12,241 matches
-
O viață, un destin, o icoană (în colaborare cu Ioana Popescu și Raluca Alexandrescu), București, 2000; Lecții cu povești despre facerea lumii, București, 2000; Talmeș balmeș de etnologie și multe altele. Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, 2001. Antologii: Ne-a luat valul, București, 1990 (în colaborare); Vom muri și vom fi liberi, București, 1990 (în colaborare); Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de Mărturia lui Cornel Drăgoi, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1993 (în colaborare cu Theodor Nițu); Credințe
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului pe vârste, baladele fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
Grigorescu”. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, lucrează ca lector la Editura Minerva (1973-1979). În 1969 debutează cu poezii la revista „Luceafărul”, colaborând în continuare la „Viața românească”, „Orizont”, „Ateneu”, „Steaua”. În 1976 publică antologia Basmele călătoriilor în timp, însoțită de un eseu despre paradoxul temporal în basmul fantastic. În 1978 scoate ediția critică a lucrării Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice de
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
rămâne cincisprezece ani. În 1989, sub semnătura Ruxandra Gheorghita, publică primele poezii în limba germană și tot atunci îi apare placheta Die Zeremonie der Erinnerung. Publică poeme în revistele „LiteraturBOTE”, „Literatur um 11”, „Marburger Literaturalmanach”, „Sirene”, „Neue Sirene” și în antologiile Europa im Gedicht. Lyrik des XX. Jahrhunderts (1993) și Für dich, mein Freund (1994). Din 1990 începe să semneze din nou cu numele de dinaintea căsătoriei cu istoricul literar G. Gheorghiță. În 1992 petrece un an în SUA (la Universitatea Princeton
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
colaborat la „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața nouă”, „Dacoromania”, „Manuscriptum”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”. A fost căsătorită cu etnologul Radu Niculescu. În 1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
literară”, „Viața nouă”, „Dacoromania”, „Manuscriptum”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”. A fost căsătorită cu etnologul Radu Niculescu. În 1979 N. publică antologia Cele trei rodii aurite, iar în 1996, tot o antologie de folclor, A fost de unde n-a fost, însoțită de un amplu studiu introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
și străini (I-III, 1982-1984), Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-IV, 1997-2002) ș.a. N. este și o înzestrată traducătoare de literatură germană. Ediții: Radu Niculescu, Folclor. Sens, valoare, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1991. Antologii: Cele trei rodii aurite, București, 1979; A fost de unde n-a fost, București, 1996. Traduceri: Ricarda Huch, Romantismul german, București, 1974; Georg Lukács, Teoria romanului, București, 1977; Novalis, Discipolii la Sais. Heinrich von Ofterdingen, București, 1980, Între veghe și vis
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
muzeu istoric și pantheon al poporului român, București, 1977; Liga Culturală și unirea Transilvaniei cu România, Iași, 1978; Spre unitatea statală a poporului român. Legături politice și culturale între anii 1859-1918, București, 1979; Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983. Antologii, ediții: Murăș, Murăș, apă lină... Literatură populară din regiunea Murășului de Sus, I, pref. Ion Agârbiceanu, Reghin, 1936 (în colaborare cu Eugen Nicoară); Ion Pop-Reteganul, Legende, povestiri și obiceiuri românești, pref. edit., București, 1943, Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, pref. edit
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
lui V. Alecsandri (poezie, proză, corespondență), N. Bălcescu, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, M. Sadoveanu. A îngrijit el însuși ediții din Gh. Brăescu, C. Mille, Duiliu Zamfirescu, între acestea aflându-se ediția academică a poeziilor lui Alecsandri, a alcătuit culegeri și antologii de poezii populare vechi și noi, a tradus din limba rusă. Tatiana Nicolescu a fost soția sa. Ca istoric literar, N. a considerat că disciplina pe care și-a ales-o este o știință aproape exactă, care presupune „cercetare concretă
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
frumoase flori. Alte culegeri de lirică, mult analizate de critică, îi apar ritmic până în 1989: Biciul albastru (1974), Inorogul alb (1976), Mai mult pasăre decât înger (1978), Boala crinilor (1980), Obiectele verii (1980), Existența poetului (1982), Vara pierdută (1989). O antologie de autor, Mai mult pasăre decât înger, este imprimată după mai mult de un deceniu de tăcere, în 2002. Încă de la început N. își conturează principalele direcții lirice, recuzita obiectelor poetice și, odată cu acestea, un registru stilistic ce se va
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
o revistă dedicată republicării celor mai valoroase opere ale literaturii române. Fiecare număr este consacrat unui scriitor. Grandea semnează studii biografice, în general bine documentate, dar minate de un anacronic entuziasm romantic și lipsite de spirit critic, care însoțesc o antologie de texte reprezentative, alese tot de el. Seria este deschisă de prezentarea vieții și operei lui I. Heliade-Rădulescu. Sunt selectate poeziile O noapte pe ruinele Târgoviștei, Zburătorul, La Schiller, Margarita, Viața sau Androginul, în timp ce scrierilor în proză ale lui Heliade
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
în proză ale lui Heliade li se preferă un discurs din 1866 rostit în fața Adunării Constituante. Urmează selecții din scrierile lui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, iar în aprilie 1889 se dedică un număr lui Mihai Eminescu. Se întocmesc apoi alte antologii, din opera lui Ion Ghica, V. Conta, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, N. Bălcescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Iancu Văcărescu și Al. Sihleanu. Câteva numere sunt închinate unor scriitori mai noi, ca N. V. Scurtescu ori Petre Ispirescu, sau pictorilor Sava Henția
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața studențească” ș.a. Scriitorul este foarte activ în mișcarea SF românească și europeană. Prezent în numeroase antologii ale genului, alcătuiește, la rândul său, antologii care se bucură de versiuni în limbi străine. Este deținător al Premiului EUROCON III pentru literatură științifico-fantastică (Poznan, 1976), al Premiului „Aripile de aur ale fanteziei” (Poznan, 1980) și al Premiului Asociației Române
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața studențească” ș.a. Scriitorul este foarte activ în mișcarea SF românească și europeană. Prezent în numeroase antologii ale genului, alcătuiește, la rândul său, antologii care se bucură de versiuni în limbi străine. Este deținător al Premiului EUROCON III pentru literatură științifico-fantastică (Poznan, 1976), al Premiului „Aripile de aur ale fanteziei” (Poznan, 1980) și al Premiului Asociației Române de Science Fiction (1995). Președinte al secției
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București, 2000. Antologii: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések [Dincolo de orizont. Nuvele științifico-fantastice românești], pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Die beste aller Welten. Rumänische Science-fiction, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; SF aus Rumänien, München, 1983 (în colaborare cu Herbert W. Franke). Traduceri: Donald Keene, Literatura
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
precedate de câte un scurt comentariu, reacțiile criticii vremii la apariția unora dintre cele mai importante opere literare ale lui Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati și Gib I. Mihăescu. Adevărata măsură a arheologiei literare este dată de antologiile Mitul „faurului aburit” (1974) și Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței (1979), a căror ambiție declarată este de a reconstitui, prin prisma mărturiilor autorilor și a apropiaților lor, proiectate pe fundalul istoric și spiritual al epocii, geneza unor
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
astfel un tablou expresiv al evoluției literaturii române. Istoricul literar O., dublat de un aplicat cercetător al creației populare românești, s-a preocupat și de editarea arhivei folcloristice a lui B.P. Hasdeu. În 1997 publică Omul de flori, o masivă antologie de basme și legende populare din textele primite de B.P. Hasdeu în urma chestionarelor pe care le-a alcătuit și difuzat. Alt filon folcloric hasdeian de o impresionantă varietate este relevat în Soarele și Luna (2002), două tomuri pornind de la manuscrisele
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
manuscrisele venite ca răspunsuri pentru cele două chestionare. Primul tom cuprinde Folclor tradițional în versuri, al doilea fiind destinat notelor, comentariilor, variantelor și indicilor. O., interesat în special de proza populară, a făcut el însuși înregistrări pe teren, concretizate în antologia tematică Basme fantastice românești (I-III, 2002-2003). Noutatea metodei aplicate aici constă în dialogul postnarativ cu subiecții despre semnificația basmului, despre lumea fantastică și mitologică descrisă sau despre pătrunderea unor elemente de cultură și civilizație modernă în limbajul acestora. Cercetările
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Călinescu. Spectacolul personalității, București, 1999; Vădeni pe Prut - străveche vatră de cultură (în colaborare cu Stelian Spânu), București, 2002; Troițe românești. O tipologie, București, 2003. Culegeri: Folclor din Moldova de Jos, București, 1969; Basme fantastice românești, I-III, București, 2002-2003. Antologii: Istoria literaturii române în evocări, București, 2001. Ediții: Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, I-VIII, pref. edit., București, 1969-1985; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), introd. edit., București, 1975; Alexandru I.
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
românească enciclopedică Socec»”, 168-169; Iorga, Oameni, I, 442-444; Emil Gârleanu, Priveliști din țară, București, 1915, 67-70; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 154-155; Din poezia noastră parnasiană, îngr. N. Davidescu, București, 1943, 89-90; Ciopraga, Lit. rom., 360-361; Micu, Început, 428-429; Antologia poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1972, 113-114; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 125-126; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988, 249; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 112-113; Rotaru, O ist., III
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
onirismul estetic” , CC, 1998, 1-4; Octavian Soviany, Poetica onirismului, CC, 1998, 1-4; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, îngr. și pref. Ruxandra Cesereanu, Pitești, 2000; Dumitru Țepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, București, 2000, passim; Micu, Ist. lit., 616; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003, 93-104
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Vlaicu Vodă, București, 1956, Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, pref. Marian Popa, București, 1975; Perpessicius, Eminesciana, pref. edit., București, 1971, Opere, V-XII, București, 1972-1983, 12 prozatori interbelici, pref. edit., București, 1980, Lecturi străine, pref. edit., București, 1981. Antologii: De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică literară franceză, tr., îngr. și pref. Perpessicius, postfața edit., Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Piero Gadda Conti, Gagliarda sau Asediul insulei Capri, București, 1943; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, București, 1955 (în colaborare cu Nina Façon
PANAITESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
Vodă și alte scrieri despre teatru, pref. Marian Popa, București, 1975; Perpessicius, Eminesciana, pref. edit., București, 1971, Opere, V-XII, București, 1972-1983, 12 prozatori interbelici, pref. edit., București, 1980, Lecturi străine, pref. edit., București, 1981. Antologii: De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică literară franceză, tr., îngr. și pref. Perpessicius, postfața edit., Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Piero Gadda Conti, Gagliarda sau Asediul insulei Capri, București, 1943; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, București, 1955 (în colaborare cu Nina Façon); Domenico Rea, Regele și lustragiul
PANAITESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
alese, cu intenții bine conturate, din Cărțile Regilor, din Cuvântul de laudă compus de Eftimie al Târnovei în cinstea împăraților bizantini Constantin și Elena, din scrierea ascetică Viața sfinților Varlaam și Ioasaf, din texte ale scriitorilor epocii patristice închipuie o antologie exemplară și - s-a zis - originală (ca structurare) în câmpul literaturii parenetice. În cea de-a doua secțiune sunt cuprinse sfaturile propriu-zise: politice, militare, diplomatice, de ceremonial etc., în capitole bine individualizate, alcătuind un ansamblu fără egal în literaturile din
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
suspect” politic al autorului, este reprezentat de volumul Poezii (1970), singura lui carte publicată în timpul vieții. A colaborat cu versuri la „Tânărul scriitor”, „Luceafărul”, a tradus - proză și versuri - din limba rusă. Prin strădania lui George Astaloș e prezent în antologii în limba franceză, tipărite în Franța și în România - Éthique et esthétique (1996), Spectre lyrique (1999) -, tot el editând, sub titlul Scurtă despărțire (2000), și integrala liricii lui P. Asemănător cu Tudor George, P. este un poet mai puțin fertil
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]