9,571 matches
-
forme și elemente arhitecturale, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentației, ca și prin strălucita execuție a picturilor care redă cu naturalețe și realism zbuciumul sufletesc al personajelor. Biserica este construită din piatră brută, cu asize de câte trei rânduri de cărămidă, dispuse orizontal. Planul construcției este triconc, după tradiția bizantină. Biserica este susținută de 7 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Absidele laterale sunt
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
este un oraș din landul Brandenburg, Germania. Litera finală w nu se pronunță. Biserica este unul din cele mai mari monumente din cărămidă ale perioadei gotice din Brandenburg. Construcția a fost grav avariată în timpul bombardamentelor celui de-al Doilea Război Mondial. Lucrările de renovare se derulează din 1990. În sacristia bisericii Sf. Maria s-a păstrat un ansamblu de pictură murală din perioada
Beeskow () [Corola-website/Science/309361_a_310690]
-
și întreprinderi din Constanța și din alte localități ale Dobrogei. MONUMENT DE ARHITECTURĂ - III / nr. 2219, Ord. 43 / 17.03.1955 COD MONUMENT: ARHITECTUL: ROMANO DE SIMON (1900-1981). STILUL: romanic (sec. al XIII-lea), specific bisericilor din nordul Italiei, din cărămidă aparentă (exterior și interior), cu acoperiș din olane turcești, la început, acum țiglă. DIMENSIUNI: lungime - 25 m; lățime - 14 m; înălțime - 16 m; campanila (turnul), înălțime - 32 m; absida bisericii, la interior - 7 m; rozasa (rozeta), diametru - 5 m. BAZILICA
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
dată menționată în 1180 ca "inferius Feringin" (adică "situată mai jos", "la aval"). Oberföhring, unde s-a aflat și renumitul pod, face parte azi din orașul München. Stema se compune din trei părți. Partea de jos arată un zid de cărămidă (produsă în această zonă în trecut). La mijloc stema este traversată de râul Isar. Negrul din partea de sus simbolizează stema episcopului de Freising. Localitatea este cunoscută în Germania mai ales ca sediu a numeroase studiouri de televiziune. De asemenea, prezentă
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
mobilată, ceea ce i-a permis lui Ludovic să-și amenajeze acolo o locuință provizorie și să observe continuarea lucrărilor de construcții. În 1874, conducerea lucrărilor civile a trecut de la Eduard Riedel la Georg von Dollmann. Ceremonia de așezare a ultimei cărămizi a avut loc în 1880, iar în 1884 regele ar fi putut să se mute în noua clădire. În același an, conducerea proiectului a trecut la Julius Hofmann, după ce Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
1880, iar în 1884 regele ar fi putut să se mute în noua clădire. În același an, conducerea proiectului a trecut la Julius Hofmann, după ce Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca o construcție convențională din cărămidă și mai târziu placat cu alte tipuri de roci. Calcarul alb utilizat pentru frontoane provenea de la o carieră din apropiere. Cărămizile din gresie pentru portaluri și bovindouri proveneau de la Schlaitdorf din Württemberg. Marmoră din Untersberg (din apropiere de Salzburg) a
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
la Julius Hofmann, după ce Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca o construcție convențională din cărămidă și mai târziu placat cu alte tipuri de roci. Calcarul alb utilizat pentru frontoane provenea de la o carieră din apropiere. Cărămizile din gresie pentru portaluri și bovindouri proveneau de la Schlaitdorf din Württemberg. Marmoră din Untersberg (din apropiere de Salzburg) a fost folosită la ferestre, ancadramente arcuite, coloane și capitele. Sala Tronului a fost adăugată mai târziu în planurile constructorilor și a
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
300 de lucrători pe zi, lucrând uneori și noaptea la lumina lămpilor cu petrol. Statisticile din anii 1879/1880 menționează o cantitate imensă de materiale de constructii: 465 tone de marmură de Salzburg, 1550 tone de gresie, 400.000 de cărămizi și 2050 m3 de lemn pentru schele. În 1870 a fost înființată o societate de asigurare a muncitorilor, pentru un tarif lunar redus, sporit de către rege. Moștenitorii victimelor accidentelor (30 de cazuri sunt menționate în statistici) au primit o pensie
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
Breczko (1482-1496), Bretzku (1787 și 1850), Bereck (1854). La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de Emil Panaitescu. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru. Stampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului. G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diplomă regelui Sigismund din anul
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
o înălțime de 120 de metri, va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter și va avea o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Catedrala urma să aibă o structură de beton armat cu ziduri de cărămidă, în interiorul căreia vor putea intra aproape 5.000 de pelerini, Se intenționa ca slujba să poată fi urmărită de la fața locului chiar de 125.000 de credincioși, pe ecrane montate pe holuri și în exteriorul Catedralei. Costul total al lucrării
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc () [Corola-website/Science/305012_a_306341]
-
indivizi, iar în cele germanice nu depășeau 100 000 de indivizi. Tehnic, imperiul stătea mai bine. Armurile grele au fost abandonate după domnia lui Valens, dar dețineau artilerie și construiau fortificații din piatră "castella", linii de castre și turnuri din cărămizi la frontiere, precum și valuri de pământ consolidate cu palisade. Totalul efectivelor române era de 250 000, insă armata era alcătuită în mare parte din germanici în ultimele secole de existență ale Imperiului Român Apusean. Legiunile cuprindeau doar 1000 de soldați
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
1960-1970, se construiesc mai multe edificii sociale (câteva școli, grădinițe și un spital). Către sfârșitul anilor 1980 în oraș funcționau mai multe întreprinderi industriale: 2 fabrici de vinuri, o fabrică de lactate, una de conserve, o fabrică de producere a cărămizilor, o mini-fabrică de confecții, câteva organizații mari de construcții și o puternică baza auto. În anii 1989-1990, în oraș s-au desfășurat mai multe cenacluri și manifestații de renaștere națională. În perioada de tranziție, majoritatea întreprinderilor și-au redus esențial
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
fost centru raional de trei ori după cel de al doilea război mondial. La începutul anilor 60 centrul raional a fost plasat la Lazovsc (actualmente Sângerei). În anii 60-80 aici au existat o fabrică de brânzeturi și unt, una de cărămidă, o coloană auto, un complex de îngrășare a porcinelor. În anii 60-80 la școala Telenești au lucrat o serie de pedagogi, cum ar fi: Beniamin Cogan, Ilie Țehman, Mendel Șapocinic, Miron Strulovici, David Ghițel Bronștein, Ștefan Guțu, Ion Canicovschi, Ludmila
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
în sat s-a format colhozul „M.Frunze”, care în 1969 a intrat în componența asociației intergospodărești „Colhozjivprom”. Primul președinte a fost Popan Ilie. În 1959 în sat s-a construit magazin. S-a construit o filială a uzinei de cărămidă. La început erau angajați 60 de oameni. Din 1959 până în 1965 s-au produs 2 mln. 400 mii de cărămizi. Începând cu anul 1968 în sat a fost construit Complexul pentru producerea cărnii de porc, unul din cele mai mari
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
a fost Popan Ilie. În 1959 în sat s-a construit magazin. S-a construit o filială a uzinei de cărămidă. La început erau angajați 60 de oameni. Din 1959 până în 1965 s-au produs 2 mln. 400 mii de cărămizi. Începând cu anul 1968 în sat a fost construit Complexul pentru producerea cărnii de porc, unul din cele mai mari complexe din Moldova, care în anii 1985-92 atingea capacitatea de 24 mii de capete de porci anual. În anul 1973
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
bisericuță, construită din lemn în 1783, fiind dotată cu veșminte, inventar, cărți. Biserica avea hramul Sf. Mihail. Protopop era pe atunci Ioan Ferlat. Mai târziu biserica aceasta a fost distrusă, construindu-se pe banii lui Toader Șerban una nouă de cărămidă, pe locul celei vechi rămânând doar o movilă de piatră cu o cruce mare pe ea. Odată semnat (Tratatul de la Paris (1856)), Crihana Veche, împreună cu localitățile din județele basarabene Cahul, Bolgrad și Ismail, revine în componența Principatului Moldovei, participând în
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
1930 populația satului a fost de 1721 de locuitori, inclusiv 1696 români, 8 ruși și ucraineni, 17 - bulgari, evrei, găgăuzi. În cel de-al doilea deceniu a administrației românești în Brînza funcționau banca populară „Munca”, un atelier de fabricare a cărămizii, 3 băcănii. La 28 iunie 1940 Basarabia este anexată URSS. După anexare sovieticii realizează un recensământ și constată 350 de familii și 1780 de locuitori. În cel de-al Doilea Război mondial au participat circa 151 de săteni, dintre care
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
în zona de stepă, Colibașul, dispune de resurse naturale caracteristice acestei zone. Se evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri: pentru construcție și pentru producerea silicaților. Pe teritoriul satului alte tipuri de resurse minerale utile nu există. Însă la cîțiva kilometri
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
1901-1904) În fostul județ Soroca,pe pămînturile alăturate marginii de sud a satului Țaul (actualmente raionul Dondușeni), în jurul moșiei financiarului Andrei Iacob Pommer, cunoscutul pomicultor-decorator Ipolit Vladislavski-Pedalko a înființat un parc. Dinspre nord parcul e înconjurat cu un zid de cărămidă. Aici se află așa zisul parc de sus, cu conacul și clădirile adiacente.De ambele părți ale clădirii și în spatele ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Biserica veche a fost zidită în anul 1811 din lemn. Lucrările la biserica nouă au început în 1989, după un proiect din regiunea Lvov. În 1990 a fost construită biserica, la fundament e piatră din but, pe din afară e cărămidă din silicat și în interior cărămidă roșie. În anul 1990 a fost sfințit locul și pusă piatra de temelie de către mitropolitul Vladimir al Moldovei, cu participarea preoților din Republica Moldova. Lucrările din interior și exterior s-au finisat în anul 1994
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
anul 1811 din lemn. Lucrările la biserica nouă au început în 1989, după un proiect din regiunea Lvov. În 1990 a fost construită biserica, la fundament e piatră din but, pe din afară e cărămidă din silicat și în interior cărămidă roșie. În anul 1990 a fost sfințit locul și pusă piatra de temelie de către mitropolitul Vladimir al Moldovei, cu participarea preoților din Republica Moldova. Lucrările din interior și exterior s-au finisat în anul 1994. Are 9 metri în lățime și
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lîngă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămînă pururea în amintire"." Boierul Casso a construit două școli pe terenul "Grădinii boierești". Clădirile există și astăzi: școlile din cărămidă roșie. Una dintre ele va fi transformată în muzeu. Cealaltă au loc ședințele cercului de electronică al centrului de creație și agrement din Chișcăreni. În aceeași clădire își are sediul întreprinderea municipală "Servcom-Chișcăreni". Gospodăria piscicolă: iazuri cu o suprafață totală
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
era mulțumit să scape de ei. Atunci, mie o voce interioară - n-am știut că era vocea lui Dumnezeu - mi-a spus: Nu pleca!“" , declara el mai târziu. Eginald Schlattner a lucrat mai întâi ca muncitor zilier la Fabrica de Cărămidă din Făgăraș, iar apoi ca tehnician în construcții rurale la Ferma de Stat Berzovia și pe urmă la construcția căii ferate Deva-Brad. S-a căsătorit cu Susana Dorothea Ohnweiler, o sibiancă în vârstă de 18 ani, iar în anul 1967
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
protejază locuitorii, în vreme ce fațadele nu arată privitorului decât exteriorul existenței lor intime. Această simplitate esențială este transpusă de artist într-o reprezentare a unei străzi liniștite umplută de demnitate. Contemporani precum de Hooch și Jan Steen au pictat de asemenea cărămizi și mortar, dar tratarea lor este apropiată doar în aparență. Vermeer, ca de obicei, și-a ridicat scopul să în zone ale filozofiei care copleșesc încercările de rând ale altora prin maiestuos și sensibilitatea intimității împărtășite, de care doar el
Străduța (Vermeer) () [Corola-website/Science/305981_a_307310]