11,568 matches
-
al Consiliului Superior al Magistraturii." ... Consiliul Superior al Magistraturii va aduce la cunoștința magistraților motivele pentru care nu au fost numiți. Ion Argesanu - șef birou criminologie din Parchetul General Cornel Bădoiu - președintele Secției militare a Curții Supreme de Justiție Constantin Furtună - președintele Curții de Apel Craiova Radu Giroveanu - președintele Curții de Apel București Cornel Iacob - președintele Curții de Apel Bacău Costache Alexe Ivanov - președintele Secției civile a Curții Supreme de Justiție Maria-Despina Mihai - prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 22 noiembrie 1995 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111794_a_113123]
-
sanitare și de protecție a mediului în zonele de îmbaiere și pe plajă; - să întrețină în buna stare de functionare plajă și dotările acesteia, inclusiv cele de agrement, salvamar și prim-ajutor; - să verifice săptămînal starea și amplasarea geamandurilor, după furtună sau ori de cîte ori este cazul; - să asigure, pentru punctul de prim-ajutor și de salvamar, personal calificat și dotări în vederea asigurării condițiilor de siguranță pentru turiști; - să monteze, pe plajele de categoria "2 Delfini" și "3 Delfini", puncte
HOTĂRÎRE Nr. 107 din 22 februarie 1996 pentru aprobarea Normelor privind utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114616_a_115945]
-
majoritatea se referă la acțiuni de cosmeticizare a factorilor care participă la realizarea produsului turistic; de exemplu sunt activități de reparații și întreținere a capacităților de cazare, a traseelor turistice, de ecologizare a unor spații supuse degradării diferiților factori naturali (furtuni, inundații etc) sau factorului uman (turiști) și care presupun consumul unor resurse materiale, financiare dar și existența unor resurse umane locale, mai mult sau mai puțin calificate, precum și achiziționarea unor tehnologii pentru atingerea unui anumit standard de calitate • transformări aleatorii-acestea
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Diana Munteanu (Școală „B.P.Hasdeu”-Iași, clasa a VIII-a F) Prof. îndrumător: Claudia Furtună Spirit enciclopedic în descendentă lui Dimitrie Cantemir și a lui Ion Heliade Rădulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocația universalității cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
UN CRUCIAT AL METAFORELOR. OMAGIU POETULUI DANIEL CORBU Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) „O, tu care știi să rabzi, te-am văzut stând, așteptai nesfârșite ore ceva să se ivească pe lume...” Ezra Pound și ...douăzeci și șapte de ani de la Intrarea în scenă. Iarăși 7 aprilie. La mulți
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE Petronela Crucianu (Școala „B.P.Hasdeu”-Iași, clasa a VIII-a F) Prof. îndrumător: Claudia Furtună Bogdan Petriceicu - Hasdeu (pe numele său adevărat Tadeu Hâjdău) s-a născut la 26 februarie 1838, în satul Cristinești din ținutul Hotin (azi în Ucraina). Provenea dintr-o familie cu ascendență nobiliară și cu constante preocupări intelectuale, bunicul său, Tadeu
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
INTERFERENȚE ISTORICE ȘI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ „ȘTEFAN TOMȘA VODĂ ȘI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564)” Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
AM CĂUTAT SĂ FIE MAI FRUMOS! (interviu cu doamna profesoară Maria Marin) - Prof. Claudia Furtună (Prof. C.F.): Bună ziua, D-na prof. Maria Marin! - Dna Prof. Maria Marin (Dna prof. M.M.): Bună ziua! - Prof. C.F.: Pentru evocarea celor mai frumoase momente desfășurate în Școala nr. 22, consider că foarte importante în cercetarea privind istoricul școlii noastre sunt
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
UMOR HASDEEAN Prof. gr. I Claudia Furtună (Școala „B.P.Hasdeu”-Iași) Recunoscut în epocă pentru acuitatea și deopotrivă pentru savoarea articolelor sale din presa vremii, în care îi critica dur pe toți acei oameni politici pe care îi considera incapabili să ducă la îndeplinire programul pașoptist, B.P.
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
EDITAREA TEXTELOR VECHI ROMÂNEȘTI - O PREOCUPARE CONSTANTĂ A ACTIVITĂȚII ȘTIINȚIFICE A LUI B.P. HASDEU Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Adept al concepției potrivit căreia istoria limbii unui popor sedentar în vatra sa de evoluție se află în strânsă legătură cu istoria socială a acelui popor, B.P. Hasdeu a devenit filolog și lingvist, determinat, după cum singur
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
cutezanță. Primesc critica justă cu o deosebită înțelegere și reacționează furtunos în fața nedreptății, acuzărilor nejustificate, a ironiilor dușmănoase, însoțind această reacție de o convulsie a vorbirii și o comportare dezorganizată. Lipsa de tact a adulților declanșează la ei o adevărată furtună emotivă, care se soldează cu tulburări psihice, cefalee occipitală, fatigabilitate sporită, atenție dispersată, însoțită de tremurarea mușchilor membrelor superioare și ale buzelor, transpirație, tahicardie în unele cazuri mergând până la lipotimii și reacții pitiotiforme. Criza declanșată nu poate fi reprimată decât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Verbele admit opoziția de număr, în funcție de situația morfologică a subiectului; când acesta este interior propoziției: „Om de pădure sunt și-mi place frunza.” (L. Blaga) „De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat viața, „Îi plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună.” (M. Eminescu) Când subiectul este exterior propoziției sau este un infinitiv, verbul rămâne invariabil, în forma de singular: „În genere îmi place a reprezenta pe femeia agresivă.” (M. Eminescu) Un grup de verbe de acest tip sunt (sau pot fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai mult ca perfectul (timpuri perfective). Prezentul În funcție de situația sintactică a verbului-predicat, prezentul poate fi un timp absolut sau un timp relativ. Ca predicat al unei propoziții nondependente, verbul la prezent are valoare de timp absolut: „Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă Turnuri ca facle negre, trăsnesc arzând în vânt -” (M. Eminescu) Caracterizând un verb-predicat al unei propoziții subordonate, prezentul se manifestă ca timp relativ; termenul de referință nu mai este momentul desfășurării procesului de comunicare, ci momentul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
agent activ acțiune obiect pasiv La diateza pasivă, corespondența între cele două planuri este suspendată printr-o schimbare radicală a perspectivei din care subiectul vorbitor trece în ordine lingvistică lumea extralingvistică pe care se întemeiază planul semantic al enunțului sintactic: Furtuna nu a doborât stejarul ® subiect predicat-verb activ ¬ compl. direct autor activ acțiune (obiect pasiv) Stejarul nu a fost doborât de furtună. subiect predicat-verb pasiv ¬ compl. de agent obiect pasiv acțiune („obiect” activ) Între planul semantic lingvistic al enunțului și planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din care subiectul vorbitor trece în ordine lingvistică lumea extralingvistică pe care se întemeiază planul semantic al enunțului sintactic: Furtuna nu a doborât stejarul ® subiect predicat-verb activ ¬ compl. direct autor activ acțiune (obiect pasiv) Stejarul nu a fost doborât de furtună. subiect predicat-verb pasiv ¬ compl. de agent obiect pasiv acțiune („obiect” activ) Între planul semantic lingvistic al enunțului și planul semantic logic, se instituie un raport de contradicție la nivelul celor doi termeni ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adverbele negative (nu) realizează enunțuri negative prin exprimarea manifestării negative a conținutului verbal exprimat de predicat sau prin excluderea unor „obiecte” din sfera de acțiune a verbului-predicat: „Nu m-amăgește ceasul/să număr nestemate,/nici nu mă cheamă-n urmă/furtuni și vrăji uitate.” (L. Blaga, p. 332), „Eu voi trece nepăsător prin această viață ca un exilat, numai nu ca ei.” (M. Eminescu, P.L., p. 87), „Nu spre-amor, spre-nchinăciune el genunchii-și încovoaie.” (M. Eminescu, I, p. 51) Modalizarea subiectivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Hai iute, și cât te văd; ranița-n spate, stânga-mprejur, pas gimnastic și înainte, marș!” (C. Hogaș), „-Ho, mă! ce vă este, zise Zaharia.” (I.Creangă), „- Ștefane, zise Luchi, fiindcă ea era.” (M. Preda), „Lasă-mă, toamnă, în prada furtunii Singur de mine să râd ca nebunii.” (A.E. Baconsky) În planul expresiei, identitatea specifică a enunțurilor imperative este marcată concomitent prin intonație, accent și flexiune. Flexiunea. Marca distinctivă principală a enunțurilor imperative este situarea substantivului (pronumelui) la cazul vocativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și așteptarea.” (O. Paler) • „obiectul” căruia i se atribuie sau relevă anumite însușiri, o anumită identitate sau în care își are originea o anumită stare: „De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat viața - Îi plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună.” (M. Eminescu) „A fost cândva pământul străveziu / Ca apele de munte-n toate ale sale.” (L. Blaga) „În defintiv, valoarea e incomodă căci concurează, imediat ce se naște, o seamă de false valori și le ridiculizează numai prin simpla prezență între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care se constituie cadrul situațional, obiectiv, al unei realități extralingvistice sau subiectiv, al raportului dintre subiectul vorbitor și realitatea-obiect al comunicării lingvistice: „Iubirea noastră a murit aici / Tu frunză cazi, tu creangă te ridici.” (T. Arghezi, 68) „Departe sunt valuri, furtuni.” (M. Isanos, 37) 2. a. Când se realizează prin substantive (pronume), relația de dependență se desfășoară prin prepoziții (locuțiuni prepoziționale). Prin planul lor semantic, oscilând între abstract și concret, unele prepoziții (locuțiuni prepoziționale) (mai ales cele formate de la adverbe de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exigențelor împlinirii câmpului semantico-sintactic al termenului regent. Trebuie observat, însă, că acest conținut semantic, 'progresia', poate rămâne implicit în planul semantic al termenului prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește Se pare că furtuna ridică al ei glas.” (M. Eminescu) și totodată, că are și o realizare morfologică: „Răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească.” M. Eminescu) De fapt, prin această categorie de realizări (prin care se actualizează sensul de 'progresie'), și sub aspect semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante ale sale. Circumstanțialul de progresie liniară are numai dezvoltare infrapropozițională. Identitatea sa specifică rămâne implicită în structura și planul semantic al termenilor prin care se realizează: „Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas.” (M. Eminescu) „Peștera se lungea din ce în ce și devenea tot mai întunecoasă.” (M. Eminescu) Identitatea circumstanțialului de progresie proporțională cu structură simplă este marcată de locuțiunea prepozițională pe măsura, întărită uneori de situarea regentului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și ieșeau țăranii veniți după târguială.” (E. Barbu, 21) • adverb: „O, tu aceea de-altădată Ce te-ai pierdut din drumul lumii.” (T. Arghezi, 80) b. dezvoltat: „Opoziția mitologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu, C.O., 276), „Furtuna se vestea pe dealuri, Toată noaptea de luni spre marți la orizont s-a adunat.” (L. Blaga, 289) c. analitic: „Slujbașul domnesc intră pe ușa rămasă deschisă.” (M. Sadoveanu, X, 188), „Statuia zveltă și-nsemnând, se pare, Iubire, tinerețe sau credință
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Componenta circumstanțială poate fi fixată, uneori, prin termeni corelativi (tot, totuși) sau prin adverbele chiar, așa, odată care însoțesc atributul circumstanțial: „Puțini oameni, odată fixați într-un pisc, odată așezați sub o stea, au știut să rămână acolo, în timpul atâtor furtuni, nesperiați de urletul lupilor, neademeniți de cântecul sirenelor, cum a rămas Philippide sub zodia poeziei.” (G.Bogza, 303), „Oricum, peretele acela, așa uscat, se chema că e uns cu miere” (M.Sadoveanu), „ Astfel, nu e greu de loc să găsești
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secund stă: - fie în același caz cu termenul-bază: • nominativ: „Enache, patronul, știa și el tot atât de puțin ca și noi.” (M. Eliade, 496), „Abia atunci mi-am adus aminte cine sunt: un condamnat pe care-l așteaptă o altă noapte de furtună și o nouă aruncare în mare.” (G.M. Zamfirescu, 171) • genitiv: „Mă doare că-i sosită vremea lor, A gândului și-a lacrimilor.” (T. Arghezi, 350) • dativ: „Și așa de puternică era la dânsul acea vedenie că pe dată ne-o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine ce favorizează plaja și tratamentul balnear. Pe țărm se produc brize. Fenomene meteorologice. În timpul anului au loc numeroase fenomene meteorologice, unele fiind specifice sezonului cald (secetele, grindina, furtunile de praf, roua etc.), iar altele sezonului rece (înghețul, viscolul, poleiul, bruma etc.), multe având consecințe nefavorabile pentru activitățile omului. Secetele, legate de lipsa precipitațiilor pe perioade mari de timp (în medie 15 - 20 zile) sunt mai frecvente în estul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]