9,140 matches
-
învețe. Să învețe din "voința de a învăța". Este adevărat, în concepția acestui psiholog, voința de a învăța se sprijină pe anumiți factori motive intrinseci ale învățării care duc la sentimentul de satisfacție în învățarea școlară. Care sînt aceștia? a) Curiozitatea stimulată de situații neclare, neterminate, nesigure, pe scurt, situațiile-problemă. Atenția copilului se menține pînă ce respectiva situație se clarifică, devine sigură. Însăși clarificarea oferă copilului satisfacție. b) Aspirația către competență, dorința de a realiza și mai bine ceea ce copilul simte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în structura, funcțiile și operațiile înseși ale logicii?". Această frază condensează și astăzi confuzia majoră privitoare la opera lupasciană: logica lui Lupasco ar viola principiul non-contradicției. Filosofia lui Lupasco ar fi deci marcată de pecetea insignifianței și clasată, ca o curiozitate barocă, în muzeul bizareriilor intelectuale. După cum vom vedea ulterior, Lupasco nu respinge principiul contradicției: îi pune doar la îndoială caracterul de "absolut". Dar să ne continuăm călătoria în interiorul cărții pe care o consider ca fiind centrală pentru înțelegerea operei lupas-ciene
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în chip natural datorită lui Bruno Totvanian, director la revista 3e Millénaire, care, spre sfîrșitul anului 1982, a avut fericita idee să ne invite la prînz la el acasă. Păstrez de la această întîlnire impresia unei intense prezențe, a unei imense curiozități, a unui respect real pentru rolul științei în renașterea contemporană a sensului. Stimulat de întîlnirea noastră, mă gîn-deam că voi putea în fine realiza unul din vechile mele proiecte, de a pune în paralel simbolurile ce stau la rădăcina operei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
teoretizări. Nu era de-ajuns ca toate acestea să existe separat sau în mod juxtapus. Era necesară mai cu seamă o fierbere, istorică, socială și culturală, la temperaturi înalte, pentru ca în aceleași spirite să se întîlnească și să se combine curiozități diverse și adverse, precum artele de a reflecta, de a calcula, de a observa, de a experimenta, de a inventa, de a bricola. Cucerirea autonomiei Din acest moment, se va opera o cotitură: știința europeană pe cale de a se naște
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fi suferit cele mai puține schimbări, a evoluat în ceea ce privește natura insularității sale, care a devenit dependentă și nu mai este superioară, iar magnetizarea continentului sfîrșește prin a domina magnetizarea Commonwealth-ului. Italia iese din fascism metamorfozîndu-se, într-o efervescență a cercetării, curiozității, vitalității și prospețimii istorice care face într-adevăr punte cu Renașterea. În sfîrșit, odată eliberate de dictatură, Spania și Portugalia se transformă atît de profund și atît de rapid, încît tind să reintre în sînul acestei Europe căreia îi întorseseră
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
romanice în zona helvetă. Era firesc să-l intereseze "taina" rezistenței altei comunități romanice, în regiunea carpato-danubiană, ca fragment al acelui complex etnocultural care a fost Romania. Cum să nu-l incite aventura istorică a unor rude așa de apropiate? Curiozitatea l-a făcut să se apropie de istoria unui popor care a pătruns în durată "sub semnul lupului", semn în care M. Eliade vedea o promisiune de războaie și invazii, adică un destin marcat de aspre vicisitudini. Celălalt semn, revelator
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
apropie de omul de artă. Din această alăturare posibilă, dar adeseori mai puțin sesizabilă, rezidă întreaga frumusețe a lecției, atractivitatea ei care poate merge până la fascinație. Factorul decisiv care generează acea tensiune cognitivă și creatoare, acea stare de încordare și curiozitate atât de necesare elevilor în receptarea optimă a ideilor comunicate de noi este atmosfera creată de noi cadrele didactice. Se înțelege, deci, că poziția și rolul elevului de participant activ, la succesul lecției se realizează pe fondul motivelor interne ale
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pe care îl au compunerile cu conținut biologic: ajută la cunoașterea mediului înconjurător cu toate fenomenele sale biologice și nebiologice și contribuie la formarea unor idei, convingeri, raționamente despre lumea înconjurătoare; integrează elevul în mediul său de viață, îi trezesc curiozitatea, spiritul de observație și dragostea pentru natură; îi determină pe elevi să citească lecturi, poezii despre natură; prin intermediul lor, elevii își exprimă atitudinea pe care o au față de natură în sensul de a o ajuta, proteja și nu a o
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
fi rupt de experiența și cunoștințele micilor școlari. Prin analogii și comparații, cunoașterea realizată prin lectură nu va rămâne un act în sine, ci va conduce spre judecăți, emoții, generalizări. Lectura cărților lasă în mintea elevilor dorința de a cunoaște „curiozități” din istorie. Cărțile sunt ca niște ospețe ale gândurilor, la care toți suntem poftiți în timpul liber. Anumite cerințe de tipul : explicați, motivați, povestiți, comparați, invită la comunicare ca și propunerile de studii de caz existente în unele manuale. Exemplu : Studii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai conține epigrame, maxime, cugetări, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, I. Duca, Const. S. Stoenescu, T. A. Teodoru. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
mulțumesc de obicei cu un succes momentan de amor popriu în executarea planului lor, fără măcar să bage de seamă că acest plan nu e datorat inițiativei lor, ci le-a fost insuflat de noi. Creștinii se duc în loji din curiozitate sau din speranța de a cunoaște satisfacția publică cu ajutorul lor, unii chiar pentru a avea posibilitatea de a înfățișa în public visele lor nerealizabile care nu se întemeiază pe nimic: le este sete de emoția succesului și de aplauze lucruri
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
câteva teme pe care să le abordăm la întâlnirile de rețea.” Acestea sunt doar o parte dintre întrebările și răspunsurile pe care le-am aflat la un prim contact cu viitorii membri ai rețelei. La prima întâlnire, cred că doar curiozitatea pentru ce-ar putea să se întâmple i-a mobilizat să participe. Unii mi-au confirmat mai târziu. A fost o întâlnire organizată cu resursele membrilor rețelei. Și-au plătit transportul, au contribuit la cheltuielile cu masa, cu foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vol. 435, p. 293. 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Amatorii de fotbal de pe Canal+ cunosc foarte bine avanpremierele care preced serile sportive. Aceste anunțuri au rolul de a stârni curiozitatea telespectatorului și de a-l convinge să-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că este vorba despre meciul meciurilor: un duel între doi jucători excepționali, care vor încerca să câștige confruntarea și să-și arate talentul. Talentul jurnalistului este cu siguranță de netăgăduit: reușește să dea impresia unei confruntări epocale și să stârnească curiozitatea telespectatorului. Însă apoi vine meciul și cum în orice meci de fotbal sunt timpi morți, driblinguri ratate, incertitudine legată de rezultatul final și adesea dificultatea respectivelor vedete de a răsturna soarta întâlnirii cu o lovitură de geniu. Meciurile de fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
occidentali, Transilvania și Principatele Române au devenit cu-noscute după izbucnirea Războiului Crimeei, în 1850, când erau considerate mărul discordiei dintre turci, ruși și austro-ungari. Astfel s-a născut interesul pentru acest tărâm îndepărtat și primitiv, vizitat de jurnaliștii vestici din curiozitate și din dorința de a cunoaște și descrie locuri exotice. Una dintre primele mărturii despre Transilvania este un articol cu titlul ,,The Wallachs in Transylvania", publicat în Frazer's Magazine în noiembrie 1850. Este un articol bine documentat care îi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
alimentare (elvețienii sunt mari consumatori de lactate, sicilienii de macaroane, iar irlandezii de cartofi), punând sub semnul întrebării ceea ce el numește "asimilarea totală a mâncării cu identitatea națională 175". Obiceiul de a lua masa în oraș, la care se adaugă curiozitatea de a încerca diverse rețete culinare și dezvoltarea tu-rismului, contribuie la ștergerea identității etnico-culinare și ne transformă în cetățeni ai planetei. În ciuda demarcațiilor sociale, religioase, geografice și naționale, mâncarea a încetat să funcționeze ca marcă identitară și de diferențiere între
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu publicat de "Le Monde" în dosarul consacrat problematicii semiotice: Cred că la un moment dat se va vedea că semiotica a jucat rolul de a stîrni curiozitatea în domenii excluse din cultura clasică și a integrat în sfera cercetării științifice universuri de semnificație care nu făceau parte din reflecția tradițională. Și numai acest lucru va fi deja un mare merit" (J.M. Floch, 1995: 13). Sfidarea culturii clasice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
explicative ce marchează progresul cunoașterii în general, cât și una de adaptare a capacității de reacție a teoreticienilor la impulsurile realității. Repetarea invariabilă a unor adevăruri pe jumătate, ca și a unor neadevăruri, nu poate oferi satisfacție celor predispuși la curiozitatea înțelegerii a ceea ce refuză Economia de la nașterea sa. Menținerea în continuare o viziunii de mecanism infailibil asupra pieței înseamnă condamnarea Economiei la înapoiere conceptuală. Raționalismul excesiv din care s-a ivit conferă Economiei eleganță explicativă, dar o golește de esența
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
gândirii sălbatice". Înclinația oamenilor pentru alternative de cunoaștere am explicat-o prin eșecul parțial al versiunilor gnoseologice oficiale, recunoscute: subiecții sunt nemulțumiți că nu-și găsesc rezolvarea problemelor pe căi raționale și oficial acceptate. Totul are loc pe fondul unei curiozități traduse prin ceea ce am numit gnoza ca tentație a ocultului. Analiza socioantropologică a "specialiștilor" în tehnicile divinatorii am realizat-o plecând de la modelul propus de Marcel Mauss în Teoria generală a magiei. Am inclus aici persoanele față de care socialul a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apoi în zona experimentalului și a divertismentului, divinația tinde, în zilele noastre, să-și releve simultan diverse fațete. Ea este percepută ca har, ca simplă practică, ca o profesie din care poți scoate un profit, dar și ca hobby, șarlatanie, curiozitate sau ca un semn al elevării spirituale. Datele cercetării noastre de teren demonstrează că publicul privește cu interes fenomenul divinatoriu. Deși în cazul unor întrebări subiecții sunt ezitanți sau refuză să răspundă, atunci când sunt invitați să facă aprecieri au păreri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
veritabilă nebuloasă în jurul divinației. În acest caleidoscop difuz de percepții, divinația rămâne o practică destul de populară. Aproximativ 28% dintre cei chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la divinație. Mulți au susținut că au făcut acest gest din curiozitate. La acest capitol, cele mai multe declarații sunt reținute și atestă o atitudine destul de prudentă și evazivă față de fenomenul cercetat. Cum putem înțelege atunci proliferarea fenomenului și declarațiile destul de optimiste ale persoanelor care practică divinația? Raymond Bloch explica multitudinea practicilor divinatorii din
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Iași, 78 ani). O altă dimensiune socială a divinației vine din capacitatea acesteia de a intensifica nevoia de supranatural. Pe măsură ce se diversifică, practica divinatorie poate fi accesată de către oricine. În ciuda așteptărilor, arta prezicerii nu acționează asemenea unui panaceu care potolește curiozitatea umană, ci, din contra, o sporește. Pentru unii, ea creează dependență. În foarte multe interviuri se afirmă că există o clientelă constantă care revine periodic pentru "consultații". "Vin la mine doamne de fiecare dată când au câte o problemă. Pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
populară este una vie, trăită căci ea corespunde dorinței oamenilor de a avea o legătură cu divinul, în relații mai simple, mai directe, mai imediate și mai rentabile. Este vorba de o reacție antiintelectualistă care rezultă din necesitatea satisfacerii unei curiozități simple, umane în fața sacrului"47. Lumea sătească mai păstrează și azi ceva din vechile sensuri și semnificații ale acestor practici. Însuși mentalul tradițional privind (ne)acceptarea sa pare să mai supraviețuiască aici. În spațiul rural, vrăjitorul sau vrăjitoarea sunt persoane
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inteligenței"151, motiv pentru care a mai fost numită și "magie contemplativă". J. Maxwell crede că divinația este mai curând o magie naturală psihologică. Dar și în aceste condiții se solicită cunoașterea, intelectul, imaginația, contemplarea și nu doar acțiunea. Eterna curiozitate umană și dorința sa de a-și depăși limitele sunt, în cazul divinației, sinonime cu dorința umană de a pătrunde tainele gândirii divine care se lasă exploatată, cercetată și înțeleasă prin mijloace non-raționale. În teoria divinației se presupune întotdeauna că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
depăși limitele sunt, în cazul divinației, sinonime cu dorința umană de a pătrunde tainele gândirii divine care se lasă exploatată, cercetată și înțeleasă prin mijloace non-raționale. În teoria divinației se presupune întotdeauna că gândul divin se lasă explorat de pioasa curiozitate a spiritului omenesc și nu se manifestă decât pentru a fi înțeles"152. Astfel, divinația capătă înțelesul unei științe oculte diferită de magia propriu-zisă, centrată pe componenta acțională a voinței și forței 153. Deși prin mantică nu se dorește modificarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]