9,974 matches
-
Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 250. 834 Ibidem, p. 229. 835 Mircea Eliade, În curte la Dionis, Cartea Românească, București, 1981, Cuvânt înainte de Mircea Eliade, Paris, 23 septembrie 1980, pp. 9-10: Despre ceea ce "aș îndrăzni să numesc concepția mea despre literatura fantastică", Eliade face niște scurte precizări, considerând-o "solidară de concepția mea despre gândirea mistică și universurile imaginare pe care le fundează, universuri paralele lumii de toate zilele și care se disting în primul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
felul în care răspunde filosoful german celorlalte două chestiuni. Cercetând cauzele antinomiilor, Immanuel Kant fixează într-o frază esența acestui fenomen care afectează rațiunea: Dacă folosim rațiunea noastră nu numai la aplicarea principiilor intelectului la obiecte ale experienței și dacă îndrăznim să extindem aceste principii dincolo de limitele experienței, atunci răsar judecăți sofistice, care nici nu speră confirmare în experiență, nici nu au a se teme de contrazicere, și fiecare dintre ele nu numai că este în sine fără contradicție, ci găsește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
remarc preocupările multiple și consecvente ale colectivului Clinicii de nefrologie din Iași, condus de prof. dr. Maria Covic în domeniul ADPKD, concretizate prin numeroase comunicări și publicații, care au determinat includerea acestui colectiv în Grupul European de studiu al ADPKD. îndrăznesc să afirm că prin această lucrare, la care se adaugă alte cercetări remarcabile în domeniul nefrologiei sau reuniunile științifice ale nefrologilor din Moldova, asistăm la formarea și consolidarea unei veritabile școli de nefrologie la Iași. Ea s-a impus deja
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
larg ușa cortului și, oprit în prag în vreme ce căuta noima priveliștii descoperite, fluieră câteva măsuri dintr-un cântec binecunoscut gazdelor, ce le smulse un oftat nedisimulat: "Și-o să-mi cumpăr Volgă nouă/ Și-o să tropăi la volan/ Să vedem cine-ndrăznește..." Hotărât, găselnița asta cu autodefinirea se prelungise mai mult decât ar fi fost cazul; aportul de inspirație adus de refrenul mult prizat avu totuși nevoie de un oarecare răgaz pentru a se traduce în acțiune. Nervozitatea sporea. Țigările erau stinse
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
amenință însă oricând să-și afirme realismul macabru. A locui înlocuindu-ți semenii presupune o oarecare răbdare și antrenament pe ținte mai soft, cum sunt cele vegetale. Omul pentru om e lăcustă, iar căutarea de spații verzi un paliativ, aș îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de breaslă, vă port în suflet ca vestibul al pântecului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și o armă la care n-au de gând să renunțe până la moarte. Își zicea că poate era născută să fie armatoare de noi corăbii, ca Sfânta Isabella de Castilia, nu manager prin șantiere de reparații sociale. Dar nu prea îndrăznea să admită nici față de ea însăși suveranitatea reziduală ce-o bântuia, tulburându-i transparența ondină; dictatul slăbiciunii suprimă forme dizidente de expresie individuală a exigențelor. Să-l salveze pe căpitan de la damnațiune nu-i stătea în puteri - afară de cazul în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se includ În dosarele de concurs, nici nu poate fi vorba. Nimeni nu le ia În seamă. Se muncește la un articol doi-trei ani, iar acceptarea Într-o revistă recunoscută e un eveniment care validează cota candidatului. Și nimeni nu Îndrăznește să ofere spre evaluare producții Însăilate, ar fi discreditat pentru totdeauna. În Franța, specializările În domeniu sunt riguros delimitate și sunt identificate după numele laboratoarelor sau echipelor care s-au afirmat Într-un domeniu. O diplomă provenind dintr-o asemenea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de ani. (03.04.2010) Povara bunului-simț De la Montesquieu, pentru care bon sens Înseamnă să cunoaștem nuanțele lucrurilor, la Alexandru Paleologu, care elogiază darul de „a simți bine”, de a discerne, de a putea reprezenta și imagina adevărul, de a Îndrăzni, condeie importante s-au exersat În descifrarea Încărcăturii cognitive, sociale și afective pe care o implică bunul-simț. Psihosociologii descriu simțul comun, care se identifică În trăsăturile contextului social, În normele sociale, manierele și experiențele validate social și În cultura comunității
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sînt dirijați îndeaproape. Cît despre presă, ea face obiectul unei supravegheri meticuloase și pe care, pe deasupra, tot ea trebuie să o finanțeze. Un articol al lui Chateaubriand duce la desființarea ziarului "Mercure de France" (1807). Este drept că academicianul a îndrăznit să scrie: Cînd în liniștea mîrșăviei nu se aude decît zgomotul pe care îl face lanțul sclavului și vocea delatorului, istoricul pare a fi însărcinat să răzbune popoarele". În 1810, dorința imperială de control și de uniformizare duce la menținerea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
întâmplă". Tendințele astea trebuie suprimate! P. S. Azi-noapte am avut o senzație ciudată în piept, palpitații, sudori reci. Să tot fi dormit o oră. M. se trezește, dar adoarme la loc. Ca în adolescență, stau și îmi iau pulsul și nu îndrăznesc să adorm ca să nu mi se oprească inima. Am luat două pastile de nembutal în urmă cu trei sferturi de oră. Niciun efect? Am început să visez o pictură murală din biserica Fröjel. Adevărată angoasă a morții. Ce-o fi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tentativă de a se clarifica orele suplimentare nereglementate pentru funcționarii de carieră. Gård zice că e curată nebunie. Nu face nimeni carieră într-o săptămână de lucru de 41,5 ore, își are fiecare perioada când se spetește muncind. "Nu îndrăznesc să plece acasă la timp și nici măcar să declare prea multe ore suplimentare", crede cinicul de Gård. Marea noastră problemă: o să figureze și ISA în darea de seamă. Dar ministerul a "uitat" de ISA la începutul perioadei, pe 1 iul.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
prădat orașul, omorând în același timp pe toți bărbații, femeile și copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul nu a îndrăznit să atace, datorită tăriei cetății apărată de șanțuri și puternice meterezuri de lemn cu pietre, a ieșit și s-a cantonat în casele scăpate de la foc, rămase goale, ale celor uciși. Timp de câteva zile, a fost liniște totală. Dar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de intrare, în timp ce o ceată de mongoli invadează insula dinspre uscat, și ucide pe toți bărbații și femeile din ea. Cadavrele au rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Oltenia, Muntenia și Moldova, ducând și ei mare lipsă de alimente, nu au mai permis să se taie vite, ca să fie hrăniți și prizonierii cu carne, ci acestora li se rezervau mațele, picioarele și capetele. De teama lor, populația nu îndrăznea să revină în sate, pentru a reîncepe muncile agricole, ceea ce avea să producă foametea amintită de cronici. Situația aceasta a durat în Transilvania încă doi ani de zile, până când au sosit trupele regulate ale voievodului, trimise de rege. La 27
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rugat să-l ducă în fața marelui han, acesta a refuzat. După o judecată sumară, capul bătrânului emir a căzut dintr-o lovitură de sabie, în drum. A fost luat apoi și dus lui Toctai. Dar marele han, mâniat că acesta îndrăznise să verse sângele unui așa de mare luptător mongol, a dat ordin să i se taie și lui capul. Așa s-a sfârșit cu această mare personalitate militară și politică mongolă, care a legat și a dezlegat nodurile politice ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Giuci pierdea numai în patru ani Bielorusia, Ucraina de Vest, Podolia și Moldova, intrate toate în sfera de influență a marelui ducat al Lituaniei. Supremația lituană era de invidiat în acele clipe când cnejii Moscovei, Suzdalului și Riazanului nu îndrăzneau încă să schițeze vreun gest de împotrivire față de hanul Hoardei de Aur. Și, cum Moldova își datora ruperea obligațiilor de vasalitate față de Imperiul Mongol, nu numai prin victoria de la Sinâe Vodă, dar și prin întrepunerea dominației lituane între Nipru și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Manyak - sub ductu Manyak caesaris Ultra Volhin - a invadat țările regatului din trei părți. O coloană a prădat districtele Vlodimir, Cremenet, Cuzmin, Zudovia și Jitomir, luând în captivitate vreo 10.000 de oameni, pentru că lituanienii, având puțină oaste, nu au îndrăznit să se opună. Altă coloană s-a îndreptat spre Trembovla, dar oastea regală, adunată din ordinul regelui, i-a respins. Cazimir, menționează Dlugosz, fusese înștiințat la timp de Mengli-Ghirai - a Caesare Tartarico Cziswolhano, Megli-Geren, filio Eczi-geri amico et confederato suo
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
când lucrurile sunt simple - dl Breban nu a ieșit din partid. Riscurile pe care ți le asumai evitând să nu intri în partid erau substanțial mai mici decât cel de a renunța la calitatea respectivă. De aceea, cei care au îndrăznit să iasă din partid au fost infinit mai puțini decât cei care au evitat să devină membri. Partidul era sistemul. Părăsindu-l, transmiteai un mesaj fără echivoc de refuzare a sistemului, intrai pe un drum fără întoarcere. Delimitându-te tranșant
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
emigra în Elveția, a fost unul dintre puținii medici care au riscat enorm denunțând încercările dictaturii ceaușiste de a folosi medicina ca tortură politică. Comun celor trei intervenții este respectul pentru imensa cantitate de informație adunată de către dna Laignel. Totuși, îndrăznesc să cred că intrat pe mâini nepotrivite până și un munte de informații poate deveni un morman de simplă maculatură. Este chiar înfricoșător să vezi cum utilizează dna Laignel informația adunată. S-a menționat că, referindu-se la etnograful Romulus
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
reamintesc că, ințial, conducerea PUR mi-a făcut propunerea de a candida la Președinție. Chiar dacă am declinat oferta, care mă onorase, până să dau un răspuns am încercat să mă documentez cum se cuvine în legătură cu doctrina, structura și proiectele partidului. Îndrăznesc să spun că, atunci când mi s-a propus un contract de consultanță, eram suficient de bine documentat. Firește, nu aveam cum să știu cu exactitate care era raportul de forțe între cele trei curente din partid - oameni care preferau ca
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
l-am trăit eu până la Odessa a fost un război de "pifan", cu "6 Dorobanți de Gardă Mihai Viteazul" sute de kilometri cu bocancii în praf sau noroi; pentru noi, aviatorii acolo pe sus erau niște supraoameni, n-am fi îndrăznit să comparăm prestația lor cu a noastră! Iar când e vorba de femei-pilot, admirația e și mai mare. Desigur, femeile, din toate straturile sociale, erau foarte prezente ca infirmiere sau medici sau doar în serviciile de intendență ale spitalelor de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
numit atât de corect "politica nebunească a triplicei". S-a putut astfel lansa fără greutate legenda care voia ca Germania să aibe "un interes vital" de susținut în Balcani, o politică austriacă primejdioasă pentru pace. Nimeni în Germania nu a îndrăznit să conteste expozeele oficiale privind situația politică internațională. În aceste condiții, toți cei ale căror eforturi tindeau să evite războiul mondial și care luptau împotriva unei politici atât de funeste au pierdut partida înainte măcar de a o angaja. Iată
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
unui arhiduce. De exemplu, grație concursului lui Sir Edward Grey a fost posibil să se obțină de la regele Nikita** abandonarea orașului Scutari. Această chestiune ar fi putut deja să provoace războiul mondial, căci noi în mod categoric n-am fi îndrăznit să ne lăsăm aliata înclinată să facă concesii. Sir Edward Grey dirija negocierile cu prudență, calm și tact. Atunci când o chestiune amenința să se complice, el propunea o formulă de acord care era întotdeauna justă și care întotdeauna era acceptată
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
însă Germania și-a făcut imediat cunoscută intenția fermă de a sări în ajutorul aliatei ei din "Triplica" în cazul în care aceasta ar fi fost atacată de un stat terț. Deși se știa susținută de Anglia, Rusia nu a îndrăznit să riște acest gest. Puțin a lipsit să nu fie declanșat atunci Primul Război Mondial. 39 Contele Alexandru Constantinovici Benckendorff (1850-1917). Diplomat rus de carieră care se trăgea dintr-o veche familie nobiliară de origine baltică. Tinerețea și-a petrecut
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
următoarele: el însuși fusese, în aceste ultime zile, la împărat. Acesta îi vorbise și lui despre discuția avută cu austriecii și despre rezultatul ei, însă a calificat afacerea confidențială într-un asemenea grad că nici măcar el însuși nu ar fi îndrăznit să vorbească despre ea în ședințele sale de consiliu directorial. Însă, cum eu eram la curent, mi-a confirmat informațiile primite de la Helfferich, care părea să cunoască chiar mai multe detalii decât el. În fapt, situația era foarte serioasă. Împăratul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]