uniuni Europene. În 1951, redevine premier al unui Cabinet Conservator, dar demisionează în favoarea lui Anthony Eden în 1955. Pe perioada celui de-al doilea mandat ca premier, Churchill are înțelepciunea să nu modifice măsurile legislative bune și populare luate de laburiști (v.infra), cu excepția reprivatizării industriei siderurgice și a transportului feroviar. În aceeași perioadă se confruntă în politica externă britanică cu gravele tulburări provocate de luptele intestine din Kenya între
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu ciucuri) în mînă. Într-o scrisoare către fiica cea mare, Vicky (care va rămîne confidenta ei tot timpul vieții), Victoria scrie: Bertie is my caricature, that is the misfortune, and in a man this is so much worse. §§§§§§§§§§§§ În înțelepciunea și generozitatea ei, cînd Eduard trăgea să moară, a invitat-o pe ultima iubire a regelui, Alice Keppel, și a condus-o, ținînd-o de mînă, pînă la patul muribundului, după care s-a retras discret. ************* Titlul de duce de Clarence
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în deplina conștiință a unei ordinicare ne transcende și ne domină, la care nu participăm decât ca undala imensul mării”<footnote D. Isac, op. cit., p. 336. footnote> -, dar o aflăm, în limbajul teologic, în Mystagogia:„Mintea, așadar, mișcându se, prin înțelepciune vine la contempla-ție; prin contemplație, la cunoaștere, prin cunoaștere, la cunoștințacare nu se uită; iar prin cunoștința care nu se uită, la adevăr, în preajmacăruia mintea ajunge la hotarul mișcării, fiind mărginită atât dupăființă și putere, cât și după deprindere
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufletul. Chipuri ale Bisericii, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,București, 2000, p. 21. footnote>.Odată cu facultatea cunoașterii, Dumnezeu a sădit în om năzuința către El: „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înțelepciune orice și a sădit tainic în fiecare dintre ființele raționale facultateaprimă a cunoașterii despre El însuși, ne-a dăruit nouă, oamenilorumili, ca un Stăpân a toate, dorința firii orientată către El”<footnote Idem, Ambigua, 48, PG 91, col. 1361 AB
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sunt astfel valorile în planul cărora dis cursul teologic și cel metafizic se solidarizează relevând totodată unitatea dintre credință și cunoaștere, armonizate prin prezența transcendenței, a Ființei: metafizic postulată, teologic trăită, în „dorința firii” orientată către Dumnezeu. Raționalitatea creației vădește înțelepciunea și mărirea Creatorului: „Dumnezeu vrea ca tot omulsă se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Timotei 2, 4). În-credințare și credință Gheorghe VLĂDUȚESCU, Sabin TOTU 1. Cuvântul grecesc Pivstiς (hv) `nseamnă „în credere (credință)în altul”: prin opoziție
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
hăn pote oște ouk hăn). Astfel, Cuvântul este cuadevărat creat din nimic (ejx oujk ojntwn gevgone), nu este din ființalui Dumnezeu, ci produs prin voința Acestuia: „Dumnezeu - ziceArie - n-a fost totdeauna Tatăl... El a fost mai întâi singur. Logosulși înțelepciunea nu erau. Apoi, Dumnezeu voind să ne creeze, a fă-cut mai întâi o anumită ființă, pe care a numit-o Logos, înțelepciuneși Fiu, pentru ca să ne creeze prin ea”<footnote Thalia lui Arie, la Sfântul Atanasie, Cuvântarea I contra arienilor, 5
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]