13,290 matches
-
cea mai mare măsură, din consilierea părinților are de câștigat copilul. O dată ce percepția adulților din jur se adaptează realist la capacitățile copilului și la specificul afecțiunii și după ce părinții își ajustează așteptările de la copilul lor, acesta recuperează în primul rând emoțional (adecvarea contextelor duce la reducerea frustrării); ulterior, o dată cu structurarea mediului într-un mediu educativ specific pentru copiii cu autism (coordonată de specialist), copilul poate începe să învețe și să recupereze din achizițiile specifice vârstei sale. CE PUTEM FACE Noi oamenii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fie rușine sa cerem ajutor! si alți părinți sunt in aceeași situație, iar experiența similara a acestora poate fi benefica atât pentru a putea alege calea cea mai buna de urmat, cat si pentru a atinge un nivel de echilibru emoțional care sa ne ajute sa mergem mai departe in viata; Noi medici pediatri sa ne informam continuu pentru a înțelege mai bine autismul; sa nu ne grăbim in a pune un diagnostic care poate fi greșit, fie ca acesta este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
încărcate de semnificație personală; o poveste terapeutică este o poveste în care cineva se poate identifica, se regăsește în trăsăturile unui personaj, în dramatismul unei situații de viață; aceasta oglindește realitatea ascultătorului și îi oferă posibilitatea de a se distanța emoțional de situația pe care o trăiește. Aspectul propriu-zis terapeutic al poveștilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacitățile de exprimare ale unui adult, folosește modalități simbolice de a-și exprima emoțiile și dorințele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sens, și rolul manualelor alternative, implicațiile acestora, instrumente de lucru în eficientizarea procesului instructiv-educativ. Este imperios necesară eliminarea discordanțelor, astfel încât demersul educativ să devină o continuitate firească, fără 111 sincope și fără implicații negative asupra psihicului elevului, asupra fondului său emoțional, dar și asupra posibilităților sale receptive. Dificultățile sesizate în procesul citirii/ lecturii își au izvorul în perioada de însușire a limbajului, în prima copilărie( perioada antepreșcolară). În general, copiii care au crescut într-un mediu “sărac” din punct de vedere
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
2. „Deschiderea la experiență”. Individul este sensibil la probleme, abordează flexibil situațiile, dornic de a învăța. 3.Dorința de a schimba starea de lucruri. 4.Interese și preocupări variate 5. Nonconformism în planul cunoașterii, dar și al comportamentului. 6. Fond emoțional bogat 7. Capacitatea de a-și asuma și a se angaja în urmărirea unor scopuri de perspectivă. 8. Rezistența la închidere este o atitudine perfecționistă, care îl determină pe individ să reziste tentației de a se mulțumi cu prima soluție
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sau ineficiență; Lipsa de obiectivitate și realism; Pasivitatea excesivă. 2. Bariere referitoare la relațiile individ-grup Lipsa de comunicare; Marginalizarea; Lipsa de autenticitate; Autoizolarea; Dependența față de grup. * Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; teama de a nu fi în minoritate; capacitatea slabă de a se destinde; dorința
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Lipsa de comunicare; Marginalizarea; Lipsa de autenticitate; Autoizolarea; Dependența față de grup. * Blocaje ale creativității Sindey Shore a identificat trei tipuri de blocaje ale creativității: a) emoționale; b) culturale c) creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; teama de a nu fi în minoritate; capacitatea slabă de a se destinde; dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului; dificultatea de a schimba modelul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
percepție lărgită, complexă și adecvată asupra lumii. * Barierele culturale Normele sociale și instituționale sunt cele care stau la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. * Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietate). * Barierele legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
atașament / respingere Există trei modele de acțiune parentală ca tipuri ideale deoarece, în practica cotidiană, aceeași părinți pot adopta de la caz la caz o poziție sau alta: Modelul permisiv - se caracterizează prin nivelul scăzut al controlului, identificarea părintelui cu stările emoționale ale copilului. Copilului îi sunt impuse puține norme de conduită și puține responsabilități. Modelul autoritar - dezvoltă un nivel înalt al controlului. Copilului i se impun principii și reguli de conduită inviolabile. Valorile pe care părinții le transmit în mod sistematic
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
părinților din comunitatea respectivă. Conținuturile abordate ar putea varia de la probleme medicale, psihologice, sociale până la cele pedagogice: Aspecte generale ale vieții de familie; Dezvoltarea, îngrijirea și îndrumarea copiilor (principii generale și recomandări practice); Relații normale între părinți și copii; Factorii emoționali și viața de familie; Înțelegerea, selecția și aplicarea de către părinți a unor metode și tehnici creative care îi pot ajuta să rezolve problemele care apar în familie; Sentimentul de independență și răspundere Materialul informativ utilizat ar trebui să se bazeze
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
flexibilității, dar un nivel bun al originalității, sugerăm implicarea în activități care să ajute la stimularea și dezvoltarea potențialului creativ și frecventarea unui cerc de educație plastică. Se recomandă de asemenea participarea elevei la jocuri creative cu accent pe latura emoțională și pe formarea unor abilități de comunicare orală. Studiu de caz nr. 3 1. Date de identificare Nume și prenume: M. C. A. Vârsta: 10 ani și 6 luni Sexul: masculin Nivelul de studii: clasa a IV-a Ocupația actuală
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ajute a stimularea și dezvoltarea creativității, cum ar fi: participarea în trupe de teatru, implicarea în activități artistice în cadrul unor cercuri sau cluburi, activități de voluntariat corespunzătoare vârstei,inițiere în activitatea publicistică, recomandarea unor lecturi cu pronunțat accent artistic și emoțional, exersarea metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității. Concluzii Am luat în calcul, în această lucrare, faptul că la vârsta școlară mică, în formarea unor atitudini și comportamente creative, trebuie să începem cu strategiile primare ale creativității. De asemenea, am
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
dezvoltă omului capacitatea de a primi și de a înțelege viața duhovnicească. Muzica religioasă pătrunsă în școală are darul de a dezvălui elevilor aspecte pe care alte discipline nu le pot atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
actuale, fiind necesar ca școala să aibă în vedere dezvoltarea personalității tinerilor sub toate aspectele: cognitiv, afectiv, comportamental și atitudinal dar, și formarea unui sistem de valori care să le faciliteze adaptarea la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Tulburările emoționale apărute din ce în ce mai des la elevi, comportamentele inadecvate, insuccesele școlare sunt indicatori care demonstrează faptul că școala trebuie să se implice mai mult în această direcție, iar cele mai potrivite sunt orele de dirigenție. Profesorul diriginte, prin tematica abordată în cadrul acestor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
creativă: - descoperirea și dezvoltarea potențialului creativ; dezinhibarea, deblocarea acestui potențial individual și de grup; - crearea unui climat generator de idei originale, de schimburi de idei; - transferul abilităților creative în procesul instructiv - educativ; - abilitarea și exersarea capacității de autocontrol, metacogniție, echilibru emoțional, gândire pozitivă. I.2 Creativitatea - dimensiune esențială a personalității Multă vreme s-a spus despre creativitate că este un dar divin, rezervat unui număr restrâns de oameni. Această concepție este astăzi depășită deoarece s-a demonstrat rolul important al condițiilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de Guillford, Torrance ș.a. găsesc că între rezultatele testelor de inteligență și cele de creativitate corelațiile sunt în general slabe sau moderate, din punct de vedere al semnificației statistice. Dezvoltările contemporane în domeniul psihologiei și studiile relativ recente cu privire la inteligența emoțională, la inteligențele multiple realizează o apropiere interesantă între inteligență și creativitate. În accepțiunea tradițională, a fi inteligent înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
interesantă între inteligență și creativitate. În accepțiunea tradițională, a fi inteligent înseamnă a achiziționa cunoștințe, a le manipula și a le aplica în diverse contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
contexte. Daniel Goleman (profesor al Universitatea Harvard) în lucrarea „Emotional intelligence” (1995) a evidențiat importanța inteligenței emoționale în dirijarea relațiilor interpersonale, rezolvarea conflictelor, soluționarea problemelor din relațiile interpersonale, deschiderea spre comunicare, integrarea armonioasă în grup. Copiii pot să dezvolte potențialul emoțional prin: identificarea și diferențierea propriilor emoții; însușirea modalităților de exteriorizare firească a sentimentelor; potențarea empatiei; învățarea comunicării. Howard Gardner, autorul „Teoriei inteligențelor multiple”, pornește de la ideea că unii copii cu coeficient ridicat de inteligență nu au rezultate bune la școală
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Popescu - Neveanu. Activitatea de învățare oferă micului școlar un nou status - rol (cel de elev) ceea ce provoacă restructurări importante în planul proceselor și fenomenelor psihice cu rol reglator și stimulativ în învățare. Având în vedere că la această vârstă sensibilitatea emoțională este intensă, putem să influențăm condiția copilului, îi putem dezvolta interesul pentru anumite obiecte sau activități, făcând apel la sentimentele sale pozitive. Manifestările afective se diversifică și se extind, desprinzându-se, după I. Nicola (p. 134), două tendințe convergente: „una
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de antrenare a capacităților psihice multilaterale și condiții diverse de antrenare a numeroaselor abilități, a strategiilor și tehnicilor creative cu influență asupra dezvoltării psihice în ansamblu. În concluzie, se poate afirma că imaginația este puternic „implicată” în viața intelectuală și emoțională a copilului. Acest fapt este explicabil prin manifestarea cerinței interne de reconstrucție și de reorganizare a activității, ca și a cerinței de exprimare emoțională, care alimentează continuu imaginația. Tipar Digital realizat la Tipografia PIM Șoseaua Ștefan cel Mare nr. 11
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în ansamblu. În concluzie, se poate afirma că imaginația este puternic „implicată” în viața intelectuală și emoțională a copilului. Acest fapt este explicabil prin manifestarea cerinței interne de reconstrucție și de reorganizare a activității, ca și a cerinței de exprimare emoțională, care alimentează continuu imaginația. Tipar Digital realizat la Tipografia PIM Șoseaua Ștefan cel Mare nr. 11 Iași - 700498 Tel.: 0232.212740, 0332.440728 e-mail: editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
practic (accentul căzând pe eficiența intervenției discursive). Pledăm pentru argumentarea ca strategie sau intervenție discursivă perlocuționară, la baza căreia stau mecanismele raționale ale performanței discursive, aceasta oscilând între două extreme: demonstrație pură și seducția discursivă, mecanismele pur raționale și mecanismele emoționale. În acest sens, Vignaux va afirma că “există o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de actuala deplasare a atenției de pe cunoaștere pe discursivitate în cultura contemporană. Asumam mai sus argumentarea ca intervenție discursivă ce oscilează între două extreme, între demonstrația pură, strict deductivă cu mecanismele ei pur raționale și seducția discursivă cu mecanismele ei emoționale, iraționale. Prin urmare, în funcție de locul pe care îl va ocupa pe această “scară”, argumentarea va căpăta o anumită “marcă”. Locutorul, punând în joc argumentarea ca strategia perlocuționară, vizează în planul apropiat asumarea unei idei sau teze de către interlocutor, iar în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]