9,900 matches
-
utilizează, În actul de interpretare, toate datele relevante ale contextului general și cele, accesibile, ale contextului emițătorului. Mesajul receptat/interpretat este diferit de cel produs deoarece cele două procese, de producere, respectiv de receptare/interpretare sunt puternic grevate de propriile coordonate interne, de propriile contexte, În special de propriile stări psihice la momentul producerii/receptării. Participanții la dialog sunt președintele Țării, B, și un grup de oameni de la Țară; locul este satul acestora din urmă, care a fost devastat de inundații
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care, o mare parte a presei susținea că exista o așa-numită clientelă politică de care nu se atingea nimeni. Cele câteva enunțuri puneau, de asemenea, la dispoziția președintelui ipoteze majore care dădeau expresie unei părți a contextelor emițătorilor, a coordonatelor lor interne la momentul dialogului: 1) acești oameni Își pierduseră agoniseala de o viață, inclusiv casele, 2) mulți dintre ei s-au aflat la un pas de moarte, 3) toți erau nemulțumiți de modul În care au intervenit autoritățile statului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Întradevăr, casa cu etaj a doamnei de la PDL, 3) venirea președintelui În zona inundațiilor era destul de târzie, după câteva zile de la producerea dezastrului, fapt speculat, de către aceeași parte a presei, ca fiind urmarea unor calcule de imagine. Este adevărat, printre coordonatele interne ale președintelui, se putea identifica o anumită trăsătură a personalității sale de a agrea situațiile conflictuale, de a nu evita Înfruntarea cu adversarul/interlocutorul. Dar, În același context, mai exista și ipoteza, exprimată public de către președinte, că el putea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a urmărit, atunci el trebuie să utilizeze toate datele disponibile și pertinente, ce se constituie În contextul emițătorului. Receptorul raportează textul la contextul emițătorului și prelucrează datele prin contextul receptorului (prin propria matrice psihică). Cele două contexte (cel puțin anumite coordonate interne ale lor) se află, Încă din etapa psihică În care emițătorul prelucrează mesajul, Într-un proces de interacțiune continuă. Emițătorul, conștient de faptul că nu poate să-și atingă obiectivul - vehiculat prin enunț - decât cu ajutorul receptorului (dacă acesta dorește
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
p. 95 referință </ref> . La rândul său, receptorul nu interpretează semnele izolat; pe parcursul Întregului proces de interpretare el raportează nucleele semnificative de bază (semnificațiile constante ale semnelor) la contextul emițătorului și la contextul general. Contextul general este un ansamblu al coordonatele externe ale situației, care se referă la ambianța social-istorică „... cel care impune momentul personal, care provoacă o schimbare emoțională, o succesiune de percepții etc.” Acest context nu este suficient explicat. Ar trebui incluse aici, probabil, și acele „corelate situaționale” care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un moment dat); acest context, spune autoarea, este uneori folosit și de către emițător atunci când se exprimă eliptic sau aluziv. * contextul total; el poate „să nu fie cunoscut decât de către emițător sau de către receptor” și „este „echivalent cu Întregul sistem de coordonate ale emițătorului, sistem al cărui rezultat a fost expresia.” Acest ansamblu de maximă generalitate, care privește emițătorul, este „adesea reperat de către receptor” <ref id=”85”>Ibid., p.99 referință </ref> și constituie sistemul de referință În raport cu care se interpretează Întreaga
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pilot să interpreteze corect elementele oferite de acestea și să-și identifice propria poziție În raport cu aerodromul pe care urma să aterizeze. În ordinul pe care Îl dă lui 271, de a-l căuta pe 326 și a-i transmite anumite coordonate de zbor, pe lângă date instrumentale, Îi introduce un reper extern față de care să-și coordoneze propria poziție Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
London, Lawrence Erlbaum Associates Publishers Butler, C. (1984): Interpretation, Deconstruction, and Ideology: An Introduction to Some 311 Current Issues in Literary Theory, Oxford, Clarendon Press Carpov, M., (1978): Introducere la semiologia literaturii, București, Editura Univers Carpov, M., (1987): Captarea sensurilor; coordonate analitice, București, Editura Eminescu Carston, R., Powell, G., “Relevance Theory - New Directions and Developments”, www.phon.ucl.ac.uk-home-robyn Carston-Powell-PhilHandbook28July05%5B2%5D.pdf Carston, R., The Relationship between Generative Grammar and (Relevance Theoretic) Pragmatics, www.phon.ac.uk-homerobyn/pdf/grammarprags
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contimporan avea tonuri și clarități” (G. Galaction). 5.4.2. Folosirea virgulei În frază Coordonarea - se pune virgulă Între propozițiile coordonate prin juxtapunere: „Mi-ai făcut un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele copulative, legate prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
făcut un bine, ți l-am făcut și eu” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele copulative, legate prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care nu se despart prin virgulă: „Dumneata cercetezi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care nu se despart prin virgulă: „Dumneata cercetezi și numeri marfa și pui banii pe masă” (Beldescu, 1995, p. 152). Subordonarea - propozițiile subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
întâmpinarea nevoilor (și a intereselor n.n. G.A.) lor" (p. 199). Este important să înregistrăm orice soluție (chiar dacă ideea noastră pare mai bună sau planul nostru este mai echitabil); să folosim ascultarea activă pentru a lua la cunoștință sugestiile, soluțiile, coordonatele interlocutorului (cu care momentan suntem în litigiu). Momentul următor este cel al alegerii soluțiilor dezirable, acceptabile. Criteriile ar putea fi: • sunt fezabile (sau cât de cât fezabile); • sunt suficiente; rezolvă problema; satisface în mod corespunzător trebuințele/așteptările/ pretențiile fiecărei părți
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
respectă cerințele minime, regulile, specificul relației înseși sau nu țin(e) seama de nevoile, dorințele și de așteptările celuilalt) relația se deteriorează, cu tendința de a se îmbolnavi și destrăma. c. Cooperarea cerută de partener; în acest caz, cooperăm pe coordonatele propuse, cerute sau chiar impuse de celălalt, fie de dragul partenerului însuși, fie pentru satisfacerea/atingerea propriilor scopuri (să spunem alimentarea dependenței psihologice), fie pentru a conserva o relație care s-ar putea dovedi utilă/salvatoare în viitor (din punct de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teritoriul României, potrivit Constituției. În conformitate cu prevederile legii, sunt considerate informații publice: • actele normative privind organizarea și funcționarea autorităților sau instituțiilor publice; • structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare și audiențe al instituțiilor; • numele persoanelor din conducerea autorității sau instituției publice; • coordonatele de contact; • sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil; • programele și strategiile proprii; • lista documentelor de interes public; • lista categoriilor de documente obținute și/sau gestionate potrivit legii; • modalitățile de contestare a deciziei autorității sau instituției publice, dacă persoana se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
8/1996. Printed in ROMANIA ANGELICA HOBJILĂ COMUNICARE, DISCURS, TEATRU Delimitări teoretice și deschideri aplicative Cuvânt-înainte de Rodica NAGY INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS Cuvânt-înainte (Rodica Nagy) / 7 În loc de pre-față... Pre-discurs sau... pre-spectacol (al comunicării) / 9 Partea I. Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative / 13 I.1. Comunicare / 14 I.1.1. Perspective contextualizate asupra comunicării / 14 I.1.2. Comunicarea interpersonală direcții de analiză / 26 I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări / 67 I.1.4. Rol mască în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
proces, cât și ilustrarea caracteristicilor discursului ca produs al actului comunicării, ambele direcții prefațate de delimitările existente în literatura de specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere aplicativă către ceea ce presupune construirea "strategică" a discursului pe coordonata comunicării, în general, și la nivelul învățământului primar, în particular. Această ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prefațate de delimitările existente în literatura de specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere aplicativă către ceea ce presupune construirea "strategică" a discursului pe coordonata comunicării, în general, și la nivelul învățământului primar, în particular. Această ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pretext pentru analiza propriei maniere de a comunica și pentru căutarea/exersarea de "soluții" de optimizare a "interpretării", în varii contexte, a oricărui rol ne-am asuma la un moment dat în jocul vieții comunicaționale. Partea I Comunicare discurs teatru: coordonate teoretice și aplicative Planul general al comunicării este avut în vedere, în lucrarea de față, din perspectiva relaționării acestuia cu planul discursului și cu implicațiile particulare aferente diferitelor forme de manifestare a universului teatrului, liantul fiind dat de sistemul strategiilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea coordonatelor structurale și principiale ale construirii și transmiterii unui mesaj; (d) ilustrarea universului comunicării ca "teatru" și a teatrului ca modalitate de comunicare, ca rezultat al întâlnirii elementelor de teorie a comunicării cu elemente de teorie a literaturii/dramaturgiei și de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raporturile dintre ei, normele care le impun relațiile, constrângerile structurale la care sunt supuși (el este director celibatar, ea, secretară căsătorită)" (Lohisse, 2002, p. 106) tip de context relevant, în lucrarea de față, din perspectiva raportării comunicării didactice la anumite coordonate de ordin "instituțional" ale situației de comunicare; * contextul cultural (Durac, 2009, p. 18), implicând pe lângă ancorarea actului comunicativ într-un sistem de mentalități, de valori, ritualuri proprii unei anumite comunități/culturi inclusiv reflectarea unui "sistem convențional de reguli privind interacțiunile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de către interlocutor) cf. Dragoș, 1989, p. 4; Hobjilă, 2003, p. 12; Hobjilă, 2009, p. 234 etc. Trebuie precizat că relația nu este una univocă, și anume comunicarea este ancorată într-un anumit context, ci una biunivocă, în condițiile în care coordonatele particulare ale fiecărui context comunicativ influențează actul comunicativ (locutorul vorbește, de exemplu, mai încet dacă se află într-o sală de lectură), respectiv actul comunicativ în sine influențează contextul prin transmiterea unui mesaj cu încărcătură culturală, religioasă etc., pot fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îl folosim; vezi, de exemplu, maniera de transmitere, printr-o prezentare Power-Point, a unor informații (/sentimente în cazul ppt-urilor care exprimă, în imagini, cuvinte și fond sonor, dragostea, prietenia, revolta etc.), dublată sau nu de punctarea orală a unora dintre coordonatele mesajului oral care se construiește odată cu derularea slide-urilor (concretizare a mesajului scris, gândit anterior de către locutor); comunicarea pe Messenger (cu modificarea codului vezi, de exemplu, prezența abrevierilor de tipul "np" "no problem", lipsa semnelor de ortografie și de punctuație, redarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și transmis de către locutor și mesajul receptat și decodat de către interlocutor, vezi Hobjilă, 2009, p. 234; Mincu, 1983, pp. 202-203; Năstășel & Ursu, 1980, p. 16 etc.), a multitudinii codurilor și a canalelor de transmitere a mesajelor, cât și prin complexitatea coordonatelor contextuale pe care le implică fiecare situație de comunicare, respectiv o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care le implică fiecare situație de comunicare, respectiv o situație de comunicare versus alta; * într-o diversitate de discursuri, ca forme de concretizare a mesajelor, diversitate motivată de raportarea particulară a fiecărui locutor, în fiecare situație de comunicare, la coordonatele contextuale (sociale, instituționale, personale, relaționale/interpersonale, culturale, politice, circumstanțiale, acționale etc. vezi supra) ale acesteia, această perspectivă de analiză oferind și posibilitatea diferențierii "spus-ului" și a "nespus-ului" (Cmeciu, 2010, p. 33) din actele comunicative; vezi, de exemplu, "spus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]