10,713 matches
-
estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 John Locke, Two Treatises of Governement, Peter Laslett (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1966, p. 137. 2 Ibidem. 3 Este semnificativ în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Taming the Leviathan, p. 239. 77 Ibidem, p. 314. 78 Latitudinarismul a fost un curent important în viața culturală din Anglia secolului al XVII-lea. Inspirat inițial de Platonicienii de la Cambridge, latitudinarismul a fost definit printr-un set de idei filosofice, politice, și religioase formulate în scopul stabilirii unui consens larg în legătură cu esența religiei creștine. Astfel, latitudinarienii făceau distincția dintre lucrurile esențiale și lucrurile indiferente în religie, considerând că cele indiferente pot fi lăsate la "latitudinea" fiecăruia. Latitudinarismul a reprezentat ideologia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
p. 147); "puterea civilă care este sufletul comunității" (XXIX, p. 218); "suveranul este sufletul public, care dă viață și mișcare comunității" (XXIX, p. 221). 2 Locke, Al doilea tratat, § 212, p. 187. 3 Immanuel Kant, Spre pacea eternă. Un proiect filosofic, traducere de Rodica Croitoru, Editura All, București, 2008, p. 64. 4 Ibidem. 5 Construcția societății în teoria politică a lui Locke urmează modelul celor patru tipuri de cauze de la Aristotel. Astfel, cauza materială este puterea, cauza eficientă este consimțământul, cauza
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
William Shakespeare în Neguțătorul din Veneția. În perioada clasică a literaturii latine se diversifică genurile literare: poezie îLucretius- poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus, Vergilius-Eneida, Horatius, Ovidius, Ă proză îCaesar și Ciceroă, istoriografie (Nepos, Sallustius, Titus Livius). Personalitate plurivalentă (scrieri retorice, filosofice, scrisori), Cicero a rămas cunoscut ca un strălucit orator, mai ales în urma unui Exordium ex abrupto din discursul împotriva conspiratorului Catilina: “Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își va mai bate
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
207 Résumé / 225 Abstract / 231 Tertium datur sau degetul de lumină al criticului Am reflectat în ultima vreme, și nu de puține ori, la rostul atît de controversat al exercițiului critic (care nu poate fi conceput fără un organic background filosofic), la ponderea acestuia în (re)construcția actului de cultură și la autoritatea cu care alcătuiește, în acord cu un anume saeculum, tabla valorilor (și reevaluărilor) unui specific cîmp (sensul este cel fizic) al spiritului. Ceea ce ne lipsește uneori, ceea ce este
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de mai tîrziu): Încercare de metafizică idealistă a raporturilor constante în mișcarea eternă (probabil o replică la creația din epocă a lui Vasile Conta: Încercări de metafizică materialistă) și Despre nemurirea sufletului și a formei individuale, unde avem o abordare filosofică a relației formă-fond (un fel de marotă a epocii lui Eminescu), plecînd de la raportul aristotelic dintre materie și formă. Descoperim în aceste texte, dar, deopotrivă, și în alte fragmente din laboratorul operei eminesciene, amprenta unei decantări pe cont propriu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
marotă a epocii lui Eminescu), plecînd de la raportul aristotelic dintre materie și formă. Descoperim în aceste texte, dar, deopotrivă, și în alte fragmente din laboratorul operei eminesciene, amprenta unei decantări pe cont propriu a gîndirii antice, precum și temeiurile unei atitudini filosofice personale: se pare că Eminescu încerca o sinteză între heraclitism și parmenidism, o conjuncție organică între permanenta curgere, transformare și stabilitate a ființei, așa încît totul să se supună unei dialectici sui-generis, unei stabilități relative și, prin urmare, deschise marii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un tip de demers deconstructiv prin care, cum subliniam deja cînd avansam ipoteza euristică a lui Sergiu Al. George, se poate descoperi conjuncția sau congruența arhaicității cu universalitatea. Este aici revanșa istorică luată de exegeza modernă prin procesul făcut amneziei filosofice de care au suferit autori chiar și de profunzimea lui Hegel. Uitarea Indiei, cum și-a intitulat eseul Roger-Pol Droit, dar și a Chinei, Islamului sau creștinismului ar însemna astfel imense pete albe pe harta începuturilor rațiunii, căci aceasta din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dezbatere esențială asupra relației dintre conștiință, ideea de justiție și eternitate la reîntoarcerea din Egipt?! Mai cu seamă că, așa cum observa un cercetător, judecata sa despre suflete, atît de străină lumii spirituale a Grecilor, exprimă asemănări insolite cu ideile spațiului filosofic egiptean. Și tot un fapt devenit de-acum un loc comun: scribii egipteni, chemați de Solomon pentru a organiza noul stat, au adus cu ei nu numai știința administrativă, ci și povestirile lor sapiențiale, dimensiune care, mult mai tîrziu, odată cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
filosofie cu două alianțe Pact cu literatura Dacă în veacul al XIX-lea coexistența cu știința devenise un mod de a fi și de a filosofa, după 1900, și nu doar în spațiul românesc, venise rîndul literaturii să salveze discursul filosofic și să-i confere o anume identitate. Filosofia lui Nietzsche a fost printre cele dintîi care a căutat în literatură resurse nu doar de stil. Nu întîmplătoare va fi fost coabitarea aceasta într-un secol în care măsura era dictată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care măsura era dictată de o prea agresivă sociologie a gustului. Publicul a conferit datului științei statut de hrană cotidiană, el a înclinat, în literatură, balanța tragediei spre dramă și operă bufă, după cum tot orizontul receptării avea să impună discursului filosofic o altă combustie și o diferită amplitudine ale ideii. La noi, un Blaga, un Cioran sau un Noica au fost încercați de o aceeași înrîurire a filosofiei lor de către literatură, fără a exclude e cazul lui Blaga îndeosebi influențele venite
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viziunea blagiană căpăta astfel o mare rază literară, își mărea sfera receptorului, era a omului care nu suferă de plictis și nici nu este stăpînit de absurd, una care punea între paranteze "astenia sau chiar neurastenia"4 exprimate de spațiul filosofic german, francez sau englez. Cu o precizare însă: filosofia kantiană l-a influențat pe Blaga, de la Kant a păstrat filosoful nostru statutul autonom al științei, religiei și artei, dar s-a și despărțit de el prin categoriile inconștientului pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
filosofiei blagiene a făcut Costică Brădățan, într-o teză de doctorat devenită carte-montaj (după expresia lui Ion Ianoși, cel ce scrie Postfața volumului), o cercetare cu îndrăzneală exegetică prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
-l face să se comporte ca și cum "s-ar face de rîs dacă nu se pronunță prin prisma propriului sistem și asupra ultimei insecte, pietre sau ciudățenii istorice"9. Mult mai important însă ar fi acea "secretă dimensiune sacerdotală" a discursului filosofic blagian. Insuccesul lui Blaga în studiile teologale s-ar fi "răzbunat", mai tîrziu, asupra gînditorului prin "forma neașteptată a unui discurs filosofic cu o mare încărcătură "liturgică"". În acest mod, pentru Blaga, "filosofia nu este o formă de cunoaștere a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
insecte, pietre sau ciudățenii istorice"9. Mult mai important însă ar fi acea "secretă dimensiune sacerdotală" a discursului filosofic blagian. Insuccesul lui Blaga în studiile teologale s-ar fi "răzbunat", mai tîrziu, asupra gînditorului prin "forma neașteptată a unui discurs filosofic cu o mare încărcătură "liturgică"". În acest mod, pentru Blaga, "filosofia nu este o formă de cunoaștere a lumii, de invenție sau de descoperire a structurilor ei fundamentale, ci un act de oficiere, un act sacerdotal", devenind astfel una cultuală
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers, cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar metaforele coabitează, la Blaga, cu conceptul. Aproape orice concept ascunde discret o metaforă, iar în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație între un enunț metaforic și realitate. Autorul pare să acrediteze ideea că există doar metafore poetice, și nu filosofice. El ne spune că metafizicul (în sens larg: filosoficul) există doar înlăuntrul metaforicului 14, și nu invers, cum se petrec lucrurile în gîndirea heideggeriană. Dar metaforele coabitează, la Blaga, cu conceptul. Aproape orice concept ascunde discret o metaforă, iar în orice metaforă transpare, tot discret, un concept. Printr-o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sensurile originare și face legătura cu matca sensibilului. Prin concept, se poate trece în metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță greu de egalat: să folosească limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat să ne dea, în cele din urmă, un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poate trece în metafizic și se poate accede la idee. Prin toate acestea, Blaga atinge vrea să atingă o performanță greu de egalat: să folosească limba naturală în discursul filosofic, uneori ajungînd chiar să utilizeze o atare limbă ca limbă filosofică. El a ambiționat să ne dea, în cele din urmă, un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică a timpului"19 (să nu uităm că Blaga scria acest lucru în 1931). Rezultat al unui pact discret (mizăm aici și pe sensul de: discontinuu) cu știința, literatura și teologia, filosofia blagiană este, finalmente, organic legată de înțelegerea dogmei. Într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]