11,061 matches
-
Educația fizică și sportul, alături de celelalte discipline, ajută la șlefuirea zestrei native a elevilor, la formarea de personalități și caractere. Rezultatele foarte bune obținute de echipele reprezentative ale noastre au contribuit la creșterea prestigiului liceului la nivel judetean și național. Creativi și comunicativi Nu, nu ne declarăm jurnaliști, dar vrem să atragem atenția prin tot ceea ce spunem că noi suntem aici, avem opinii ferme, suntem puternici! De aceea, nu poate fi imaginată o retrospectivă a activității școlii noastre fără trecerea în
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
interdisciplinare. Învățământul și cercetarea sunt două laturi obligatorii ale procesului de pregătire a unui viitor fizician. De aceea, Facultatea de Fizică depune eforturi susținute pentru compatibilizarea europeană a programelor de învățământ, convertirea învățământului de fizică din unul reproductiv în unul creativ și replasarea cercetării științifice la baza studiilor universitare. Programele universitare de fizică trebuie construite în vederea formării unor capacități fundamentale ale unui absolvent: capacitatea de abstractizare, capacitatea de a gândi sistematic o problemă, capacitatea de a testa soluții, capacitatea de a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
creatoare. Cinstirea numelui savantului Ștefan Procopiu este realizată și prin inițierea de către un grup de profesori din Iași a unui concurs școlar, dedicat elevilor din cursul gimnazial și liceal - concursul „Ștefan Procopiu”. Acesta este un concurs de creativitate științifică - fizică creativă -, care are ca scop stimularea, în învățământul preuniversitar, a interesului elevului față de disciplina fizică, fată de științele și tehnologiile înrudite, pentru a-i încuraja să aprofundeze studiul acestor discipline și să-și orienteze traseul școlar către o carieră în aceste
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Motto: (Nicolae Iorga) Dumnezeu a creat învățătorul și a întrebat îngerii cum ar trebui să fie acest dascăl. Îngerii au răspuns: „Să iubească copiii!”, „Să rămână veșnic tânăr, amabil, înțelegător, modest, creativ și corect”, „Să stăpânească prin tact pedagogic și talent un grup mare de învățăcei, fiecare având propriile idei și aspirații”. La auzul acestor cuvinte, Dumnezeu a spus: „Acestei ființe care primește atât de puțin și dă sau i se cere
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
vizitat Parlamentul European, 12 februarie 2010. A devenit o tradiție ca în fiecare an, Ziua Primăverii în Europa (Spring Day) și Ziua de 9 mai Ziua Europei, considerate zile europene, să fie marcate prin manifestări care antrenează elevii în activități creative, cu o accentuată dimensiune europeană, încurajând schimbul intercultural, promovarea diversității culturale europene și favorizând formarea unei conștiințe europene autentice.
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
bun manager. Ion Filipciuc, profesor, doctor în filologie, scriitor renumit la nivel național, fondator al Bibliotecii "Mioritza", din Câmpulung Moldovenesc, autor al multor scrieri de valoare, printre care și "Monografia satului Costișa". După pensionare, viața sa a devenit și mai creativă. Laura Lavric, cunoscut interpret de muzică populară românească, continuă să culeagă folclor din Moldova și din Bucovina. Satul său natal, a devenit mereu o sursă inepuizabilă, pentru repertoriul său bogat și diversificat. Dintre oamenii simpli dar buni gospodari longevivi ai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
imaginația și elanul spre aventură a fost deschis, pentru prima oară, în data de 5 martie 2011, la Liceul Teoretic ,,Miron Costin” din Iași, când a avut loc prima ediție a ineditului concurs ,,Popas pe tărâmul fanteziei Tehnica Quilling’’. Copii creativi din toate colțurile țării (din Iași, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Timiș, Sibiu, București, etc.), aparținând tuturor ciclurilor de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial și liceal), precum și cadrele didactice îndrumătoare ale acestora, s-au întrecut în măiestria rulării hârtiei, trimițând pentru cele trei
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dumitraşcu Maria-Monica () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1864]
-
în multe interviuri la întrebarea asta. Arta, spre deosebire de orice altă disciplină, nu e ceva ce se poate învăța. De aceea, mi se face greață, sau, mai bine zis, frică, atunci când aud vorbindu-se în Europa actuală cu atâta entuziasm de "creative writing". Unui poet "făcut" după metodă, îi prefer ca robot. Așadar, indiscutabil, eu m-am născut poet. Părinții mei au fost, într-adevăr, artiști. Am crescut înconjurată de mister, poate de frică, de locuri neobișnuite. Am vizitat orașe ciudate, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
precum și colegilor din Uniunea Scriitorilor din Renania Palatină care m-au sprijinit în încercările mele de apropiere a celor două culturi: Germană și Română. Fără cei enumerați aș fi un medic printre medici, simplu iubitor de literatură nu însă și creativ. Din păcate aceștia din urmă se pare că au obosit și ei literar ca și mine de altfel după atâtea obstacole puse cu rea-credință în fața lor. A.B.La ce lucrați acum? Am terminat Antologia pomenită, dezvolt colecția bilingvă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B. Care sunt modelele tale literare? Mă gândesc, în primul rând, la autorii canonici, fie că ei sunt Eminescu, Barbu, Rilke, Trakl, Dante sau Petrarca. Am învățat foarte mult de la optzeciști, pe care i-am cunoscut ca profesori de scriere creativă în taberele naționale de creație organizate în "obsedantul deceniu" de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. În anii aceia, a fost o fericire să-i ascult ori să mi se pară că pot deveni amic cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am ales varianta mai comodă pentru mine, aceea a unor scaune cu spătar aranjate în zona V.I.P., undeva în lateral. Subliniez: am apelat la această variantă doar pentru confortul coloanei vertebrale! Ascensiunea lui Kundalini trebuia să fie fără piedici. Forțele creative s-au manifestat fără opreliști. Copiii sahaja yoghinilor, elevi la școala din Dharamshala, trăiau mai multe tipuri de bucurii simultan și, în mod firesc, manifestările lor erau amplificate pe măsură. Motive aveau suficiente: reîntâlnirea cu părinții, cea cu marea familie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru că arta nu are altă rațiune decît de a fi adusă la cunoștința acestuia, aspectul activ al conexiunii inverse este subliniat cu obstinație: opera nu este niciodată decît un proiect întrerupt, la desăvîrșirea căruia trebuie și este îndreptățit să participe, creativ, celălalt pol al situației semiotice, adică poporul. Astfel, munca literară, ca orice altă muncă, nu se poate sustrage controlului obștesc" (E.I.). Aici decelează autorul volumului Evadați din Zoorlanda un alt postulat, al calității superioare a noului public, a cărui judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu copiii atunci când deveneau obraznici sau indiferenți sau răsfățați și asta părea s-o deconecteze pe Jayne. (Însă Jayne îmi pretindea în același timp să rămân „pe fază“, așa că mi-am găsit fără nici o dificultate un post de profesor de creative writing la colegiul local - deși grupul meu de studenți se întâlnea doar o dată pe săptămână pentru trei ore.) Mi-am dat seama că mă aflam într-un proces de metamorfozare și că n-aveam de ales decât să sper că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și nu sper că e pudră de talc pe buza ta superioară. M-am aplecat spre oglindă și mi-am șters rămășițele de coca, apoi mi-am așezat pălăria ușor înclinată, în așa fel încât să arate ștrengărește. - Așa de creativ și atât de distructiv, știu, știu, zise Jay, făcând-o pe Aimee să pufnească în râs. - Jay McInerney, Aimee Light. M-am aplecat și mai aproape de oglindă inspectându-mi mai bine nasul. - Sunt o mare admiratoare... începu Aimee. - Hei, ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e un articol În care se află și numele ei (...): „Arta creativă a femeii ieșene”. Timpul v-a respectat dorința Dvs. de a prezenta orașul În soare și căldură. (Acum) din nou ploaie și vreme răcoroasă. Multe mulțumiri pentru vizita Dvs., fructuoasă și dorim cu o altă ocazie să ne viziteze și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
deshidratate, risipindu-se în cele mai bizare poziții. Părea un tren care-și uitase locul plecării și nu-și mai amintea gara de destinație, o garnitură a abandonaților aruncându-se spre niciunde, străbătând o țară a nimănui, în plină transă creativă... Prima haltă în Spania, unde se întâmplă să stăm ceva mai mult, se cheamă Monfrague. O clădire mică, din cărămidă roșie, c-un aparat de epsi la intrare. Pe peron -, nici țipenie de om. Căldura teribilă și dispozitivele de aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Câteva cuvinte în legătură cu expresia drastică folosită mai sus - „prostituția penibilă” -, mai ales că azi există tendința de a-i acuza pe toți scriitorii, pe creatorii de vârf, nu numai de „prostituție literară”, dar, ceea ce e mult mai grav, de „incapacitate creativă” pe toată perioada comunistă. Fără să se țină seama de nici un fel de nuanțe: nici în ceea ce privește epoca comunistă, care nu a avut pe toată întinderea ei aceeași intensitate și duritate ideologică, și nici în ceea ce privește fiecare creator în parte, care, după cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
simpatie față de mine a noului și temutului secretar c.c., m-a rugat să „amân hotărârea”. Am acceptat și am cerut un concediu fără plată, pe timp nedeterminat, plecând la Lugoj, unde, pe malul Timișului, ca și în „alte dăți creative”, am început, cu sârg, să lucrez la noul roman Îngerul de gips. Am relatat pe larg scena „rupturii de Geo” pentru că ea a însemnat în primul rând ruptura de cel pe care îl credeam cel mai fidel prieten, Adrian, aflat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi de nivelul meu, contemporani mie, cum o spuneam mai sus, nu a însumat mai mult de șase ani - ’65-’71 -, în ciuda „zarvei” pe care a produs-o atunci și mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
printr-o extravaganță tehnică, tot mai absurdă, tot mai panicată - izvorâtă din „metodele și spiritul” suprarealismului, el însuși aflat într-un manierism fără orizonturi! -, „panică” creatoare care a dus, în a doua jumătate a secolului XX, la spargerea formelor clasice creative și constitutive în literatură, pictură și muzică! La pierderea publicului și la instalarea unui snobism gălăgios, tiranic, care ne face pe noi responsabili, „consumatorii de artă”, dacă „nu înțelegem”, dacă nu ne lăsăm „fermecați” de fraze melodice din care a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce ține de fenomenul autohton invită la notații succinte; istorisiri populare, vorbe de duh și sentenții, elemente de rit magic și blesteme toate compun o bancă de date cu posibile întrebuințări în procesarea creativă. De timpuriu figurează în preocupările scriitorului (care își zice artist) adagii, sintagme și nuanțe lexicale caracteristice; acționează palpitul unor monumente istorice. Îl încântă sistematic observații plasticizante: "Frumusețea nu se taie pe talger"; "Curgeau pieile de pe dânsa" (de pe o femeie supraponderală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pare că a noastră ar fi printre ele. Eminescu și perioada interbelică singura "de vârf" sunt momente exaltate, transpuse în cult (cu toate "contestațiile" care li se mai fac). Însă dincolo de norii de tămâie didactică sau de uralele mulțimii, confruntarea "creativă" (și, implicit, critică) cu ele nu mai e una inhibată, veneratoare și idolatră. Poeții de azi nu se simt agresați (necum striviți) de prestigiile de dinainte. Poate că nici nu au, față de ele, ceea ce Harold Bloom numea "anxietatea influenței". Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bune pentru a dejuca o influență), ci și din ecourile care vin din poeți evident ne(mai)citiți. Un stagiu de bibliotecă pe poeții interbelici "din raftul doi" ar diminua mult sentimentul inovației de azi. Dar în bună măsură avântul creativ s-a bazat, întotdeauna, pe o inocență entuziastă, nu pe o erudiție blazată. "Duhul" din limba română există exact atât cât îl înfățișează poeții. Fără ei, "duhul limbii" ar fi o frumoasă invențiune fictivă romantică. Câtă vreme omul va mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că i-o spun ceilalți. Pentru că ratarea se face în funcție de propriul proiect, nu în funcție de așteptări. Un scriitor se poate rata, în propriii ochi, rămânând pentru noi un mare scriitor. (Probabil că un secret sentiment al ratării apasă pe orice conștiință creativă, în afară de cea a lui Pygmalion; dar vedeți bine la ce trădare dureroasă duce această conștiință satisfăcută). Dacă la noi ratarea trece drept ceva sistematic, atunci e din cauza micimii de proiect. Sau din cauză că acesta e slujit nu de orgoliu, ci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mine la persoana a III-a), născut, nu știu dacă neapărat ca orice orgoliu, din neputință. Așadar, poți începe prefața... Știi bine, Pseudokynegetikos e numai o prefață. Și cum se va numi această prefață? Un ins, pretins poet... Cât de creativ e criticul în confruntarea cu textele pe care le ia în răspăr, cu cele în curgerea cărora se lasă? Ce trebuie să facă un critic? Să identifice în țesătura labirintică un sens, să-l contextualizeze, să situeze sensul și rețeaua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]