10,875 matches
-
profesorului este redus la susținerea continuității conversației prin observații din propria experiență și comentarii asupra mesajului transmis de copil. În schimb, favorizează manifestările copilului ca lider al conversației. Cercetările făcute de Universitatea din Nottingham arată că există posibilitatea inițierii unei conversații până și cu copiii care au un limbaj verbal mai redus, dacă baza comunicării este o experiență comună, o activitate comună sau pur și simplu tema este cunoscută de copii. Tot ei au afirmat că, un context cunoscut și mediul
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
participarea mai activă, mai motivată a copiilor. Profesorul care va folosi acest mod, va interveni cu propriile observații, va comenta afirmațiile copilului numai pentru a înlesni continuitatea comunicării și va oferi timp destul copilului pentru formularea propriilor gânduri, păreri, opinii. Conversația prin manifestarea empatiei este un mod de conversație copilul este asigurat că beneficiază de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
care va folosi acest mod, va interveni cu propriile observații, va comenta afirmațiile copilului numai pentru a înlesni continuitatea comunicării și va oferi timp destul copilului pentru formularea propriilor gânduri, păreri, opinii. Conversația prin manifestarea empatiei este un mod de conversație copilul este asigurat că beneficiază de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el și copil. Copilul când observă că vorbele lui
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
vorbele lui provoacă o trăire afectivă, admirație, simpatie, repulsie, bucurie, el se deschide, dorința lui de comunicare se dublează și nici măcar barierele limbii nu-l mai pot opri. Această atenție acordată copilului este ca un impuls pentru el în continuarea conversației. Adultul este un partener egal în comunicare. Strategii folosite în ințierea și întreținerea conversației cu scopul dezvoltarii competențelor de comunicare: crearea contextului în care adultul și copilul pot comunica (jocurile copiilor, activitățile școlare și libere, teme care le-au stârnit
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
lui de comunicare se dublează și nici măcar barierele limbii nu-l mai pot opri. Această atenție acordată copilului este ca un impuls pentru el în continuarea conversației. Adultul este un partener egal în comunicare. Strategii folosite în ințierea și întreținerea conversației cu scopul dezvoltarii competențelor de comunicare: crearea contextului în care adultul și copilul pot comunica (jocurile copiilor, activitățile școlare și libere, teme care le-au stârnit curiozitatea, mediul înconjurător, familia, membrii și ocupațiile acestora, prietenii, conflicte); manifestarea curiozității față de activitățile
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
libere, teme care le-au stârnit curiozitatea, mediul înconjurător, familia, membrii și ocupațiile acestora, prietenii, conflicte); manifestarea curiozității față de activitățile lui, manifestarea empatiei prin fuziune afectivă; a se vorbi cu copilul nu la copil; încurajarea oricărei manifestări de inițiere a conversației, dialogului; susținerea oricărei încercări a copilului de a continua conversația prin manifestări de simpatie; extinderea, analizarea, clarificarea și reeditarea mesajului copilului prin comentarii pozitive și aprecieri pozitive; menținerea continuității și fluidității dialogurilor prin reluarea din răspunsurile copilului a unor elemente
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
membrii și ocupațiile acestora, prietenii, conflicte); manifestarea curiozității față de activitățile lui, manifestarea empatiei prin fuziune afectivă; a se vorbi cu copilul nu la copil; încurajarea oricărei manifestări de inițiere a conversației, dialogului; susținerea oricărei încercări a copilului de a continua conversația prin manifestări de simpatie; extinderea, analizarea, clarificarea și reeditarea mesajului copilului prin comentarii pozitive și aprecieri pozitive; menținerea continuității și fluidității dialogurilor prin reluarea din răspunsurile copilului a unor elemente și includerea în următoarea întrebare a adultului; identificarea și clarificarea
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
răspunsurile copilului a unor elemente și includerea în următoarea întrebare a adultului; identificarea și clarificarea intenției copilului cu privire la informația pe care vrea să ne-o transmită; atitudinea adultului trebuie întotdeauna să promoveze continuarea manifestărilor verbale ale copilului; adultul nu domină conversația, este partener egal; dezvăluirile din experiența personală a adultului trebuie să asigure o atmosferă caldă, prietenoasă, de siguranță.
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
ce-i vin în minte legate de anotimpul “Primăvara”. Toate acestea sunt apoi conectate, prin linii trasate pe coala de hârtie, de cuvântul cheie. Activitatea se oprește în momentul epuizării ideilor elevului. Se denumește forma pe care a luat-o conversația pe tema anotimpului “Primăvara” - un ciorchine cu boabe pline de idei. Elevul trece în revistă principalele caracteristici ale anotimpului, formulând propoziții corecte din punct de vedere gramatical. O altă metodă activă, utilizată în activitatea de stimulare a comunicarii verbale la
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
de caz, etc.) determină randament școlar sporit. Folosirea metodelor care combină Învățarea individuală cu munca În echipă, precum și a metodelor care contribuie la intensificarea relației profesor-elev, creșterea ponderii metodelor activ participative, nu Înseamnă renunțarea la metodele clasice de Învățământ (expunerea, conversația, observația, demonstrația, exercițiul, etc.). Metodele active urmăresc: - trecerea considerabilă a activității didactice de pe seama profesorului pe seama elevilor - prioritatea sarcinilor formative În raport cu cele informative - stabilirea unor relații de colaborare Între profesor și elevi, bazate pe comunicare reală, pe stimă și Încredere
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
De ce cluburile de investiții privilegiază plasamentele consensuale? Gândirea de grup...................................................................................................153 De ce cluburile de investiții își asumă mai multe riscuri decât investitorii individuali? Polarizarea spre risc..............................................................................................156 43 De ce când mergem la biserică ne vine să cumpărăm acțiuni? Interacțiunile sociale Conversațiile sunt importante în viața piețelor. Brokerii discută cu clienții și cu alți brokeri. Analiștii comunică cu managerii societăților cotate la bursă. Investitorii instituționali împărtășesc informație la fel ca și investitorii individuali care vorbesc despre investițiile lor în familie, la muncă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
pentru deciziile financiare examinând comportamentele unor angajați față de planurile de economii pentru pensie propuse de angajați. Ei consideră că deciziile în cauză sunt mult influențate de normele sociale la locul de muncă. Normele sociale se dezvoltă cu timpul prin canalul conversațiilor interpersonale și al observației mutuale a comportamentelor. Opinia colegilor este cu atât mai importantă în alegerea personală cu cât în general angajații nu au o părere tranșantă în ce privește interesul de a participa la astfel de planuri de economii. Duflo și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
invitația de a merge la seminar, salariații netratatați ai departamentelor tratate s-au deplasat în număr mai mic decât salriații tratatți. Totuși,la mai multe luni după seminar, ratele de participare ale celor două grupuri nu prezintă diferențe semnificative. Prin intermediul conversațiilor și al imitării, normele sociale au reușit să omogenizeze comportamentele. Angajații departamentelor netratate nu au putut profita de un astfel de mecanism și afișează prin urmare rate de participare mai scăzute decât celelalte două grupuri. Rata de participare la planul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; - obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; - presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; - contactul ocular trebuie menținut pe toată durata ,,conversației gestuale”; - presupune organizarea spațiului pentru a facilita recepția; - necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; - nu este
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
facilita recepția; - necesită condiții de mediu: lumină, poziție de vizibilitate; nu poate fi urmărit noaptea, pe întuneric sau atunci când iluminarea dezavantajează unul dintre participanți; obstacolele fizice care obturează imaginea îl fac neoperabil; - nu este economic, necesitând mai mult timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; - nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; - nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; - nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; - punctuația este de
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
de 8 aprilie. Mai întâi, aproape de ora prânzului, în taxi. Șoferul meu, cu o țigară în mâna cu care ținea volanul și cu mobilul la ureche. Oricât de discret aș fi, n-aș avea cum să nu aud partea din conversație pe care o oferă bărbatul. Trecem pe lângă o coloană de romi, îmbrăcați tradițional, cu un taraf în față, însoțiți de polițiști. Șoferul, în receptor: „Uite, trecem pe lângă o nuntă de țigani... Da, nu știu ce dracu’... Hă, hă... Da, e marți. Păi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
este divizat în trei părți care au, fiecare, un crescendo etapizat, foarte inteligent articulat. În prima buclă de vârstă, Alex are 6 ani și opt luni și-și dorește să devină în fiecare secundă altceva. Alex e copilașul exasperat de conversațiile tembele dintre părinți, care îl târăsc în fiecare duminică în parc să facă fotografii cu poneiul. Îl urăște pe fotograful care-și lasă poneiul să fie umilit de copiii din jur și reacționează prompt. Alex se revoltă împotriva unui spectacol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
limbajul trupului folosit de orator în concepția romanilor în cel de-al XI-lea volum al compendiului ,,Institutio oratoria" (Formarea vorbitorului în public), singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Autorul menționa delimitarea gesturilor oratorului atât de cele ale conversației uzuale, cât și de mișcările actorilor. Fiecare parte a corpului oratorului era supusă atenției lui Quintilianus: de la mișcările sprâncenelor (contractate exprimă mânie; lăsate în jos, tristețe; destinse, veselie) până la poziția picioarelor (a îndepărta picioarele prea mult unul de altul când
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Considerându-se un behaviorist social, Mead consideră că, într-un proces social de tip ,,stimul-reacție", gestul unei persoane antrenează în schimb un gest de răspuns din partea celeilalte persoane, conducând la raporturi de interacțiune și adaptare reciprocă. Se naște astfel o conversație a gesturilor, întâlnită și la celelalte specii. În timp ce reacțiile animalelor sunt de tip stimul-răspuns, în mișcările actorilor sociali intervine imprevizibilul, căci, în cele mai multe cazuri, gesturile sunt interpretate diferit. În relațiile interpersonale, gesturile primesc semnificații specifice comportamentelor sociale. De exemplu, gestul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori ne concentrăm asupra mesajelor verbale și uităm să observăm felul în care mâinile și picioarele noastre și ale celorlalți se mișcă și, în același timp, transmit semnificații. Dacă analizăm comparativ numărul real de mișcări corporale ale persoanelor în timpul unei conversații și numărul real de mesaje verbale, descoperim intervenția mult mai frecventă și dinamică a comportamentului nonverbal față de cel verbal, precum și întâietatea acestuia. Gesturile îndeplinesc în procesul de comunicare funcția de a dubla cuvintele, dar și de a le înlocui. De
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de instituționalizare a limbajului gestual, în care oricărei persoane îi sunt permise/interzise anumite gesturi în funcție de instituția socială în care pășește sau se găsește. În felul acesta interacțiunile sociale devin previzibile, predictibile, iar actorii sociali pot regla, dirija și remedia conversațiile. Însuși actorii sociali contribuie la instituționalizarea socială a gesturilor permise și interzise (de exemplu, în biserică s-au instituționalizat gesturi precum rugăciunea, plecăciunea, sărutarea icoanelor). Constatăm că, armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
actului sexual și al luptei, în care vocea nu are un rol important și modul îndepărtat, al aprecierii mirosului și parfumului personal, în care vocea este șoptită. b) distanța sau zona personală (46 cm 1,3 m) este aceea a conversației amicale, salutului și strângerii de mână. La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele existente pe piele sau pe haine, iar subiectele abordate sunt de un interes personal. Contactul vizual este foarte important, fiind posibilă și atingerea interlocutorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu o poziție socială înaltă, oamenii bine îmbrăcați, cei care ne seamănă sau care au orice altă calitate. Iar pătrunderea acestora în spațiul nostru vital le sporește, de fapt, credibilitatea, farmecul și puterea de convingere"57; • frecvența atingerilor în timpul unei conversații: mediul cultural al oamenilor își pune amprenta asupra distanței dintre aceștia, apropiindu-i sau depărtându-i. Dacă în Orientul Mijlociu oamenii au tendința să se atingă des și stau foarte aproape unii de ceilalți, în țările nordice din Europa, oamenii păstrează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atunci când distanța dintre interlocutori este mare, gesturile se manifestă mai mult timp pentru a fi observate și înțelese de aceștia; • intensitatea: în spațiile largi, gesturile oamenilor devin mult mai dinamice și mai accentuate. Dispunerea spațială a persoanelor aflate într-o conversație influențează gestica acestora. Ozyürek (2000, 2002) a cercetat efectele relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
altă diferență în utilizarea limbajului gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]