10,749 matches
-
despre „funcționar”, nu mi-l pot imagina pe Bacovia cu cotiere. De asemenea, deși era pregătit să devină avocat, nu mi-l pot imagina prin sala pașilor pierduți, pîndind clienți. Bacovia folosește despre Eminescu vorbe măritoare. Recurge (fapt ce, cînd admirăm ceva sau pe cineva, ni se întîmplă tuturor), la formule de împrumut: „Ecce homo”, prin care îi evocă suferința și „Era odată un prinț vestit...”, prin care îi exaltă frumusețea. Astfel, îi vine mai ușor să marcheze asemănarea sa (psihică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
totală detașare de toate și lipsa de rost în viață!” „Decembre” (așa pronunța Bacovia) dă o idee despre gradul de confort la care se ajunsese în mediul burghez romînesc, inclusiv în cel din provincie. Și încă o observație: deoarece o admiră, poetul i se adresează „iubitei” ca unei stăpîne care are cui porunci: „Spune s-aducă jăratec”, „Spune s-aducă și ceaiul”, nu, cu familiaritate, „adă jăratec” și „mai adă și ceaiul”! N-am găsit încă explicația cea mai plauzibilă pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
străine, făcea sonete, se distingea prin „ușurința de a inventa cuvîntul și fraza” ( l’invention du mot et de la phrase). Acest Boissard promitea mult în fiecare din domenii, dar nu s-a ilustrat deplin în nici unul. Păcatul său fu că „admirînd intens frumosul, uita de a-l mai exprima” (à force d’admirer le beau, il oubliait de l’exprimer). Surprinzător, diversitatea l-a consumat mai repede. Bolnav de aceeași boală ca Baudelaire (tulburări cerebrale, paralizie, afazie), a murit cu cîțiva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să rîdă, noi arătăm o față serioasă. Sau, din contra: dacă ei erau gravi, noi înclinăm spre amuzament. Larii și penații lor nu sînt decît rareori larii și penații noștri. Se întîmplă și să ne întoarcem la ceea ce ei au admirat, dar și atunci o facem diferit, fie exaltînd, fie denigrînd. Contemporan cu Petică și Șt. O. Iosif, Bacovia îi anticipează pe Emil Cioran și Eugen Ionescu. Ca și aceștia, nu reușea să se prindă de „ceva stabil”. Ca și aceștia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui erau totodată și omagii pentru ea. După moartea poetului, lupta sa pentru Bacovia a avut ca scop și asigurarea lui Gabriel. A luptat mai mult mama decît soția. Chiar dacă îi înțelegi calculele, nu se poate totuși să nu-i admiri tenacitatea. „Reaua conștiință”, conștiința vinovată, e veche în lume. Nu trebuie uitat faptul că unul dintre cei mai frumoși psalmi ai lui David a fost scris ca remușcare pentru un păcat. Noi nu mai echivalăm simțirea cu gîndirea; dimpotrivă, încercăm
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ușor să călătorească dintr-un oraș în altul, fără să își implice subiectivitatea. Caldwell își anunță încercarea de a micșora distanța dintre o lume obiectivizată și propria-i subiectivitate prin comentariul: "A nu se crede că a călători înseamnă să admiri peisajele și împrejurimile; acesta ar fi un mod neproductiv de a petrece timpul". Am putea adăuga și că este un mod de a petrece timpul fără a te implica. Autorul continuă: "Un călător autentic este un străin ce reușește să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
după ce i-am legat [pe membrii familiei Clutter], eu și Dick ne-am retras într-un colț. Trebuia să vorbim. Știi că acum existau resentimente între noi. Dintr-odată mi s-a făcut rău la gândul că l-am putut admira pe omul acesta, că i-am înghițit toată fanfaronada. L-am întrebat: "Deci ai vreo remușcare, Dick?" Nu mi-a răspuns. I-am zis: Dacă îi lasă în viață, nu scăpăm cu una cu două. Măcar zece ani dacă nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
multor masivi cum ar fi: Retezat (1982), Munții Căpățânii și Coziei (1968) etc. - Emilian Iliescu (1905 -1976), inginer constructor, mare iubitor de fotografii - inclusiv editor al revistei “Fotografia” - mare drumeț În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a lăsat posterității un număr impresionant de pagini de literatura turistică. Din rândul acestora reținem: Opt zile În Retezat (1944), Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971), Popas În Retezat (1972), Retezatul (1974) etc. Emilian Iliescu a dat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
curtea noastră, sau elemente ale ei: brazi, stejari, tei, etc. pentru a beneficia de pe urma existenței ei și a efectelor sale binefăcătoare asupra organismului nostru, trebuie să ne deplasăm la ea, deci să devenim turiști. Numai devenind turiști putem vedea și admira pădurea așa cum trebuie. Raportul dintre om - privit În calitatea sa de turist - și pădure, dintre om și pășune, reprezintă unul dintre elementele specifice ale Carpaților Meridionali. Cu cît suprafețele celor două elemente sunt mai mari, respectiv cele ocupate cu păduri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numai prin vechime, dar și prin stilul și linia În care ele au fost realizate, prezintând astfel o importanță majoră pentru turism. Aceste obiective dau o notă distinctă În peisajul atît de nuanțat al Carpaților Meridionali și ele pot fi admirate astăzi În localitățile: Băile Herculane (Băile Horea, Hotelurile Traian și Decebal, fostul cazino, inclusiv cu sala Casei de Cultură etc.) (județul Caraș-Severin); Comuna Pui (Casele nr. 70, 72 și 73 toate din secolul XVIII), Bănița (Turnu Medieval de apărare) și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea turiștilor se bucură și centrele artizanale În care pot fi admirate frumusețea unor produse specifice, pe care aceștia au și posibilitatea de a le procura. În Carpații Meridionali, sunt peste 31 de centre artizanale, dintre care În județele: Sibiu - 8, Gorj și Mehedinți - 6, DÎmbovița - 3, Alba, Brașov, Hunedoara și VÎlcea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hobița - Pestișani (Gorj) s-a născut geniul creator al sculpturii moderne - Constantin Brîncuși, vine tocmai să Întărească afirmațiile de mai sus. Operele de artă ale unor specialiști anonimi, răsfirate din depresiuni și pînă În cătunele cele mai Înalte, pot fi admirate azi În: porțile de lemn, acoperișurile, ornamentele și arhitectura caselor, În diferitele piese de uz gospodăresc etc. Fie că e vorba de obiectele rezultate din prelucrarea artistică a lemnului sau a pietrei, toate prezintă importanță și sunt atractive pentru turiști
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
una din atracțiile turistice de mare intensitate. Astfel, manifestările și creațiile artistice populare, portul, cîntecul și dansul, demonstrează nu numai vitalitate și bun gust, dar și o extraordinară originalitate. Toate aceste elemente, sau o pondere importantă a lor, pot fi admirate În cadrul numeroaselor festivaluri folclorice. Ca În Întreg spațiul românesc, festivalurile folclorice sunt o prezență activă, plină de farmec și culoare și În arealul Carpaților Meridionali. Cele peste 26 localității În care se organizează acestea sunt În județele: Alba - 1, Brașov
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Societatea Alpină a Transilvaniei (Brașov,1873), Societatea Română de Geografie (București, 1875), Societatea Carpatină Transilvană (Sibiu, 1880), Societatea Carpatină din Sinaia (1895), Hanul Drumeților (București, 1920), transformat În 1925 În Turing Clubul României, Asociația drumeților din Munții iubiți ai României (ADMIR, 1929), Prietenii Naturii (București, 1919) etc. Marele act de Întregire a statului național unitar din 1918 prin unirea Basarabiei cu România În martie 1918, a Bucovinei În noiembrie a aceluiași an și a Transilvaniei la 1 decembrie 1918 a declanșat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
înaltă. Pentru a intra în lumea bună, e nevoie de un anume stil, de o elegantă sofisticată: "La femme à la mode (...) c'est la reine de tous leș salons, c'est l'astre de toutes leș fêtes; on l'admire, on l'adore, on l'aime, on l'envie; elle est jeune, elle est riche, elle est libre sans être veuve, ce qui est le comble de la liberté" [Girardin, 1843, p.134]. Grația, spiritul, bunul gust și bunele maniere sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un soi de datorie străduindu-se să pară magică și supranaturala; trebuie că ea să uimească, să vrăjească; idol fiind, ea trebuie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al lui Mouret, iar doamna de Marelle este persoana în care Georges Duroy vede dublura să. Femeile acestea sunt la fel de inteligente, întreprinzătoare și aventuriere că și bărbații cu care rivalizează și concurează. Clorinde, devenită ministru fără portofoliu în Guvernul liberal, admira forță lui Rougon. Ea este aproape la fel de iscusita că acesta, ambii își modelează destinele politice prin voința lor puternică. Chiar Rougon recunoaște calitățile și o compară pe Clorinde cu Machiaveli: "Îl la dit très intelligente, et la nomme en riant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un copil este deci o nevoie de origine predominant socio-culturală și mai puțin instinctuală. Cel mai adesea la adolescentele și femeile tinere, diabetul este perceput ca o rană narcisică, ca „ceva” care le frustrează în nevoia lor de a fi admirate și iubite; de aici tentativa de disimulare a bolii. Apare un conflict narcisic între Eul real, afectat de diabet, și Eul ideal, care poate conduce la stări depresive grave. O adolescentă diabetică declara că nu-și poate accepta boala care
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui moral. Gesturile sunt unice, irepetabile, nimeni nu Încearcă măcar să-l copie, pentru că el stârnește un soi de invidie În jur, cu urmările cunoscute. Autorul are o grijă aparte față de el, pentru că reprezintă o stare proprie, Îl iubește și-l admiră, Îl așază acolo unde aspiră el să stea, ca un simbol al ceea ce ar trebui să fie sub zodia normalității. Clasicul, ca scriitor, se duce În zona echilibrului, armoniei și seninătații, chiar dacă În cazul acestui personaj se găsesc suficiente elemente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altminteri, prea puțină omenire trebuie să se fi perindat pe meleagurile acestea sălbatice din vremurile preistorice pînă azi"48. Bossy parcurge un număr impresionant de ținuturi, descriind natura și triburile de laponi. Trece și în țara vecină, având ocazia să admire și impresionantele coaste norvegiene. Românul Raoul Bossy mai întreprinde călătorii în restul țărilor scandinave, vizitând Stockholm, Uppsala, Copenhaga, dar și în afara lor - Carelia, Tallinn și Rusia, dar aceste peripluri sunt relatate doar pe scurt în acest context. 2.2. Neagu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
250. Întâlnire la Porvoo conturează imaginea celui de-al doilea oraș al Finlandei în ceea ce privește vechimea istorică. Orașul se remarcă prin turism, foarte dezvoltat, și prin industriile mici. În cel de-al doilea capitol, În zbor peste Finlanda, așa cum sugerează titlul, admirăm imaginea acestei țări de sus, "din zborul avionului, Finlanda pare o imensă grădină"251. În subcapitolul O țară născută din ape, George Radu vorbește despre relieful Finlandei și de modul în care clima și-a lăsat amprenta asupra lui, de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
temele sale care vizau politicul și socialul. Nu aceeași impresie i-au lăsat-o sculpturile în redarea cărora artiștii au dovedit o adevărată măiestrie în ceea ce privește proporția corpului. De altfel, pe străzile orașului Helsinki sau în parcuri și piețe, pot fi admirate multe dintre aceste statui. Viața orașului este animată, totuși acest zgomot i se pare unul ordonat, civilizat, pentru că oamenii nu par a striga, a se împinge, a se grăbi. Helsinki este un oraș tânăr și plin de viață. În ciuda acestui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
adăugam altele noi, de-ale mele, mai ales feminine și, de obicei, hobbiți, dar hobbiți ce-ar fi trecut prin cartea lui Jan Kott!) Ieșeam să cumpăr ziare și ceva de mâncare: fructe și pâine. Și pe trotuare, înaintând leneș, admiram cu o nostalgie infinită femeile, puștoaicele... mă rodea un soi de disperare dulce... Veneau zilele de toamnă, cu ploi nesfârșite, cu vânt, cu frig și amintiri din adolescență... Îmi părea rău că fusesem atât de pur, de răvășit, de speriat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]