28,520 matches
-
Emil Brumaru Las-o să-ți umple iar odaia De unde chemi, trist și umil, Îngeri cu-aripile-n văpaia Sincerității... Și află-ți rostu-n lucruri mici, În amănuntele ascunse, Din care, proaspăt, își ridici Viața de-atunci... Nu-ți alunga fluturii, roua, Lumina albă de pe ziduri De cărămizi, ci-ncet în noua Singurătate intră...
Dă-i zilei suflet de copil... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8749_a_10074]
-
ceva mereu de redescoperit, de contemplat, de pus În alți termeni, de privit din alt unghi. Revenind după un timp, imaginile Îți par o carte deschisă pe care ai citit-o, dar acum a venit timpul să observi nuanțe sau amănunte relevante, să reevaluezi, să redescoperi, să guști mai pe Îndelete ce ai ingurgitat Înainte la repezeală, să verifici ce ți-a mai rămas din Înregistrările memoriei afective. “De asta Îți amintești?” era Întrebarea cea mai frecventă a acestor zile. Chiar
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
sectorul bancar, în condițiile în care există o serie de societăți comerciale din afara sectorului financiar care au sucursale implicate în servicii financiare, cum ar fi cele care finanțează industria automobilelor, sucursale de plăți prin card sau de servicii bancare cu amănuntul al marilor detailiști 155. Dominația trebuie să poarte asupra întregii piețe românești sau asupra unei părți substanțiale a acesteia. Partea substanțială a piețe era definită în Regulamentul și Ordinul 87/ 16.04.2004 de aplicare art. 5 și art. 6
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
V. Iancu, C.S. Iancu, op. cit., p. 57. 43 M. Dumitru, Dreptul societăților comerciale, Editura Institutului European, Iași, 2010, p. 36. 44 St.D. Cărpenaru, Drept comercial român, ed. a 3-a, Ed. All Beck, București, 2001, p. 420. 45 Pentru amănunte în legătură cu societatea cu răspundere limitată, a se vedea M. Dumitru, op. cit., pp. 381-391. 46 O. Căpățână, op. cit., pp. 313 și urm. 47 Ibidem. 48 I. Turcu, Teoria și practica dreptului comercial român, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 2008, pp.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
C.S. Iancu, op. cit., p. 61. 54 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 55 De exemplu, cum ar fi cea exercitată împotriva cesionarului unui fond de comerț de către vânzător prin reinstalarea sa în imediata vecinătate. 56 Spre exemplu, în cazul vânzării cu amănuntul interdicția de concurență va viza cartierul în cauză pe când în cazul producției de vehicule, sub aspectul spațial dar și temporal interdicția va fi mai vastă și de durată mai largă. 57 O. Căpățână, op. cit., p. 318. 58 Idem., p. 319
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
aici, aceeași voce narativă din Grand Hotel "Victoria Română", operând însă un transfer calitativ de la comic la dramatic. Sfredelul nu este, în imaginația lui Zibal, doar instrument de efracție, ci și unealtă de execuție. Trebuie punctată antinomia inanimat-animat (lemn-stern), cu amănuntul că primul element îl contaminează, prin violență, pe ultimul: "Gheorghe [...] o să vâre încet, ca în blana de lemn moartă, sfredelul în osul viu al pieptului, adânc, mai adânc, până să atingă inima, pe care s-o oprească din zvâcniturile-i
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prelungirea profesiunii de credință a lui Philippide, exprimate în eseul "Pledoarie pentru nuvelă" (1935): "Nuvela cere calități de concentrare, de măsură și de stăpânire a efectelor. Tehnica ei este bazată pe eliminare și pe alegere. Totul e să sugerezi cu amănunte puține cât mai multă viață". Nu geometria credibilului contează însă aici, ci, așa cum spune George Arion, influența "hazardului într-un univers perfect ordonat" (1982: 94), fiindcă acest element pune în mișcare intriga. În definitiv, așa gândise, într-o cronică de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terminologic sanscrit. Verbul terrere poate fi pus în relație cu sanscritul tras, care înseamnă a tremura sau a se teme, în timp ce verbul horrere poate fi comparat cu sanscritul hrish, care înseamnă a-i face cuiva părul măciucă. Pentru mai multe amănunte, cf. Skeat, 1993: 208, 499. 9 Ann Radcliffe a devenit celebră în urma publicării romanului gotic The Mysteries of Udolpho. 10 Într-un mod asemănător lui Radcliffe va gândi și Devendra P. Varma, care, în flamboaiantul său volum The Gothic Flame
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
opere care exploatează filonul groazei: cele în care ideea constituie subiectul însuși al cărții, cele în care groaza este utilizată ca vehicul pentru transmiterea unor alte idei și cele în care aceasta apare ca pur pretext senzaționalist. Pentru mai multe amănunte, cf. Seigneuret, 1988: I, 623. 13 Acest fapt este vizibil mai ales în prozele horror din perioada contemporană (William Peter Blatty, Stephen King, Richard Matheson, Anne Rice, Peter Straub etc.), care reiau diverși topoi șocanți: "unele au de de a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
circumstanțe narative, și unii, și alții au dreptate: ca de atâtea ori în viață, generalizările sunt ineficiente. 15 Pentru o expunere exhaustivă a problemei, cf. Sullivan, 1986: 412-14. 16 Pentru detalii suplimentare, cf. Lovecraft, 2000: 23-26. 17 Pentru mai multe amănunte, cf. Seigneuret, 1988: II, 1256-57. 18 Un alt exemplu de exagerare metodologică, motivată de entuziasm exegetic, este studiul lui Susan Kray (la origine, o conferință științifică), intitulat "We Almost Ate from the Tree of Life: Fantasy and Horror in Ancient
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vorba în Programm einer kommenden Philosophie. Analogiile cu experiența urbană vor fi, mai târziu, puse în lumină. Excurs 2. Colecționarul sau „despre istoria obiectelor“ A doua figură importantă pentru Benjamin deschide o problematică pe care o voi relua mai în amănunt în capitolul al doilea: cea a istoriei. Deocamdată analiza privește modul în care funcția epistemologică a experienței depinde de istoricitatea aces teia din urmă. Textul care intră acum în atenție este Eduard Fuchs, der Sammler und der Historiker (1937). Deja
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din peisajul urban sunt puse de Benjamin în legătură cu apariția și, apoi, dispariția arcadelor. Fenomenul arcadelor (care dă, de altfel, și titlul conven țional al sintezei fragmentare finale a lui Benjamin) este prea vast pentru a putea fi, aici, tratat în amănunt. În legătură cu experiența flaneurului însă, este relevant pentru acest „oraș în miniatură“ faptul că „In ihrer Ausstattung tritt die Kunst in den Dienst des Kaufmanns. Die Zeitgenossen werden nicht müde, sie zu bewundern.“ Flaneurul parcurge arcadele luminate de felinarele cu gaz
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the flâneur and the web surfer the interest in other people has become an end in itself. They are both have voyeuristic tendencies“. Similaritățile formale între cei doi (accentul pus pe imagine ca modalitate de expresie, pasiunea pentru insignifiant, pentru amănunt, compunerea fantasmagorică a realității) trimit la o anumită latură a flanatului, pe care o amintește Benjamin: „intoxicarea“ empatică - cu mărfurile arcadelor, cu mulțimea, cu străzile orașului. Am încercat să arăt mai sus modul în care trăirea imediată (Erlebnis) se transformă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai puteau găzdui similitudini, înrudiri magice. Benjamin trimite la aceste similitudini într-un text nepublicat din 1933, Zur „Lampe““. Lampa cu gaz este mobilă, poate fi purtată prin cameră, spre deosebire de cea electrică, țintuită de cabluri și contacte electrice. Aparent un amănunt fără semnificație, acest fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acolo unde rațiunea ne sugerează contrariul, calitatea fotografiei de semn indicial iconic.““ Se explică astfel o serie de afirmații ale lui Benjamin din Kleine Geschichte der Photographie, în care fotografia conferă obiectelor puterea magică de a „vorbi“ aparatului, prin hazardul amănuntului surprins, prin detaliul neintenționat care se insinuează în scenariul vizat de fotograf. Mai mult decât descrierea sau narațiunea, supuse intenționalității autorului, ori decât pictura, mărturie a artei (Zeugnis für die Kunst) pictorului, fotografia deschide drumul către inconștientul optic (Optisch Unbewußten
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la masă, undeva, în apropierea aeroportului Tegel, într-un apartament închiriat de puțină vreme. Neștiind exact numele lung al străzii, îmi explică în linii mari cum ajung, cu care metrou sau cu care autobuz. Când insist pentru o serie de amănunte, primesc o precizare demnă de bătut în piatră: „Te descurci tu, o iei la stânga și apoi vezi, pe deasupra casei trec avioane.“ Așa era. Mișcarea ca prilej de răgaz: Din arsenalul călătorului cu pomenitul BVB fac parte, de cele mai multe ori, mp3-playerul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu precădere la imaginea "literară" forjată de critici și publiciști și nu la cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii 259 configurează acest portret mizerabilist, naturalist, al degradării fiziologice, la care se adaugă cu prisosință altele 260 ulterioare decesului, care aruncă o umbră de derizoriu peste sfârșitul poetului. În opinia lui Frunzetti, intervenția târzie a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzualității, o atitudine meditativă, abstrasă, cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al acestei lumi. Inventarul caselor de esteți este prodigios: apartamentul lui Guy de Maupassant, locuințele lui Jean Lorrain interiorul unei camere fiind descris minuțios în povestirea fantastică Ophelius -, cele câteva locuințe ale dandy-ului Robert de Montesquiou Fezensac, descrise în amănunt într-o carte similară cu cea a lui Edmond de Goncourt, Les Pas effaces (1923) etc. Edmond de Goncourt realizează o reproiectare a personalității sale într-un "roman", Casa unui artist (1881), pe cât de straniu, pe atât de elocvent cu privire la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
datat jos cu negru: M. Teișanu, P.N.1263, 1912?) "portretul" unei demimondene aflată într-o încăpere salon, așezată pe o canapea. Ca și în tablourile mir-iskusstnicului Konstantin Somov, descriind scene de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie neagră care-i subliniază carnația albă. Aceasta stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stanomir, Eminescu: tradiția ca profeție politică, Editura Bastion, Timișoara, 2008. 259 Relatarea impresiei adânci produse asupra lui Caragiale de imaginea degradării ultime a poetului, relatare consemnată de Otilia Michail-Oteteleșanu, este elocventă în acest sens pentru a mai insista. 260 Un amănunt precum cel al alterării creierului din cauza proastei sale conservări vine să completeze un tablou al infamiei legat de tratarea indiscutabil neglijentă, pentru a folosi un eufemism, a poetului. 261 Sunt serii de manuale școlare din perioada interbelică care au operat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
venind doar manifestări diferite ale conceptului general de cultură. Nu sunt anulate însă diversele speculații asupra relației centru-margine și asupra presiunii pe care cultura populară se pare că o exercită asupra celorlalte două forme, marginalizându-le. Fig. 2 Un alt amănunt evident în diagramă ar fi lipsa termenilor "subcultură", sau cultură "joasă", și cultură "înaltă", existenți în vocabularul secolului al XIX-lea. Nachbar și Lause resping etichetele de tipul "jos" și "înalt", din cauza conotațiilor peiorative ale celui dintâi și al înțelesului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
A fost decapitat, capul fiind trimis la curtea sultanului, iar trupul în-gropat la Mănăstirea Snagov, lângă București. Atât trupul său, cât și portretul în mărime naturală care exista la castelul Anif de lângă Salzburg au dispărut în mod misterios. Toate aceste amănunte au alimentat imaginația celor dornici de povești cu vampiri și au legat cu ușurință figura prințului Vlad și presupusa lui sete de sânge de mitul vampirului. În Transilvania, legende despre tradiția vampirului circulau în secolele al XVIII-lea și al
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
întregesc imaginea generală asupra a ceea ce s-a petrecut. De la un moment dat, când am ajuns să-l cunosc destul de bine pe Claudiu, am simțit că pot să mă subtitui lui. Ajunsesem un fel de enciclopedie pe tot felul de amănunte care nu par semnificative. A fost o călătorie a mea în lumea lui. Abia atunci am scris textul. Ce fel de om era Claudiu Crulic? În timpul documentarii, toți, dar absolut toți cei care l-au cunoscut mi-au spus că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Inițiativa a fost a lor și nu se poate spune că au fost cu totul și cu totul nevinovați în această chestiune. Ceea ce, bineînțeles, nu justifică genocidul. Am încercat să fac filmul păstrând acest echilibru, fără să expun toate aceste amănunte, nu era timp și nici spectatorul nu era interesat să afle totul, dar tu trebuie să știi de cel puțin zece, douăzeci de ori mai mult despre tema respectivă decât poți să pui în film. Asta este documentarea. De multe
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]