9,485 matches
-
alte persoane); - dacă a fost ajutată de cineva din afară în a-și rezolva problema; - relațiile pe care le are, în perioada încarcerării, cu ceilalți deținuți și cu personalul penitenciarului; - modul în care se implică în activitățile desfășurate în închisoare; - climatul existent în închisoare și modul de relaționare cu celelalte deținute, care sunt criteriile pe care se construiesc aceste relații; - experiențele din închisoare; - omorul propriu-zis: ce a simțit în acel moment, cum se raportează la eveniment, la decizia instanței cu privire la fapta
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu mult respect față de normele și valorile dezirabile, unanim acceptate. Ea s-a angajat într-o relație de căsătorie cu o persoană recalcitrantă, consumatoare de alcool, cu un comportament antisocial - un vagabond. Nemairezistând acestui climat tensional, a hotărât să se despartă după câteva luni de conviețuire cu această persoană). In: Să înțeleg că mama s-a despărțit și... I: S-a recăsătorit cu tatăl meu de al doilea în perioada când eu aveam nouă luni
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Îi ,,fugeau” ochii... până la urmă a luat și ,,darul” băuturii... știți proverbul „spune-mi cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”. In: Da.... și... probabil certuri... scandaluri... I: Da, certuri, scandaluri... (Inculpata a trăit într-o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
punctele de vedere... și ea și el... Nu am decât opt clase..., am fost obligată să mă duc în uniforma de școală, să-mi fac analizele pentru a mă duce la servici. In: La serviciu!!... (Inculpata descrie cu multă durere climatul familial din această perioadă a vieții sale. Promiscuitatea, lipsurile materiale, atmosfera familială plină de tensiuni și certuri ,,obligând-o” să-și caute un serviciu, să se angajeze: „Nu puteam altfel, eram de acum și eu domnișoară, nu aveam și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu să văd suferință câtă am văzut aici și să văd atâta ură, atâta dușmănie, o mie de femei, o mie de caractere, nu te poți împărți la toate, nu poți să le înțelegi pe toate...”. Aici, inculpata vorbește despre climatul din pușcărie, despre tensiunile care apar între deținute, despre nevoia adoptării unor strategii de supraviețuire (instinctul de autoconservare) pentru a putea face față singurătății, dezamăgirilor de tot felul, sentimentelor de abandon, de eșec, de inutilitate, nesiguranței, lipsei prezenței celor dragi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
două fete ale mamei rezultate dintr-o căsătorie anterioară. Inculpata provine dintr-o familie modestă, săracă, fără posibilități materiale, cu un nivel de instrucție scăzut. Relațiile dintre membrii familiei lărgite se pare că erau amicale. În familia inculpatei exista un climat tensionat, generat de atitudinea tatălui: „Mai venea uneori beat și o dădea pe mama cu capul de pereți ... ea tăcea...”. Inculpata a absolvit două clase, fratele mai mare (victima) patru, fiind închis apoi la școala de corecție: „Ăsta a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de dragoste, căldură dintre părinți, atmosfera de pace și liniște, bucuria din familie, atitudinea protectivă, suportivă, valorizantă față de copii, fără nici o discriminare, sunt condiții fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității acestora. Din păcate, inculpata provine dintr-o familie cu un climat nefavorabil, caracterizat de certuri, tensiuni între părinți, între părinți și copii, de carențe în educația propriilor copii, fapt relevant de altfel pentru insuccesul școlar și apariția comportamentelor predelincvente ale fraților la vârste fragede. Fratele cel mare al inculpatei (victima) este
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
condiționări, mesajelor parentale și religioase specifice familiei tradiționale. Toată această stare de fapt, atmosfera familială tensionată, se prelungește până la vârsta de 30 de ani a deținutei, când aceasta ia hotărârea de a înfia un copil, sperând într-o ameliorare a climatului familial și într-o reconsiderare atitudinală și comportamentală a soțului față de ea și valorile familiei. „Am înfiat un copil care nu avea părinți... tatăl murise în pușcărie, iar mama a fost bolnavă... au fost foarte săraci... am sperat că bărbatul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trebuie să te plângi... nu am vrut să fac familia de râs... asta îmi era soarta, nu am avut noroc...”. În continuare, deținuta relatează modul în care s-a implicat în procesul de creștere și educare a copilului înfiat, descrie climatul familial lipsit de securitate, protecție și afecțiune în care acesta s-a format ca entitate biopsihosocială: „Copilașul a crescut cu un nebun în casă... l-am dat la grădiniță, apoi la școală... când nebunul venea acasă, fugeam amândoi din calea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
constructive cu deținuții trebuie să fie identificată ca o caracteristică fundamentală a acestei vocații. Promovarea unor astfel de relații va avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot fi lăsați de capul lor săptămâni, posibil luni de-a rândul, încuiați
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aflate pe eticheta produselor sau pe marginea unei imagini publicitare. Scopul acestor mesaje este acela de a accentua efectele negative asupra sănătății ce apar ca urmare a unui consum excesiv. Presupoziția de bază constă în faptul că reclama creează un climat favorabil abuzului, iar acest lucru trebuie corectat prin oferirea unor informații complementare cu privire la riscurile asupra sănătății (Fisher, apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 239). Totuși, studiile arată că aceste campanii care folosesc contrareclama au efecte pe termen scurt - de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a asistenței sociale, are înțelepciunea să asambleze și să coordoneze toate instrumentele care pot contribui eficient la îndepărtarea (ștergerea) deriziunii consecințelor tulburării mentale, a sciziunii, în cazurile grave, schizofrenice a insului uman în celălalt, repunându-l (recuperându-l) într-un climat de normalitate pentru sine, cât și pentru cei apropiați (familia, comunitatea). Cred că gestiunea asupra resurselor înfăptuirii în realitate a sintagmei rogersiene de „revoluție liniștită” se află la îndemâna asistentului social, astfel încât „celălalt” , bolnavul psihic, să își împlinească condiția sa fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Inițierea și dezvoltarea unor proiecte și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativa de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trebuie asumat. Adversarii cred că legea va duce la creșterea gradului de excludere a lumii musulmane din societate, o va lovi și stigmatiza și mai mult, suspectând-o că ar fi incapabilă să se ocupe de propriile probleme, va degrada climatul relațiilor dintre culturi. Legea va avantaja extremiștii (inclusiv Frontul Național) și va alimenta forța nucleelor dure. Va conduce, prin urmare, la radicalizare, la conflicte. În definitiv, va face integrarea și mai dificilă. Însumând, putem formula patru ipoteze, viitorul rămânând deschis
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
boli sau de agravare a evoluției bolilor existente; b) Factori emoționali terapeutici, de desensibilizare și echilibrare a bolnavului, favorizând în felul acesta vindecarea. În esența sa „arta medicală” este un act psihologic pur care constă din următoarele: a) crearea unui climat de încredere între bolnav și medicul său; b) realizarea unei comunicări deschise care să favorizeze „confidențe utile”; c) penetrația sensului simptomelor bolii de către medic; d) insuflarea bolnavului, de către medic, a încrederii în tratamentul prescris; e) susținerea voinței bolnavului de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicul său; b) realizarea unei comunicări deschise care să favorizeze „confidențe utile”; c) penetrația sensului simptomelor bolii de către medic; d) insuflarea bolnavului, de către medic, a încrederii în tratamentul prescris; e) susținerea voinței bolnavului de a se vindeca, prin crearea unui climat de optimism; f) cooperarea activă, pozitivă, cu familia bolnavului în actul de vindecare. Domeniul psihologiei medicale se dovedește a fi diferit de cel al psihologiei, care studiază funcțiile psihice normale, și de cel al psihiatriei, care studiază bolile psihice. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându-se în felul acesta o relație de tip triunghiular, cum se poate vedea mai jos: Fig. pg. ms. 126 BOALA BOLNAV MEDIC În cadrul relației sale cu bolnavul, medicul trebuie să mențină un climat de comunicare afectivă, cât mai umană, evitând transformă bolnavului într-un „obiect” sau reducerea lui la un „caz clinic”, situație umilitoare și care ar putea altera relația medicală, trezind revolta sau neîncrederea bolnavului (Konvilinsky). Acest accident se poate remedia în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul clasei de elevi subsumează un ansamblu de activități ce se focalizează pe crearea și menținerea unui climat de cooperare și implicare activă a elevilor în realizarea sarcinilor de lucru. Astfel, putem defini managementul clasei ca un sistem de metode, instrumente de conducere și coordonare, utilizat în vederea atingerii obiectivelor educaționale la nivelul performanțelor scontate. O definiție cuprinzătoare este
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
disciplină a clasei. Intervenția acestei subcomponente a managementului clasei se justifică atunci când problematica echilibrării celor două dimensiuni ale disciplinei acceptare și respectarea unor cerințe, reguli traversează situații de criză, iar impunerea unei decizii raționale reprezintă rezultatul scontat în vederea construirii un climat sănătos în clasa de elevi. Cât privește managementul relațiilor interpersonale, acesta are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relațiilor sociale pe care cadrul didactic le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup. Această dimensiune a manageemntului educațional are în atenție clasa
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Rolurile și așteptările cadrului didactic și elevilor construiesc un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul și instrucția tuturor copiilor, să introducă noi strategii instrucționale care să încurajeze colaborarea, toleranța, sporirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, să realizeze și să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei. Intervenția managementului clasei se
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ale elevilor, să realizeze și să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei. Intervenția managementului clasei se justifică atunci când problematica echilibrării celor două subcomponente ale disciplinei traversează situații de criză, iar impunerea unei decizii raționale constituie rezultatul scontat pentru un climat sănătos în clasa de elevi. Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
la obiectivele și standardele inițial stabilite pentru evidențierea eventualelor abateri; determinarea cauzelor care au generat aceste abateri; efectuarea corecturilor, fie asupra obiectivelor, fie asupra rezultatelor, ceea ce oferă evaluării și o dimensiune reglatorie. e) consilierea. Managerul clasei trebuie să stabilească un climat de cooperare în vederea rezolvării situațiilor problematice. Atunci când elevul întâmpină anumite probleme, dascălului îi revine misiunea de a clarifica cele ce se petrec, stabilind o relație de încredere cu ceilalți parteneri. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cazurile de patologie școlară. Pentru a răspunde cu succes cerințelor societății actuale, managerul clasei de elevi trebuie să fie deopotrivă educator, creator, vizionar, organizator, animator, îndrumător, judecător, controlor, negociator, psiholog, bun coleg. În același timp, managerul trebuie să creeze un climat prielnic educativ în clasă, în școală, astfel ca toate aceste calități să se răsfrângă asupra adultului de mâine și asupra modului în care acesta se va integra în societate. 1.3. Raportul disciplină management al clasei de elevi Adesea, termenul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]