8,894 matches
-
dilemei este reprezentat] de locul adev]rurilor morale contingențe. Ideea potrivit c]reia cruzimea este un lucru r]u este probabil un adev]r moral necesar, si de aceea Dumnezeu nu ar putea transforma cruzimea într-un lucru bun, chiar dac] și-ar dori acest lucru. Dar ar fi un adev]r moral contingent faptul c] este r]u s] arunci bebeluși de pe cl]diri înalte (în afara circumstanțelor atenuante foarte putin probabile), deoarece ne-am putea imagina și o lume bizar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de alt] parte, c] ceea ce ne surprinde ca fiind inacceptabil din punct de vedere moral ar putea fi ceva virtuos dac] l-ar porunci Dumnezeu. Au fost sugerate mai multe c]i pentru a face aceste atitudini mai usor de acceptat. Am putea susține c] toate constrângerile morale asupra deciziilor lui Dumnezeu vin de la Dumnezeu, de la El însuși (Pike), sau c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai interesant] în prezentul context este existența unui mod specific în care cunoașterea moral], în mod deosebit - ca fiind opus] cunoașterii astronomice, de exemplu - depinde de Dumnezeu. Cineva ar putea s] susțin] c] intuiția moral] este de inspirație divin], chiar dac] indivizii astfel inspirați realizeaz] acest lucru sau nu. Dar acesta nu este un r]spuns satisf]c]tor la problema noastr]. Modul cel mai direct de a vedea cunoașterea moral] că depinzând de Dumnezeu ar fi probabil prin susținerea faptului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi c] aceast] percepție încalc] în mod brutal bunul-simț sau cel puțin limbajul comun. În mod normal, am spune despre orice adult s]n]tos c] are cunoștinț] de faptul c] a ucide este un lucru r]u, indiferent dac] are sau nu convingeri religioase. Bineînțeles c] Bertrand Russell știa c] a ucide este un lucru r]u în ciuda ateismului s]u bine-cunoscut. În primul rând, considerarea acestui lucru drept un simplu façon de parler ar necesita o argumentare peste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motiv ulterior, cum ar fi dorința de a asculta de Dumnezeu, ci trebuie f]cute pur și simplu pe baza acordului lor intrinsec cu principiile morale necondiționate pe care ei și le-au impus.) iii. Dumnezeu și motivația moral] Chiar dac] într-adev]r cunoașterea de sau despre Dumnezeu ar putea s] nu fie necesar] ca motiv pentru cunoașterea moral], am putea pretinde totuși c] acest lucru este necesar pentru comportamentul moral. Această duce la o distincție între justificare și motivație. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justific] un principiu moral, oferind motive pentru a-l respectă, aceasta este exact ceea ei vor s] fac]. De fapt, ar fi greu s] ne gândim cum ar ar]ta justificarea unui principiu moral-acela c] nu ar trebui s] furi - dac] nu ar exista motive pentru respectarea principiului, în cazul nostru, motive pentru a nu fură. Motivele pentru comportamentul moral ar putea fi totuși v]zute ca fiind inerent inutile, ca și motivele de a face ceea ce este dezirabil (și recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru un comportament moral ar fi cel al modelului empiric al psihologiei umane. Astfel construit], ideea ar fi aceea c] oamenii, trist, dar adev]rât, nu se vor abține de la a face r]u și nu vor face bine, decat dac] se tem de mânia lui Dumnezeu și îi caut] r]splata. Dar atunci, afirmația ar fi fals]. În ciuda num]rului de oameni pentru care acest lucru este adev]rât - oameni care se comport] moral gândindu-se doar la r]splata
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi caut] r]splata. Dar atunci, afirmația ar fi fals]. În ciuda num]rului de oameni pentru care acest lucru este adev]rât - oameni care se comport] moral gândindu-se doar la r]splata și pedeapsă divine -exist] probabil tot atâția, dac] nu mai mulți, care se comport] moral f]r] a se gândi la r]splata sau pedeapsă divin]. Am putea contraargumenta c] acel comportament moral care nu este inspirat de r]splata sau pedeapsă divin] nu este rațional, dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele divine obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de religie. Ele ar putea cel mult ar]ta c], dac] Dumnezeu exist] și are atributele divine obișnuite, atunci etică ar putea s] depind] (în cazul argumentelor consistentei) sau ar depinde de religie (în cazul argumentelor teismului). Referințe Adams, R.M.: 'A modified divine command theory of ethical wrongness', Religion and Morality
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare suficiente și sunt, la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel, dac] cineva (Dumnezeu sau poate un om de științ] cu capacit]ți extraordinare) ar deține o cunoaștere perfect] despre starea întregului univers la un moment dat și despre legile cauzale care guverneaz] procesele acestuia din urm], starea universului în orice moment
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezicerea lor. Voi ignoră, de asemenea, viziunea sceptic] potrivit c]reia ins]și ideea unei descrieri complete a st]rii întregului univers la un moment dat este incoerent] și voi presupune, de dragul argumentației, c] o putem înțelege în mod coerent. Dac] vom considera aceast] descriere ca fiind acceptabil] din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptabil] din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel caracterul moral al lumii în care tr]im. Motivul este c], dac] determinismul ar fi adev]rât, ființele umane nu ar deține mai mult control asupra a ceea ce li întâmpl] decât un somon care se întoarce la locurile unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu ar fi cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu ar fi cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui, moliile care zboar] în flac]ra lumân]rii, somonii care se întorc și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui, moliile care zboar] în flac]ra lumân]rii, somonii care se întorc și așa mai departe, dar ne-ar lipsi totuși o capacitate fundamental] dac] nu ar depinde în final de noi felul în care ne comport]m. Din moment ce nu am fi noi cei care determin]m în ultim] instant] cursul vieților noastre (ci, în locul acestora, circumstanțele care produc condițiile suficiente pentru variatele noastre decizii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt Un motor care se mișc] Pe șanțuri predestinate; Nici m]car nu sunt un autobuz, sunt un tramvai”. Nu este dificil de sesizat cum pot fi derivate diverse efecte dintr-o asemenea concluzie. De exemplu, se crede foarte mult, dac] nu chiar în mod unanim (vezi Frankfurt, 1969) c] a fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum pot fi derivate diverse efecte dintr-o asemenea concluzie. De exemplu, se crede foarte mult, dac] nu chiar în mod unanim (vezi Frankfurt, 1969) c] a fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu doar responsabilitatea cauzal]) constituie o condiție pentru vin], învinuire, pedeaps
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi capabil s] acționezi altfel este necesar pentru existența responsabilit]ții morale. Dar dac] determinismul ar fi adev]rât, se pare c] nimeni nu ar putea face altfel și, astfel, nimeni nu ar fi responsabil pentru vreo decizie sau acțiune. Dac] responsabilitatea moral] (nu doar responsabilitatea cauzal]) constituie o condiție pentru vin], învinuire, pedeaps] și cele asemenea, si, în mod similar, pentru încredere, laud] și r]splat], atunci nimeni nu ar mai putea fi tras în mod corect la r]spundere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane inc] necesare, dar ar necesita o argumentare rațional] diferit] de aceea cu care oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg pan] la a afirma c], dac] determinismul ar fi adev]rât și noi, prin urmare, nu suntem agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii merg pan] la a afirma c], dac] determinismul ar fi adev]rât și noi, prin urmare, nu suntem agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral, doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]