9,535 matches
-
fotografii, pentru plăcerea și arhiva lui personală. Publică, în 2002, volumul „Lavandă și usturoi sau murmurul caselor” (Curtea Veche, București), o carte-obiect „dedicată Bucureștiului dintotdeauna“. În 2006 apare romanul „Pioneze și hârtie albastră” (Humanitas, București), o frescă a anilor din interbelic până la instaurarea dictaturii comuniste. Ambele cărți s-au bucurat de o bună primire a criticii. Între 2007 și 2009 predă scenografia, ca profesor invitat, la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”. Trăiește în Germania și la București. Zweite Deutsche Ferfnsehen Scenografie
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
central al orașului. Fiind pe punctul de a se prăbuși, pridvorul și turla vechii biserici au fost demolate în 1917. Pentru o perioadă, orașul Tecuci nu a avut o biserică catedrală care să polarizeze activitățile religioase din localitate. În perioada interbelică, rolul localității a crescut, Tecuciul fiind reședință a județului omonim. La 10 februarie 1919, s-a constituit un Comitet de construire din nou a Bisericii parohiale Sf. Gheorghe, care a fost prezidat de Alecu Anastasiu. În anul 1923, la inițiativa
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Biserică Sfântă Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din Bocșa era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să cadă și el. Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului paroh Simion Barboloviciu, fiul vicarului Silvaniei Alimpiu Barboloviciu, încă din primii ani dupa Unirea Transilvaniei
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
ocupației maghiare, familia Capotă s-a refugiat la Câmpia Turzii, de unde a revenit în Huedin după 23 august 1944. Iosif Capotă s-a angajat în activitatea politică de partea Partidului Național Țărănesc, al cărui membru era, se pare, încă din perioada interbelică. În legătură cu intrarea sa în PNȚ există și un alt punct de vedere, conform căruia ar fi devenit membru al acestui partid abia în primăvara anului 1946. Astfel, într-o „Fișă socială” întocmită de miliția din Huedin, la capitolul „Activitatea politică
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a țării printre Puterile Axei. Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
analiza regimul necesarului de apă pentru irigații și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Șiretului era insuficient pentru acoperirea necesarului de apă. Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe Râul Bistrița (Siret) la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care il proiecta pe Bistrița putea avea un efect de
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
legătura către Sighetu Marmației au fost rupte de restul rețelei feroviare a României. Pe aici circulau trenuri între Sighetu Marmației și Borșa. Din gara Vișeu de Sus a fost construită între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată cu ecartament îngust
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
de-al doilea război mondial, Maramureșul a fost divizat din nou la Conferința de Pace de la Paris (1947); partea de sud a revenit din nou României, în timp ce partea de nord a fost cedată nu Cehoslovaciei, ci Uniunii Sovietice. Astfel, proiectul interbelic care prevedea construirea unei legături feroviare între nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În 1949 a fost deschisă Calea ferată Salva-Vișeu de Jos, crescând astfel importanța căii ferate Valea Vișeului-Borșa; aceasta a fost parte a legăturii
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
Calea ferată Satu Mare-Sighetu Marmației s-a aflat în întregime pe teritoriul României. Ca urmare a stabilirii acestor noi granițe, căile ferate din partea românească a Maramureșului nu au mai avut nici o legătură cu restul rețelei feroviare a României. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. La sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea s-a început construirea unei linii
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
de-al doilea război mondial, Maramureșul a fost divizat din nou la Conferința de Pace de la Paris (1947); partea de sud a revenit din nou României, în timp ce partea de nord a fost cedată nu Cehoslovaciei, ci Uniunii Sovietice. Astfel, proiectul interbelic care prevedea construirea unei legături feroviare între nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În anii 1948 și 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă între Telciu și Vișeu de Jos. A fost necesară construirea a mai multor
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
Leon Alexandru Biju (n. 2 februarie 1880, București - d. 16 februarie 1970, București) a fost un pictor român, fost deținut politic sub regimul comunist din România, datorită simpatiilor sale legionare din perioada interbelică. s-a născut la București, într-o familie de intelectuali, originară din Europa Centrală, care a primit cetățenia română abia în 1911. A început studiile liceale la Liceul „Gheorghe Lazăr”, dar le-a terminat la liceul particular „Clenciu și Popa
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
din Londra, care citează extrem de mult din Lecca în cartea sa "Hitler's forgotten Ally - Ion Antonescu and his Regime, Romania 1940-44", analizând cele afirmate de acesta, cu precădere privind activitatea Centralei Evreilor, prin prisma documentelor de arhivă. Lumea politicii interbelice este descrisă cu lux de amănunte. Autorul este necruțător cu toți politicienii, în care vede doar indivizi puși pe căpătuială. Dacă e să ne luăm după N. Steinhardt, care afirmă pe undeva : "nesfârșitele lui atacuri contra liberalilor sunt obositoare", se
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
12 decembrie) , rupându-se astfel legătura între arhitectura bisericii și hramul inițial, ceea ce dădea o explicație și un rost ctitoriei marelui logofăt Constantin Balș. Lăcașul de cult a fost avariat și în perioada 1914-1916, în timpul primului război mondial. În perioada interbelică s-au efectuat lucrări de reparații radicale. Astfel, până în 1924, în timpul preotului iconom stavrofor Sava Popovici, s-au refăcut tencuielile interioare și exterioare, precum și dușumeaua de lemn, s-a curățat pictura catapetesmei și s-a reparat acoperișul de draniță, existent
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
la elaborarea proiectului privind intoducerea tramvaiului în oraș. În locația acestei școli a funcționat un timp și Academia de Drept care s-a bucurat de prezența unor nume celebre printre profesorii săi: Iosif Vulcan, Emanuil Gojdu, Aurel Lazar ș.a. În perioada interbelică în localul școlii a funcționat Liceul Comercial Român-Maghiar și până în 1924 Facultatea de Drept. În 1959, prin unificarea Liceului Clasic Mixt Maghiar cu Liceul de Fete Român “Oltea Doamna”, a luat ființă Liceul de Filologie-Istorie, care din 1990 a devenit
Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea () [Corola-website/Science/315971_a_317300]
-
pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși. În perioada interbelică presa românească se prezenta în conformitate cu condițiile economice, sociale și politice ale vremii care, în ciuda acțiunilor de propagandă, a manifestelor politice și a îndemnurilor electorale care găseau cu ușurință o platformă de expresie, era considerată ca fiind "o presă vie, în
Libertatea presei () [Corola-website/Science/318899_a_320228]
-
publicându-se o biografie a lui Emil Constantinescu, care, cu un an în urmă, devenise Președintele României. Un colaborator de valoare al revistei este Lucian Boz, care trimite spre publicare mai multe cronici literare, pe care le publicase în perioada interbelică, la cărți de Sadoveanu, mai ales. Găsim în revistă și diverse articole despre activitatea românilor australieni, înființarea Societății Familia, rețete culinare etc. Paginile de folclor sunt reprezentate de reproduceri din poezia populară (Miorița, Toma Alimos), din basmele lui Petre Ispirescu
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Târlișua a fost folosită de credincioșii din sat până în perioada interbelică. Momentul edificării ei nu se cunoaște cu exactitate. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu o nouă biserică de zid, greco-catolică, ridicată în anul 1936. Hramul bisericii era ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". După construirea noii biserici, vechea biserică
Biserica de lemn din Târlișua () [Corola-website/Science/318940_a_320269]
-
XIX au fost construite linii Tighina - Galați și Rîbnița - Bălți - Nouă Suliță. În timpul Primului Război Moldial, pentru asigurarea frontului din România cu armament și provizii, au fost deschise sectoarele Bălți - Ungheni, Bucovăț - Leușeni - Huși (ulterior demontată) și Basarabeasca-Prut. În perioada interbelică s-a construit linia Revaca - Zloți (ulterior demontată). După încetarea ceul de-al Doilea Război Mondial au fost edificate linia Prut - Cahul și traseele de la fabricile de zahăr Rediul Mare - Cupcini și Răuțel - Glodeni. Trecerea de la economia socialistă la economia
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
(n. 26 ianuarie 1897, Piatra Neamț d.1955, București) a fost un avocat și politician român. A fost omul de încredere al politicianului Constantin Argetoianu, servindu-i drept secretar. În Bucureștiul interbelic erau zvonuri că ar fi fost fiul ilegitim al lui Argetoianu. a fost implicat în proiectele politice ale lui Argetoianu, în anii 1930 în Partidul Agrar, iar mai târziu în Uniunea Națională pentru Muncă și Refacere (UNMR). Între 1931 și
August Filip () [Corola-website/Science/332988_a_334317]
-
romanul "Isabel și apele diavolului" (1930), dovedind o cunoaștere a lumii copilăriei și a pubertății. „Farmecul confuz” și „grația odioasă” a Siminei creează cititorilor amintiri complexe și sentimente de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
a poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicație a imaginilor în mișcare. Ca și radioul, televiziunea este o invenție a perioadei interbelice, deși primele principii au început să se studieze încă din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de șaizeci de ani de când, pe un ecran sferic, apărea prima imagine a unei prezentatoare. Televiziunii îi vor trebui mai puțin de
Televiziune () [Corola-website/Science/297237_a_298566]
-
intră pe panta inflației datorită distrugerii economiei românești în război și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile nou dobândite precum și a banilor de ocupație emiși de armata germană. Inflația continuă într-un ritm moderat în perioada interbelică și în cea a celui de-Al Doilea Război Mondial. Intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării, în 1944, aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării "leului de ocupație rusesc". Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
sub dominația Sultanului otoman de la Istanbul și a fost cucerita de ruși în timpul domniei țarinei Caterinei a II-a și a Generalului Potemkin. Cu toate acestea Crimeea a continuat să adăpostească o importanță populație tătăreasca. În timpul Rusiei Sovietice din perioada interbelică, acesti tătari, aidoma celor din Kazan, au obținut un statut formal de autonomie regională și culturală. În timpul ocupației naziste a Crimeei, acesti tătari au fost acuzați de colaboraționism cu germanii iar ei au fost deportați din Crimeea în Asia Centrală. Aceste
Tătari () [Corola-website/Science/297297_a_298626]
-
Hustului, pe un deal care domină intrarea în defileu. În 1948-1949 a fost construită calea ferată Salva-Vișeu pentru a lega Maramureșul de Ardeal, în condițiile în care legătura pe valea Tisei fusese pierdută după alipirea Maramureșului de Nord la Cehoslovacia interbelică, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice. Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte și 5 tuneluri, cel mai mare dintre ele fiind Dealul Ștefăniței și Săcel, pe sub Pasul Șetref, cu o lungime de 2400 m. Relativa izolare
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
fost integrată în Rutenia carpatică din statul Cehoslovacia, teritoriu care, în 1939, a fost ocupat de Ungaria și, în 1944, de Uniunea Sovietică. Din 1991, nordul Maramureșului aparține Ucrainei. Partea de sud a Maramureșului (3.381 kmp), devenit județul Maramureș (interbelic), a stat sub ocupație maghiară între 1940-1944 și a revenit României. Întrucât partea românească, cam o treime din Maramureșul istoric, rămânea regiune prea mică și izolată geografic, în 1968 i s-au adăugat câteva regiuni apropiate prin tradiții și legăturile
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]