9,279 matches
-
se află la adăpost de curenții reci din nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru regiunea în care se află. Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Rețeaua hidrografica principala a zonei este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale și la 2-6 metri în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
în trecut, denumită și Văile Unite) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Fețeni, Gârleni, Livezile, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de Găești, pe bazinul hidrografic al pârâului Potop, care la sud de Găești, prin confuență cu Cobia formează râul Sabar. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ702A care se ramifică din DN7 la sud de comună în Crângurile de Sus și urcă spre zona de
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești. Comuna Matca se află în câmpia Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta seacă în timpul verii. Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Matca se
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
pârâul Vulcana. Comunele învecinate sunt: la nord-vest Vulcana-Băi; la nord și nord-est ; la sud, ; la sud-vest și la est . Relieful comunei aparține Subcarpaților de curbura. Localitatea este înconjurată de dealuri ce descresc în înălțime, făcând trecerea spre Câmpia Târgoviștei. Rețeaua hidrografica este constituită din Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua națională DN71 care
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
ce se află pe falia Focșani - Nămoloasa - Galați, continuare a faliei din județul Vrancea 3. În ansamblul său, județul Galați are o climă temperat continentală. Se înregistrează unele diferențe între zone funcție de relief (în special altitudine) și de orientarea rețelei hidrografice. Astfel în partea de sud, cea mai joasă- zona în care se încadrează și comuna Independența - valorile climatice sunt întotdeauna ceva mai mari decât în restul teritoriului. Precipitațiile lunare, pe anotimpuri și anuale înregistrează fluctuații uneori impresionante constituind, și acestea
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
1935. Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud - vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Est: satul Malu Roșu, comuna Armasesti (jud. Ialomița) / la Sud-Est: comună Jilavele (jud Ialomița) / la Vest: comună Adâncata (jud. Ialomița) / la Nord-Vest: comună Salciile (jud. Prahova) În apropierea satului se află o serie de lacuri ce fac parte din bazinul hidrografic al râului Sărată, astfel: lacul Rodeanu (acesta fiind mai mult secat), lacul Slatioarele (situat în imediata vecinătate a satului), lacul Ochiul Boului, lacul Rațca. Populația satului Slatioarele este de cca. 600 persoane. Rețeaua stradală este de tip rectangular. În trecut
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț și pârâul Budăi. Regimul hidrografic al acestor cursuri de apă se caracterizează prin variații ale nivelelor și debitelor, cu creșteri ale acestora primăvara și vara și cu scurgeri minime toamna și iarna. Cea mai importantă acumulare de apă de pe teritoriul localității Budăi o reprezintă lacul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât gerurile de iarnă, cât și căldurile de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
versanți având un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități economice intense tot timpul anului. Cu mici excepții, teritoriul comunei se suprapune bazinului hidrografic al pârâului cu același nume. Lung de aproximativ 28,5 km și o orientare de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, pârâul Dobrovăț și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt abundente în aval de confluiența cu pârâul Pietrosu, mineralizarea apei este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
5 km), Pahomia (2,6 km), Podu Popii(4 km), Chehan (1,5 km) și Hartopu (2 km), iar pe partea dreaptă întâlnim pâraiele Însurațelu (6 km), continuat cu Năștea (1,5 km) și Dobrovicior (5,5 km). Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
2 km), iar pe partea dreaptă întâlnim pâraiele Însurațelu (6 km), continuat cu Năștea (1,5 km) și Dobrovicior (5,5 km). Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
fiind doar pietruite, însă fiind într-o stare bună. La o distanță de aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești - București. Rețeaua hidrografică este formată exclusiv din pâraie, care izvorăsc de pe teritoriul localității și se varsă apoi în râul Bega: Principalele atracții turistice din zonă sunt: Zona este preferată de asociații ale vânătorilor și pescarilor, dar și de cei care vor să petreacă
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, așa cum am arătat, lungimea de 34 km. Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența Padeș - Cornet, apoi cursul se îndreaptă puțin spre nord - vest, iar înainte de localitatea Crivina
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
al Jijiei. Izvorăște în județul Botoșani la o altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km² Bahluiul este un toponim de origine cumană, numele acestuia semnificând un „"pârâu mocirlos"”. Râul are o lungime totală de 119 km și un debit mediu anual de 2,8 m³/s. Suprafața bazinului este de 2
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
licitația) au semnat un contract de proiectare-execuție a lucrărilor de amenajare și regularizare a râului Bahlui, în valoare de aproximativ 8 milioane de euro + TVA. Amenajarea râului Bahlui face parte din proiectul "Lucrări pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut - Bârlad", în valoare globală de circa 271 milioane lei, inițiat în anul 2009 de către Dan Cârlan, secretar de stat la Ministerul Mediului și finanțat de Ministerul Mediului și Pădurilor și din fonduri europene, în proporție de 20%-80%. Lucrările
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
sunt înmatriculate 20 de vase funcționale pe Canalul Bega. Redeschiderea canalului revine în discuție imediat dupa 1990 însă autoritățile nu dispun de fondurile necesare pentru dragarea canalului și redeschiderea navigației. În anul 2005, au loc inundații catastrofale în întreg bazinul hidrografic Timiș - Bega. La sfârșitul anului 2008, incep lucrările de dragare și ecologizare a Canalului Bega. Sistemul de ecluze a fost construit între anii 1900 - 1916, pentru că navigația să se poată desfășura în bune condiții pe întreg parcursul anului. Pe Canalul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Bucegi) și își desfășoara albia pe o lungime de 400 km , având o rețea hidrografică codificată de 3.131 km și își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
care coborau pe valea Ialomiței pentru a ierna oile în Bărăgan sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de "Gălbinița" sau "Galbenul", având la bază același principiu descriptiv care a dat naștere și numelui de origine slavă. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]