9,125 matches
-
a încurajat să învețe să-l programeze. Astfel se face că la 12 ani Linus deja programa jocuri iar mai târziu a ales să studieze informatica la Universitatea Helsinki. A absolvit cursurile aceastei universități în 1996, obținând un masterat în informatică, cu teza intitulată "Linux: un sistem de operare portabil".
Linus Torvalds () [Corola-website/Science/296560_a_297889]
-
programare C au fost dezvoltate de AT&T și distribuite guvernului și instituțiilor academice, ceea ce a dus la portarea lor pe un număr mai mare de calculatoare diferite decât orice alt sistem de operare. Astfel, UNIX-ul a devenit în informatică sinonim cu noțiunea de sistem deschis (open sistem). Sistemul de operare UNIX a fost conceput de la bun început ca portabil, multi-user și multi-tasking, și este caracterizat de următoarele concepte informatice de bază: datele sunt stocate în format text simplu într-
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
Business Review", articol în care autorii Leavitt și Whisler afirmă: «Nouă tehnologie încă nu are un nume bine stabilit; noi o vom denumi „tehnologia informației”». Tehnologia informației este un domeniu element de legătură între electrotehnica clasică și mult mai nouă informatică, multe instituții profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se cu timpul și spre domeniul de tehnologia informației. A nu se confundă cu Informatică ("Computer Science") și nici cu sistemele informatice. Tehnologia informației găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și
Tehnologia informației () [Corola-website/Science/296563_a_297892]
-
denumi „tehnologia informației”». Tehnologia informației este un domeniu element de legătură între electrotehnica clasică și mult mai nouă informatică, multe instituții profesionale profilate (inițial) electrotehnic extinzându-se cu timpul și spre domeniul de tehnologia informației. A nu se confundă cu Informatică ("Computer Science") și nici cu sistemele informatice. Tehnologia informației găsește aplicare pe multiple domenii legate de date și informații, cum ar fi: procesoare, calculatoare, hardware și software, limbaje de programare, structuri de date și altele. Sunt considerate ca făcând parte
Tehnologia informației () [Corola-website/Science/296563_a_297892]
-
specialiști de vârf pe piată mâinii de lucru a domeniului este constant mare. De aceea și instituțiile superioare de învătământ au introdus noi catedre, cursuri, profile și examene corespunzătoare, pentru a ține pasul cu aceste tendințe din cadrul IT, pe lângă domeniile Informatică și Sisteme informatice. În 2009 piața mondială de servicii de IT a totalizat 763 miliarde de dolari (USD). Dezvoltarea rapidă a industriei a dus și la dezvoltarea legislației în acest domeniu. De exemplu, astăzi, în unele țări, există o răspundere
Tehnologia informației () [Corola-website/Science/296563_a_297892]
-
deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin "backbone"-ul rețelei. (In engleză "backbone" înseamnă in general șira spinării, iar în informatică înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul "backbone"-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de "backbone"-uri mari cu mii de rutere
Internet () [Corola-website/Science/296554_a_297883]
-
În metrologie, statistică și informatică, un bit (simbol: "b") este unitatea de măsură pentru cantitatea de informație. Un bit este cantitatea de informație necesară pentru reducerea incertitudinii la jumătate. Termenul a fost introdus de matematicianul și statisticianul american John Wilder Tuckey ca o prescurtare combinată
Bit () [Corola-website/Science/296565_a_297894]
-
„”, în engleză în original: ""The Art of Computer Programming"", este una dintre cele mai faimoase cărți din domeniul informaticii, scrisă de Donald E. Knuth, carte ce se ocupă de toate genurile de algoritmi cu demonstrații matematice riguroase. Din această carte monumentală prin dimensiuni și conținut au apărut trei volume, toate trei fiind traduse în limba română, iar Knuth a
Arta programării calculatoarelor () [Corola-website/Science/296573_a_297902]
-
l.română, termenul "high technology" a fost tradus și înaltă tehnologie, versiune improprie. În România s-a înființat Institutul pentru Tehnologii Avansate (I.T.A.), care desfășoară activități de cercetare, proiectare, microproducție, întreținere și reparații în domenii precum electronică. mecanică, optică, informatică,matematici aplicate sau telecomunicații. Principalele categorii de produse și servicii oferite de I.T.A. sunt: Asigurarea protecției comunicațiilor și a datelor în format electronic; ٭Produse informatice; ٭Echipamente și sisteme pentru comunicații de date și voce; ٭Dispozitive optice și sisteme de
Tehnologie () [Corola-website/Science/296555_a_297884]
-
una sau mai multe asemenea aplicații. Deseori soluția pentru mari aplicații cu mulți utilizatori se bazează tocmai pe arhitectura client-server, care constă din cel puțin 2 aplicații (și deseori cel puțin 2 computere). ele ocupă un loc important în tehnologia informaticii, la fel ca și minicomputerele în trecut, care însă au fost înlocuite. Un server este o aplicație pe computer, uneori chiar un computer întreg, care operează continuu în rețeaua sa și așteaptă solicitări din partea altor calculatoare din rețea. ele pot
Server () [Corola-website/Science/298422_a_299751]
-
întreaga lume și a 2-a cea mai mare din Europa: 32,46 Mbit/s. Poziția țării în Europa Centrală, economia stabilă și impozitele scăzute favorizează industria de telecomunicații. Se situează pe locul 2 în lume la dezvoltarea tehnologiilor de informatică și telecomunicații în Indicele de Dezvoltare IT&C al ITU și a fost clasat pe locul 8 la nivel mondial în studiul global al calității conexiunilor în bandă largă realizat în 2009 de către și . Luxemburg este conectat la toate marile
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
copii: o fată absolventa de ASE (relatii economice internationale), căsătorită cu un cetățean grec, având și domiciliu în România, respectiv un băiat care a absolvit aceeași facultate ca tatăl și bunicii lui paterni; și-a continuat studiile de doctorat în informatică teoretică la Universitatea din Udine, Italia, în prezent cercetător în bioinformatică la Universitatea din Helsinki. Cursurile școlii primare și gimnaziale, Ioan Tomescu le-a urmat în orașul Plopeni (1949-1956), unde era domiciliată familia, tatăl lui fiind profesor de fizică. Este
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
probleme privind funcțiile booleene, automatele finite, optimizări în grafuri și rețele, dar în timp, mai ales după ce obține titlul de doctor în matematică, centrul de greutate al preocupărilor sale se deplasează treptat spre zona combinatoricii, a teoriei grafurilor și a informaticii teoretice. Fiind implicat în multiplele activități ale profesorilor conducători de doctorat (Paul Constantinescu și apoi Grigore C. Moisil), în anul 1971, Ioan Tomescu își susține teza cu titlul: "Metode combinatorii în teoria automatelor finite", avându-l ca profesor conducător de
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
ca elev publicase în Gazeta Matematică și în revista liceului note despre activitatea cercului de matematică și despre atmosfera creată de mine - seriozitate, dar și momente de destindere”". În cariera sa universitară, Ioan Tomescu a avut următoarele funcții: "Departamentul de Informatică, Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti:"
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
Matematică și în revista liceului note despre activitatea cercului de matematică și despre atmosfera creată de mine - seriozitate, dar și momente de destindere”". În cariera sa universitară, Ioan Tomescu a avut următoarele funcții: "Departamentul de Informatică, Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti:"
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
-o. Tot datorită eforturilor depuse de prof. Penescu, Secția de Automatica a Facultății de Energetică a fost transformată în Facultatea de Automatica, în 1967, căreia i-a fost de asemenea decan fondator. Ulterior, datorită procesului de creștere a industriei de informatică din România, fapt ce a dus la producerea calculatoarelor Felix sub licență CII, și în consens cu dezvoltările științei și tehnologiei pe plan mondial, Facultatea de Automatica a fost transformată în Facultatea de Automatica și Calculatoare în 1969. De această
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
de el, în 1998, aceste modele purtând numele de "sisteme P" (engl. P Systems, cu P de la Păun). Autor extrem de prolific și complex, a publicat peste 500 de articole științifice și peste 90 de cărți: 11 cărți de matematică și informatică, 49 de volume colective editate, 5 cărți de popularizare a științei, 10 cărți despre jocuri logice, 17 cărți de literatură (SF, romane, memorii și poezie). Multe dintre cărțile sale au fost traduse în limbile japoneză, chineză, rusă, engleză, maghiară, italiană
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
membru titular al "Academiei Europei". Acad. se bucură de o excepțională vizibilitate și recunoaștere internațională, opera sa având peste 12.000 de citări.. Este inclus de Thompson Institute for Scientific Information, ISI, în categoria "highly cited researcher". Monografii originale de informatică (teoretică) Cărți de cultură științifică Cărți literare Cărți de jocuri logice: Cărți (de informatică-matematică) editate - selecție:
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
onoare al Academiei de Stiinte a Moldovei. Este absolvent al Facultății de Automatica la Universitatea Politehnica din București (1965-1970) și doctor în Automatica (Automatizări procese electrice, 1982). Din 1990 a fost cercetător principal gr. I la Institutul de Cercetări în Informatică, iar din 1998 profesor universitar. La ICI a lucrat între 1970-1976 ca inginer, între 1976-1979 ca cercetător științific, ca cercetător principal III (1979-1990) și ca cercetător principal I, din 1990. A fost director - prin concurs - între anii 1991-1997, director științific
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
Niculescu - Mizil, M.T. Gruiescu, Tr. Ionescu, M. Tertișco, F.D. Lăzăroiu, M. Florescu - Bălcești, M.M. Ciochina, A. Gheorghe, A. Davidoviciu, I. Grigoriu, N.Cr. Pârvan, M. Guran, N. Gheorghe, D.C.L. Anton, D. Popescu, F. Filip, I.Belcea, E. Diatcu (1979). Cibernetică automatica informatică în industria chimică. Ed. Tehnică, București, 830 p. 2. M. Guran, F. Filip (1986), Sisteme ierarhizate și în timp real în prelucrarea distribuită a datelor. Ed. Tehnică, București, 300 p. 3. B. Bărbat, F. Filip (1997). Informatică industrială: ingineria programării
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
1979). Cibernetică automatica informatică în industria chimică. Ed. Tehnică, București, 830 p. 2. M. Guran, F. Filip (1986), Sisteme ierarhizate și în timp real în prelucrarea distribuită a datelor. Ed. Tehnică, București, 300 p. 3. B. Bărbat, F. Filip (1997). Informatică industrială: ingineria programării în timp real. Ed. Tehnică, București, 286 p. 4. Filip, F.G., B. Bărbat (1999). Informatică industrială, noi paradigme și aplicații. Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-1324-7, 440 p. 5. Filip, F.G. (2002). Decizie asistată de calculator: decizii, decidenți
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
Sisteme ierarhizate și în timp real în prelucrarea distribuită a datelor. Ed. Tehnică, București, 300 p. 3. B. Bărbat, F. Filip (1997). Informatică industrială: ingineria programării în timp real. Ed. Tehnică, București, 286 p. 4. Filip, F.G., B. Bărbat (1999). Informatică industrială, noi paradigme și aplicații. Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-1324-7, 440 p. 5. Filip, F.G. (2002). Decizie asistată de calculator: decizii, decidenți , metode și instrumente de bază. Ed. Expert și Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-2105-3, 344 p. ( Premiul COPY RO
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
noi paradigme și aplicații. Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-1324-7, 440 p. 5. Filip, F.G. (2002). Decizie asistată de calculator: decizii, decidenți , metode și instrumente de bază. Ed. Expert și Ed. Tehnică, București, ISBN 973-31-2105-3, 344 p. ( Premiul COPY RO pentru Informatică pe 2002). 5'. Filip F.G. (2005). Decizie asistată de calculator: decizii , decidenți, metode de bază și instrumente informatice asociate.(Ediția două completată și revizuită a lucrării de la #5), Ed. TEHNICĂ , București, ISBN 973-31-2254-8, XXVIII+376 p. 6. Filip, F.G. (2004
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
a adus o contribuție remarcabilă a fost cel al terminologiei electrotehnice. Pregătirea sa enciclopedică i-a permis să imprime lucrărilor din acest domeniu un caracter interdisciplinar prin stabilirea unor relații între electrotehnică și diferite domenii ale fizicii, chimiei, logicii sau informaticii. În 1947 apare sub coordonarea sa traducerea în limba română a "Manualului Inginerului - Hütte", elaborat cât încă se afla la Timișoara. Nu a fost numai o traducere, deoarece în fiecare capitol s-au adus completări de ultimă oră, dar mai
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
1927, d. 17 apr. 2014) a fost un matematician român, recunoscut pe plan internațional, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei numerice și teoriei aproximării, membru de onoare al Academiei Române. A fost cadru didactic al Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Matematică și Informatică), numit preparator în anul 1951 (încă înainte de absolvire), până la pensionare (în 1997); a activat și în continuare, ca profesor consultant. A fost cercetător științific (cu cumul) la Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (Academia Română) între anii 1957-1961, rămânând apoi un fidel
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]