9,274 matches
-
să dispară sunetele complet. — Dispar sunetele? — Da, zise ea apăsat. A început bruiajul adineauri. Am impresia că s-a întâmplat ceva cu bunicul. Mă auzi? — Da, foarte bine chiar. Era nepoata ciudatului bătrân care îmi făcuse cadou craniul de unicorn. Domnișoara cea grăsuță, îmbrăcată în roz. — Bunicul n-a mai venit deloc, a început și bruiajul... Sigur a pățit ceva. I-am telefonat la laborator, dar nu răspunde. Cred că au pus Întunegrii mâna pe el. Mi-e teamă să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
deguste compoturi la cinci și patruzeci și cinci dimineața. Pe o latură a măsuței era lipit un afiș pe care scria: Târgul de fructe SUA. Lângă bazin erau înșiruite niște scaune albe de grădină. Pe unul dintre ele stătea o domnișoară cu un platou mare cu fructe în față și se ospăta din ele. Era blondă cu ochi albaștri, picioare lungi, bronzată. Arăta foarte bine. Întotdeauna apar fete blonde în reclamele pentru fructe. Genul de fete al căror chip îl uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de-a mea. Zidul reprezenta probabil limitele ce-mi îngrădeau viața. Tăcerea - o rămășiță a întâlnirii mele cu desonorizarea. Imaginile estompate din jurul meu - un indiciu al crizei iminente cu care se confrunta imaginația mea. De strigat, cred că mă striga domnișoara durdulie îmbrăcată în costum roz. După ce mi-am analizat rapid viziunile de moment, am redeschis cartea. Dar nu mai eram capabil să mă concentrez. Viața mea nu înseamnă nimic, mi-am zis. E egală cu zero. Gol total. Ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de gând să dorm până venea broasca cea râioasă, mare ca un Volkswagen Golf. N-a fost să fie cum mi-am dorit. N-am apucat decât vreo două ore de somn. Pe la unsprezece seara s-a înființat la mine domnișoara durdulie în costum roz. M-a scuturat zdravăn de umeri. N-avea nimeni dreptul să-mi perturbe somnul. Nu eram mingea de ping-pong a nimănui. — Lasă-mă în pace! am bombănit. — Te rog, scoală-te! Te implor! insistă ea. — Lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
salată de spanac și risotto cu ciuperci, am zis. — Iar eu, legume și roșii cu risotto, adăugă ea. — Porțiile cu risotto sunt cam mari, spuse chelnerul ușor stânjenit. — Nu-i nimic. Eu n-am mâncat nimic de ieri dimineață, iar domnișoara are stomacul dilatat. — Ca o gaură neagră, adăugă ea. — Am înțeles, zise chelnerul. — La desert v-aș ruga înghețată de struguri, tartă de lămâie și o cafea espresso, comandă fata. — Și eu la fel. După ce-a plecat chelnerul, ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
B. Negruzzi, Eugen Constant, Radu Gyr, Radu Bardeș, Gr. Veja, Camil Baltazar. Cu proza vin Ionel Teodoreanu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, N. N. Beldiceanu, D. Iov, Adrian Păscu și Al. Lascarov-Moldovanu, iar cu teatru, G. M. Zamfirescu (un fragment din Domnișoara Nastasia, 9-10/1927). Studii și eseuri semnează O. Tafrali, N. Batzaria, St. Braborescu, Sandu Teleajen (Poezia nouă și veche, 16/1922), G. M. Zamfirescu (Între scenă și arta dramatică, 9-10/1927). În numărul 18/1922 se publică poezia Din adâncuri
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
Petică, Poeme, București, f.a., Opere, pref. edit., București, 1938; Din poezia noastră parnasiană, București, 1943. Traduceri: Villiers de l’Isle Adam, Nuvele, București, 1911, Vestitorul, București, 1915; Théophile Gautier, Arria Marcella, București, 1911; Oscar Wilde, Parabole, București, 1916; Anatole France, Domnișoara Roxana, București, [1925]. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 518-519; Sadoveanu, Cărți, I, 131-133, 249-250; Trivale, Cronici, 161-164, 318-319; Șerban Cioculescu, „Inscripții” de N. Davidescu, FCI, 1923, 14; Aderca, Contribuții, I, 38-43, 555-558, II, 352-358, 670-675; Perpesscius, Opere, II, 275-277, 299-302, III
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Studii literare (2002), în analiza operei literare și științifice a lui Mircea Eliade. G., care a tradus, în colaborare, din limba franceză în limba germană Amintirile lui Mircea Eliade (apărute la Frankfurt, în 1987), aplică psihanaliza în decodarea semnificațiilor romanului Domnișoara Christina și ale Jurnalului, demonstrând profunda legătură dintre simbolismul visului și metaforica exilului. O revelație pentru eminescologia contemporană a constituit-o studiul Eminescu la Berlin, inclus în același volum. Autoarea a verificat întreaga informație literară cunoscută, i-a demonstrat precaritatea
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
de clasă prin fierbinți rugăminți adresate lui Dumnezeu, că a Încetat În urma unui regretabile experiențe juvenile să mai creadă În Cel ce-l ajutase la ananghie și că, În sfîrșit, mai tîrziu, s-a Îndrăgostit În cimitir de o preafrumoasă domnișoară, violînd-o În incinta unui mic mausoleu. Fusese și a rămas singura lui experiență sexuală și unica iubire. Ei, după zece ani, violatorul Îndrăgostit Își reîntîlnește victima, căsătorită acum, și, de data asta, o omoară. De la pagina 68 Însă, din cele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dilettante. Din 1993 se mută la țară și publică una-două cărți pe an (unele În colaborare), recoltînd un buchet de premii mai modeste Fénéon În 1989, Novembre În 1994 și Roger-Nimier În 1996. Romanul răsplătit cu acest din urmă premiu - Domnișoara Chambon face parte deja din mecanismul industriei literare franceze: el a fost premiat și editat anul trecut În ediție școlară de buzunar, poate pentru că elevii Înțelg fără prea multă bătaie de cap o poveste simplă, explicită, care ar fi putut
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lor, de-abia scot Împreună vreo 2000 de dolari pe lună (sumele sînt exprimate, În roman, În franci). În clisa unui atare cenușiu univers, mizerabil social și pîngărit moral de agenții lipsiți e scrupule ai unui partid politic ticălos, apare domnișoara Chambon, Învățătoarea de care zidarul nostru se Îndrăgostește dar relația lor este imposibil de Împlinit și, În decursul sacru al unui an școlar, domnișoara pleacă pe alte meleaguri. Ambiguitățile unei relații imposibile Între un el narator-autor În penultimul roman, Corespondenta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mizerabil social și pîngărit moral de agenții lipsiți e scrupule ai unui partid politic ticălos, apare domnișoara Chambon, Învățătoarea de care zidarul nostru se Îndrăgostește dar relația lor este imposibil de Împlinit și, În decursul sacru al unui an școlar, domnișoara pleacă pe alte meleaguri. Ambiguitățile unei relații imposibile Între un el narator-autor În penultimul roman, Corespondenta (2000), sau prieten decedat al naratorului În Unguroaica (2002) și o ea misterioasă, aterizată În provincie prin te miri ce silnicie a soartei, constituie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roșii, parfumați și naivi (1970), copilăria și adolescența protagonistei, Augustina, poreclită Tom, sunt descrise prin prisma întâmplărilor ce îi definesc maturizarea și cărora ea le conferă un aer de agreabilă stranietate. Dominată de prezențe feminine (Mama, mătușa Mătăsica, Bertha, Păuna, domnișoara Herbst, caracterizate în roman cu lux de amănunte, de la detalii vestimentare până la date caracteriale), evoluția Augustinei pendulează între o accentuată nevoie de ocrotire și asumarea conștientă a propriului destin, eliberat de influența celorlalți. Voluntară, inteligentă și rafinată, eroina trăiește experiențele
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul Duțu, cu breton și lavalieră”, „geograful Borș, scurt, gros, tot păr negru; popa Chitic, semn de întrebare; Simionică
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
astfel paginile unui „fals” jurnal. SCRIERI: Camille Armand - pseudonimul Iuliei Hasdeu, București, 1974; Povestiri despre Cuza Vodă, București, 1983; Caietul de citire, București, 1986; Iubirile Iuliei Hasdeu, București, 1992; Renașterea unui nume, București, 2002. Ediții, traduceri: Iulia Hasdeu, Mademoiselle Maussade. Domnișoara Ursuză, tr. B. P. Hasdeu, București, 1970, Prințesa Fluture, București, 1972, Versuri. Proză. Corespondență, pref. edit., București, 1976, Scrieri alese, pref. edit., București, 1988, Destăinuiri, București, 1992, Năzdrăvăniile Denisei, București, 1997, Fluierașul de os, București, 1998, Muguri de aprilie, București
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
numărul lozului era corect, dar până a afla sigur asta trece prin toate chinurile iadului. C. este și un foarte bun traducător în dialect, încă netipărit din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii, 133-135. Hr.C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o frumoasă poveste de dragoste între Brâncuși și Domnișoara Pogany). SCRIERI: Agora, București, 1969; Orientalia, Cluj, 1970; Fiul, Iași, 1972; Semnul unei corăbii, București, 1973; Masca Diotimei, București, 1975; Dăinuim, București, 1976; Cu poezii și nuci în buzunare, București, 1980; Solia, București, 1980; Portretul focului, București, 1983; Mic tratat
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
1876. După această dată este greu de spus dacă a mai tipărit ceva aici. Celelalte semnături ale sale întrebuințate în timpul colaborării la G. sunt I.L.C., Car, C...și Rac. Un an mai târziu, în aprilie 1877, aici debuta, cu poezia Domnișoarei Niculescu Aman. Dedicație, Duiliu Zamfirescu. În revistă se publică multe cronici și articole, în care chestiunile politice sunt tratate într-o manieră aparent frivolă, parodii în versuri și proză, anecdote culte și populare, glume, știri fanteziste etc. Uneori ironia e
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
cu Felix), încercând să prelungească viața cenaclului și după moartea mentorului (în casa lui A. și a Sandei Movilă, a doua lui soție, s-au mai ținut câteva ședințe). În deceniul al treilea, cel mai productiv pentru el, publică romanele Domnișoara din str. Neptun (1921), Țapul (1921, intitulat în ediția din 1932 Mireasa multiplă, iar în 1945, Zeul iubirii), Moartea unei republici roșii (1924), Omul descompus... (1925), Femeia cu carnea albă (1927), Rasputin. Diavolul de la Curtea țarului (1929), piesa Sburătorul (1923
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
erante, se instalează în clipă, consumându-și vitalitatea frenetic, detașat și amar, într-un nesfârșit itinerar al plăcerilor carnale. Nu atât din textul epic, din pulsiunile erotismului vagant, cât din exterior răzbat înțelesuri vorbind despre incomunicare, agonie, „năzuință spre spulberare”. Domnișoara din str. Neptun, romanul de debut, se înscrie amăgitor într-o „tematică” tradiționalistă, dezrădăcinarea, exploatată deopotrivă de sămănătoriști și poporaniști. Dar mahalaua, lume la care se vor raporta și I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Eugen Barbu ș.a., precum și victima ei
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
a ucide..., Craiova, 1910; ed. (Personalitatea. Drepturile ei în artă și viață), pref. C. Rădulescu-Motru, București, 1922; Sânge închegat. Note de război, Craiova, 1915; Stihuri venerice, Craiova, 1915; Fragmente-Romanțe, Craiova, 1916; Reverii sculptate, Craiova, 1916; Prin lentile negre, București, 1916; Domnișoara din str. Neptun, București, 1921; Țapul, București, 1921; ed. 2 (Mireasa multiplă), București, 1932; ed. 3 (Zeul iubirii), București, 1945 ; Idei și oameni, I, București, 1922; Sburătorul, Iași, 1923; Moartea unei republici roșii, București, 1924; Omul descompus..., București, 1925; Femeia
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, București, 1961; Murmurul cuvintelor (1913-1923), îngr. Marcel Aderca, pref. Eugen Barbu, București, 1971; Teatru. Despre teatru, îngr. și pref. Marcel Aderca, București, 1974; Răzvrătirea lui Prometeu, București, 1974; Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1982; Contribuții critice, I-II, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1983-1988; Oameni și idei, îngr. Marcel Aderca și Valentin Chifor
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
țării și ale lor, organizau baluri care țineau de la amiază și până în zorii zilei următoare - și chiar și 3-4 zile, locuri unde șirul trăsurilor nu se mai termina, aducând și descărcând oaspeții, pe domnii în costume de epocă, doamnele și domnișoarele în rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești care făceau „casă bună" cu aerul proaspăt al dealurilor noastre ori cu cel din câmpiile întinse, că erau astfel de locuri de întâlnire și la Grajduri, Dobrovăț ori la Scânteea, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parte din corpul diplomatic din Paris"... (din „Tradiții ale ospitalității"..., p. 64-65). Ulterior, Vasile Alecsandri avea să testeze soției sale, Paulina Alecsandri, moșia sa de la Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pomenește Lascarov- Moldovanu, se poate ușor desprinde din buletinele de morți ale arhivei protoeriei: Amelia Papdopol-Calimach, de vârstă 48 ani, căsătorită, moartă de viciu de cord la 23 ianuarie ora 5, an 1895. În aceeași zi și oră a decedat domnișoara Elena Papadopol- Calimach de 25 de ani, de congestie cerebrală. Bătrânul, cu sufletul înfrânt n-a mai trăit mult. A murit la 18 iunie 1898 în casa sa din strada Carol, altădată sediul unui salon literar, cu sunete de muzică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]