13,659 matches
-
a trupei din curtea palatului și după trecerea, apoi, prin fața altei trupe, înșirate în poziție de onor, pe scara care duce la birourile președintelui, plenipotențiarul este primit de șeful casei militare. Acesta, împreună cu șeful protocolului, conduc pe plenipotențiar la salonul ambasadorilor unde așteaptă, în picioare, președintele republicii, avînd la dreapta sa pe vice-președinte și la stînga pe ministrul de externe. Șeful protocolului anunță la intrarea în salon numele plenipotențiarului și țara pe care o reprezintă. Plenipotențiarul, ajuns în fața președintelui, pronunță micul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și țara pe care o reprezintă. Plenipotențiarul, ajuns în fața președintelui, pronunță micul său discurs și prezintă plicul cu scrisorile de acreditare. Cu acest cermonial am prezentat și eu scrisorile de acreditare. Președintele era generalul Juan Peron. După ceremonia din salonul ambasadorilor, președintele m-a invitat în biroul său de lucru. Peron vorbea suficient limba franceză pentru a putea întreține o conversație. Ni s-a servit cîte o cafea. În țările calde, cafeaua ține loc de răcoritor. Mi-a spus că îi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au fost impresionați de felul în care se prezenta legația României. Despre colegii pe care i-am avut în timpul funcționării mele la Buenos Aires, păstrez amintiri frumoase. Trebuie să lămuresc că pe vremea aceea, șefii oficiilor diplomatice purtau denumirea unii de ambasadori, alții de miniștri, după cum reprezentau o țară mare sau una mică. În prezent, în toată lumea, toți se numesc ambasadori, chiar dacă reprezintă o țară cît un sat. Voi aminti numai cîțiva dintre foștii colegi, pe care-i vedeam mai des. Ambasador
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
funcționării mele la Buenos Aires, păstrez amintiri frumoase. Trebuie să lămuresc că pe vremea aceea, șefii oficiilor diplomatice purtau denumirea unii de ambasadori, alții de miniștri, după cum reprezentau o țară mare sau una mică. În prezent, în toată lumea, toți se numesc ambasadori, chiar dacă reprezintă o țară cît un sat. Voi aminti numai cîțiva dintre foștii colegi, pe care-i vedeam mai des. Ambasador al Statelor Unite era Messerschmidt. Fusese multă vreme, înainte de război, ambasador la Viena și cunoștea bine problemele Europei. După război
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ambasadori, alții de miniștri, după cum reprezentau o țară mare sau una mică. În prezent, în toată lumea, toți se numesc ambasadori, chiar dacă reprezintă o țară cît un sat. Voi aminti numai cîțiva dintre foștii colegi, pe care-i vedeam mai des. Ambasador al Statelor Unite era Messerschmidt. Fusese multă vreme, înainte de război, ambasador la Viena și cunoștea bine problemele Europei. După război, în Mexic, l-a cunoscut pe Carol II și pe Elenea Lupescu. Nu pricepea de ce Urdăreanu ducea o viață mai largă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
una mică. În prezent, în toată lumea, toți se numesc ambasadori, chiar dacă reprezintă o țară cît un sat. Voi aminti numai cîțiva dintre foștii colegi, pe care-i vedeam mai des. Ambasador al Statelor Unite era Messerschmidt. Fusese multă vreme, înainte de război, ambasador la Viena și cunoștea bine problemele Europei. După război, în Mexic, l-a cunoscut pe Carol II și pe Elenea Lupescu. Nu pricepea de ce Urdăreanu ducea o viață mai largă decît regele. Ambasor al Franței era Vladimir d'Ormesson. Soția
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Carol II și pe Elenea Lupescu. Nu pricepea de ce Urdăreanu ducea o viață mai largă decît regele. Ambasor al Franței era Vladimir d'Ormesson. Soția lui era cubaneză. A fost primul care mi-a întors vizita. Credeam că ne împrietenisem. Ambasador al Uniunii Sovietice era Serghiev. Locuia și el, în primele zile ale sosirii, la hotelul Alvear Palace. Aflînd că eram ministrul României, a venit la masa mea, în restaurantul hotelului și astfel ne-am cunoscut. Era o fire comunicativă și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și se simțea bine departe de țara sa. Cînd a fost rechemat, n-am cunoscut un om mai trist de ce i se întîmpla. La despărțire, cerîndu-i adresa ca să putem întreține corespondență, a rămas extrem de surprins. Un sovietic nu are adresă. Ambasador al Italiei era Arpesani, care avea un cumnat în România și se simțea bine cînd venea la legația României. Pe ambasadorul Braziliei, Freitas Vale, îl cunoșteam din țară, fusese în post la București. Ministru al Belgiei era Marcel Jaspar. Ne
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
se întîmpla. La despărțire, cerîndu-i adresa ca să putem întreține corespondență, a rămas extrem de surprins. Un sovietic nu are adresă. Ambasador al Italiei era Arpesani, care avea un cumnat în România și se simțea bine cînd venea la legația României. Pe ambasadorul Braziliei, Freitas Vale, îl cunoșteam din țară, fusese în post la București. Ministru al Belgiei era Marcel Jaspar. Ne împrietenisem. Cu el m-am revăzut la Paris, unde el continua să reprezinte țara sa, căci nu și-o pierduse la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Freitas Vale, îl cunoșteam din țară, fusese în post la București. Ministru al Belgiei era Marcel Jaspar. Ne împrietenisem. Cu el m-am revăzut la Paris, unde el continua să reprezinte țara sa, căci nu și-o pierduse la ruși. Ambasador al Chinei naționaliste era Chen Chiek, un om deosebit de distins și cultivat. Ministru al Greciei, Vatikioti, fusese în post la București, ca secretar. Ministru al Cehoslovaciei era Kunosi, însurat cu o franțuzoaică. A fost curînd rechemat și am aflat de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tîrziu, că era dispărut fără urme. Ministrul Iranului, Eadora Azodi, era înrudit cu familia șahului. A fost și ministru al afacerilor străine. Ministrul Finlandei, Soravuo, era cel mai tînăr dintre colegi. La întoarcerea mea în Europa, era ambasodor la Londra. Ambasadorul Canadei, Koarney l-am revăzut, mai tîrziu, la Ottawa -, era președintele căilor ferate canadiene. Ministrul Irlandei, Murphy, organiza reuniuni muzicale. Soția lui era o talentată violonistă. 87 Argentina este țara disproporțiilor și a împiestrițărilor. Pe o suprafață de aproape 3
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tron, multă vreme. Am avut impresia că preocuparea pentru soarta lui Mihai era sinceră! Se lecuise de veleități. Nu m-a întrebat de nici un om politic din țară. Nu mi-a vorbit nimic despre el. S-a interesat dacă Messerschmidt, ambasadorul Statelor Unite, mai este la Buenos Aires. M-a rugat să-i transmit salutările lui. Vorbirea lui era monotonă, fără vlagă, cu greu încerca să-și ascundă demoralizarea. La despărțire, în anticameră, nu mai era nimeni; m-a condus el, pînă la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
scopurile Uniunii Sovietice. De multă vreme, fostul șef al Franței libere hotărîse să practice o politică de apropiere cu U.R.S.S., ca să stînjenească influența Statelor Unite în Occident. În timpul așa-zisei "traversée du désert", el primise de mai multe ori pe ambasadorul sovietic Vinogradov și pregătise schimbarea politicii externe, pe care a realizat-o după revenirea la putere. De altfel, cînd generalul de Gaulle reluase în mînă frînele Statului, Vinogradov nu ascundea bucuria sa și preciza, chiar, în unele întrevederi cu oameni
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
zile la P. Neamț, invitat la niște "colocvii teatrale", ocazie cu care am văzut și patru piese. Mi-a priit! Era și Ștefan Oprea acolo. Și Valentin Silvestru. Și atîta lume. M-a bucurat simpatia pe care ți-o arată ambasadorul Elveției! Poate că e normală! Tu nu placi celor care se tem că-s netalentați. În rest... rasă aleasă! Îi doresc multă sănătate mamei tale! Sper că se simte mai bine. Voi veni la Iași pe 29 sau 30 iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Apoi, la Hanovra a fost întâmpinat de ministrul României la Berlin, Comnen, care l-a însoțit până la Berlin. În capitală, guvernul Reichului i-a asigurat o primire strălucită, deși Voievodul călătorea incognito. A fost întâmpinat de către reprezentantul guvernului german, de ambasadorul Poloniei la Berlin și de personalul Legației române. În salonul de recepție al gării, Mihai a așteptat formarea trenului pentru Varșovia, după care s-a instalat în vagonul polonez, trimis de Președintele Poloniei. Ajuns la Varșovia (24 mai), Mihai a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de bacalaureat. Seara, Duduia, fiind invitată la Ghelmegeanu, Carol și Mihai au rămas singuri. Mihai „și-a pregătit micul lui discurs pentru mâine, ziua cea mare a bacalaureatului”. (Vezi foto nr. 29) Joi, 27 iunie. La ora 2 noaptea, Davidescu, ambasadorul României la Moscova, îl înștiințează telefonic pe rege, prin E. Urdăreanu, că a primit un ultimatum din partea U. R. S. S. La ora 7, revine cu precizări. La ora 8, începe proba orală a examenului de bacalaureat pentru Mihai. A asistat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Elaborat în 1725, Testamentul lui Petru I țarul Rusiei (1672 1725) a fost adus la Paris în anul 1757 de către ambasadorul Franței la Petersburg și predat Regelui Ludovic al XV-lea. Acest document, publicat la Paris în anul 1843, a fost citit și comentat cu mare interes, în anii care s-au scurs de la descoperirea lui, de capete încoronate din Europa
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
tău nu se mai află. Dar, crede-mă, știu ce spun. Eu sunt un impulsiv, mi ar sta bine să rătăcesc În căutare de aventuri. Mi-ar plăcea să fiu un cavaler pribeag, și nu un cap Încoronat. Urăsc diplomația, ambasadorii și ceremonialul de la Curte. Mi-ar plăcea să Înnoptez sub cerul liber, cu spada la căpătâi, fără o suită de lingușitori În urma mea. Să călăresc prin păduri, să pot spune ceea ce simt, așa cum fac cu tine acum, fără să-mi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ale lui 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 139 Jefferson. Din cauza conflictelor ce le avea la gura lui Mississippi cu spaniolii, Jefferson a trimis În Franța pe John Monroe pentru a lua contact cu Robert R. Livingstone, ambasadorul american de la Paris și a tratat cumpărarea orașului New Orleans. Dar, Talleyrand, care ca și Napoleon, nici nu știa ce-i cu Louisiana, i-a Întrebat pe americani: Cât ați da să cumpărați toată Louisiana? La 30 Aprilie 1803, târgul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne aștepta nerăbdător, după atâtea zile de odihnă. I se controlează cauciucurile și i se Încarcă rezervorul de benzină. Ne Încărcăm bagajele și suntem gata de plecare. Alături mai e o mașină, un Lincoln. Aflu că În el se găsește ambasadorul SUA În Franța. Un tânăr aleargă după Lincoln cu un cauciuc. Recunosc că e al meu, claxonez si-mi iau astfel ultimul lucru ce-mi rămăsese pe vapor. La Întoarcere n-am avut rău de mare. Oceanul a fost mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la începutul tranziției. Din păcate, n-a mai avut parte de o a doua șansă, murind la puțină vreme. După părerea mea, el ar fi fost o figură utilă tranziției... V.A. : A murit în condiții ciudate. Ocupa funcția de ambasador în SUA. Venise în țară să facă o operație... A.M.P. : Deci, cel puțin, planul Ăsta i-a reușit lui Ceaușescu ; a expulzat o parte din oamenii care-i făceau opoziție. Planul Ăsta care a început cu Paul Goma și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
M-am dus înăuntru, am sunat la redacție și le-am spus : „E de rău : o să dea năvală la redacție trupeții Ăștia de aici. Luați mașinile de scris acasă...“ Eram acum înzes‑ trați cu mașinile astea grație domnului Coen Stork, ambasadorul olandez, care ni le adusese... Și căpĂtaserăm și noi mai mult de o cameră ca redacție. Zic : „Luați mași‑ nile de scris și duceți-le acasă, dispăreți, lăsați locul gol“. țin minte și acum că a ieșit președintele provizoriu al
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de supervizor al nostru. De multe ori ei mă rugau pe mine să merg mai încet... Pentru că Șerban Mihăilescu - Miki Șpagă, cum era numit -, care era secre‑ tar general al guvernului, a chemat-o la un moment dat pe doamna ambasador ONU să se plângă... Eu știu sigur că NĂstase citea și că respecta foarte mult ceea ce făceam noi. Nu era un al doilea grup în România să poată face în limba engleză ce făceam noi. Înaintea noastră au mai încercat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Stanford și Washington, în grupul nostru de la Centrul de Studiu al Legii și Democrației - unde erau atunci Larry Diamond, Frank Fukuyama, Stephen Krasner (care era șeful de cabinet al Condoleezzei Rice) și Michael McFaul (care a fost, până foarte recent, ambasadorul Statelor Unite în Rusia, sub Putin), figuri marcante din tabăra a ceea ce se cheamă „promotori ai demo crației“. A fost un grup academic foarte influent care m-a adoptat, influent pentru că, evident, nu poți să faci promovarea democrației numai în plan
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
favorabile. Noi am ratat ocazia cu Basarabia, dar măcar nu am ratat ocazia cu UE și NATO. Însă au fost așa de puțini oameni care au împins lucrurile să avan‑ seze... Am și azi o scrisoare de la Quinton Quayle, atunci ambasadorul Marii Britanii. FĂcuse o metaforă : „Știți cum este cu integrarea asta a României ? E o mașină care ar trebui împinsă de toți ca să treacă peste frontieră. Însă, în realitate, în timp ce unii o împing, alții îi scot roțile, alții îi trag volanul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]