9,090 matches
-
se deschidă spre o perspectivă postumană (vezi mai jos subscrierea la poziția lui Haylesă și în același timp își propune să sublinieze continuitatea acestei atitudini cu anumite caracteristici ale umanului (vezi analiza fenomenologică a cyborgului la sfârșitul acestui eseuă. La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgic însă, corpul uman devine o colecție de părți, iar organul un obiect de înlocuit. O definiție neutră a protezei în această direcție este dată de același teoretician: „o proteză este o parte cyber (corporalăă” (Wilson, 1995, p. 243Ă, marcând intersecția dintre sistemul tehnologic și sistemul organic. Această definiție își pierde însă imparțialitatea și inocența, în momentul în care se aduce în discuție problematica conștiinței: intruziunea unei proteze în corp are capacitatea de a modifica conștiința umană, în sensul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
negociată la limita dintre ficțiune și fapt. De pildă, în viața online, identitatea, fracturată și plurală, este surprinsă în conjuncturi ale antagonismului și ale schimbării. Metamorfozele și hibridările devin de data aceasta corporealitățile identității online în contextele rețelei în care intersecția și nodalitatea dintre aspecte și valențe multiple sunt definitorii (de la autobiografismul și multimedialitatea din paginile web la conectivitatea și navigaționismul artei netă. O serie de locuri comune ale discursului postmodern sunt reluate în noile cadre tehnoculturale. Astfel, dacă modernitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
hardwareă și caracteristică mai multor concretizări materiale. Pretențiile spiritualiste ale transumaniștilor, izvorâte din domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice, roboticii sau nanotehnologiei, se află în stadiu ficțional, ținând de potențialități fantastice ale unui viitor digital, tipic pentru o tematică science-fiction. La intersecția dintre știință și religie, cu toate că se situează ideologic mai aproape de un cult, decât de o cercetare științific-tehnologică, se află secta religioasă raeliană, înființată de Claude Vorillon, fost jurnalist francez cunoscut sub numele de guru Rael. Acesta a întemeiat în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de data aceasta, în cadrul aceluiași „personaj”-mutant, care, precum ființele vieții artificiale (vezi primul capitolă, trăiește în scop vizual autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este dovedit faptul că propriul trup nu este în spațiu, ca un obiect, ci locuiește spațiul, ca un subiect intențional și actanțial. Fenomenologul consideră experiența umană în mod necesar alcătuită corporal: subiectul este întotdeauna încarnat, experiența trăită constituindu-se la intersecția dintre mintea și corpul situate în spațiu. Relația subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici mintea, nici trupul în constituirea experienței; mai degrabă întrepătrunderea corp-lume se realizează prin întruparea conștiinței. Conștiința fenomenologică 24 este una trăită
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
labișiene fac să se conserve în memoria mirosului ori a văzului crâmpeie de autentică viață epuizată pe cadranul timpului”. Situat în punctul de impact a două forțe, aflat între candoare și fervoare, între inocență și conștiență, poetul se regăsește la intersecția dintre basm și realitate, dintre mit și istorie, dintre o lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o semnificație în acest plan în vis. Cruce Înainte de a fi simbolul creștinismului, crucea este echivalentul intersecției. Intersecția axelor evocă legătura psihosomatică, relația dintre pământ (axa orizontală) și cer (axa verticală), dintre om și Dumnezeu. Prin urmare, crucea pune accentul pe alegerea pe care o face subiectul, pe natura și calitatea deciziilor luate și a orientării pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o semnificație în acest plan în vis. Cruce Înainte de a fi simbolul creștinismului, crucea este echivalentul intersecției. Intersecția axelor evocă legătura psihosomatică, relația dintre pământ (axa orizontală) și cer (axa verticală), dintre om și Dumnezeu. Prin urmare, crucea pune accentul pe alegerea pe care o face subiectul, pe natura și calitatea deciziilor luate și a orientării pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cartilajele celei de-a V-a, VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Accedem prin urmare la descifrarea unui profil social, având o anumita poziție în lume și pregnanta estetică bine conturate. Pariziana este personajul feminin ne-ordinar care ilustrează condiția femeii și revendicarea să de libertate și independentă. Femeia pariziana este o "intersecție" de ambiguități, este locul de predilecție al problemelor secolului. Femeia pariziana face posibil, în plan de ficțiune, ceea ce secolul (istoric, social, economic, uman) exclude în realitate. Nu este ea oare, mai întâi de toate, ființa prin care contrariile devin "co-posibile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
evidență și aparentă ce se traduce în discrepanta dintre semn și sens" [Cimpoi, 2003, p.244, 257, subl.n.]. Atunci cand eroul îmbracă o mască, el devine dramatic. Acest erou se gaseste, cum observa M.Epstein [1988, p.287, 289], la intersecția a două moduri de existență: pentru sine și pentru alții. El nu este ceea ce pare. În acest sens se poate spune că există personaje, cum ar fi Œdip, Hamlet, Tartuffe sau Hlestakov, a căror existența este teatrală, deoarece conține momentul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al celor care-i pun observațiile directe în context și îi povestesc tot restul. Chiar și paginile despre America (pornind de la Chicago) din Iarna decanului, pentru care cele despre România (pornind de la București) sunt un fel de contrapunct, câștigă din intersecția fortuită a celor două universuri, prilejuită de o vizită la căpătâiul unei bătrâne muribunde, mama soției naratorului. Bătrâna era inspirată de Florica Bagdasar, de care voi vorbi din nou la nota 13. 6. „Abe” îl ironizează pe unul dintre adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
meniul contextual al comenzii în lucru. Comenzile cuprinse în acest meniu contextual sunt: Comandă (Zoom area), permite selectarea unei regiuni a desenului, pentru a fi mărită. La apăsarea butonului comenzii, cursorul mouse-ului se schimbă într-un cursor specific, format din intersecția a doua drepte perpendiculare, de dimensiunea ecranului, pentru că selectarea zonei de interes să fie mai comoda. Selectarea se face prin menținerea în poziție apăsata a butonului stânga al mouse- ului, încadrând zona dorită. La eliberarea butonului, programul aduce automat, în
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
desen, precum ștergeri parțiale, prelungiri etc. - Trim, permite ștergerea unor elemente sau a unor porțiuni din elementele profilului. - Trim corner, se utilizează pentru reunirea a doua elemente și îndepărtarea porțiunilor redundanțe, prin prelungirea sau scurtarea lor, pana la punctul de intersecție. - Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin prelungirea unuia, până la intersecția cu celălalt, cel de-al doilea rămânând nemodificat. Comenzile OFFSET, se utilizează pentru obținerea unui contur situat la o anumită distanță față de un profil de selectat. Primul
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
unor porțiuni din elementele profilului. - Trim corner, se utilizează pentru reunirea a doua elemente și îndepărtarea porțiunilor redundanțe, prin prelungirea sau scurtarea lor, pana la punctul de intersecție. - Extend to next, permite conectarea a două elemente, prin prelungirea unuia, până la intersecția cu celălalt, cel de-al doilea rămânând nemodificat. Comenzile OFFSET, se utilizează pentru obținerea unui contur situat la o anumită distanță față de un profil de selectat. Primul buton (Offset) se folosește pentru obținerea unui contur închis, echidistant în raport cu cel selectat
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
pasul următor, trasam un segment de dreapta, cu opțiunea linie de construcție, din origine până pe cercul de 62mm, la un unghi de 300, față de axa X și trasam un cerc și un segment, si apoi un cerc în punctul de intersecție al segmentului și al cercului de construcție. Aceste cercuri, precum și segmentul dintre cerculețul de 14mm și cercul din origine de 32mm, le trasam prin oglindire față de axele X și Y pentru a realiza aranjamentul. - apoi, cu comandă Trim, îndepărtăm arcele
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
trasat anterior, situat la stanga axei Y cu 13mm, iar segmentul din dreapta îl putem realiza prin oglindire. - pentru trasarea celor 6 cerculețe cu diametrul de 8mm, trasam niște segmente ajutătoare, din origine, unul orizontal și unul la 600. În punctele de intersecție a acestor segmente cu cercul de construcție pe care se așează aceste cercuri, trasam două cerculețe pe care le multiplicam prin oglindire, alegând corespunzător axele după care să se facă oglindirea. 38 - cu comandă Trim, îndepărtăm partea centrală a segmentului
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
mecanică adecvate. Modelarea cu Solid Edge se bazează pe generarea unor entități solid, care sunt create pe baza unor entități de construcție cum sunt profilele 2D, dar și a unor elemente adiționale, definite de utilizator, cum sunt: - suprafețele, curbele de intersecție, curbele de proiecție, punctele de intersecție sau construcțiile geometrice. Construirea unei entități de modelare necesită parcurgerea mai multor pași: poziționarea în planul de lucru, desenarea profilului generator, alegerea opțiunilor de generare, previzualizarea și validarea entității. Entitățile de modelare sunt cele
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
se bazează pe generarea unor entități solid, care sunt create pe baza unor entități de construcție cum sunt profilele 2D, dar și a unor elemente adiționale, definite de utilizator, cum sunt: - suprafețele, curbele de intersecție, curbele de proiecție, punctele de intersecție sau construcțiile geometrice. Construirea unei entități de modelare necesită parcurgerea mai multor pași: poziționarea în planul de lucru, desenarea profilului generator, alegerea opțiunilor de generare, previzualizarea și validarea entității. Entitățile de modelare sunt cele folosite pentru generarea efectivă a entităților
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
schițare. - schițam pe acest plan înclinat profilul. Segmentele liniare desenate nu trebuie să aibă niște dimensiuni precise și nu trebuie să fie conectate cu muchiile cutiei. Când vom apela comandă Web Network sau Rib, nervurile vor fi proiectate automat până la intersecția cu pereții cutiei. - apelăm acum comandă Web Network, pentru a realiza o rețea de nervuri. Apare bară de lucru specifică, precizam că selectam profilul din schița și selectam toate segmentele desenate. Completăm în casetă Thickness grosimea de 1mm pentru nervuri
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
Modelele digitale mai complicate, nu pot fi realizate folosind principiile clasice de generare. În această lecție, vom studia modelarea solidelor prin intermediul suprafețelor și a curbelor analitice. Obiective: - Comenzile specifice modelarii prin suprafețe - Comenzile specifice modelarii prin curbe analitice, de intersecție sau de proiecție. - Modelarea folosind suprafețele. - Modelarea folosind curbele analitice. - Utilizarea fișierelor Excel în Solid Edge. Modelarea prin suprafețe, presupune realizarea unui model sau a unei părți din acestă, folosind în locul profilului care să îl genereze printr-un principiu
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
grosime, o transformăm într-un solid. Acest mod de generare a solidului, ne permite realizarea unor solide cu o geometrie foarte complicată, geometrie pe care nu o putem obține prin corpurile solide clasice (cilindru, con, sfera, piramida, elipsoid, etc., sau intersecții ale acestora). În plus, putem obține suprafețe, pe baza unor curbe analitice (parabolă, hiperbola, curbă elicoidala, etc.), suprafețe pe care să le transformăm apoi în solide. Comenzile cuprinse în Ribbon Bar-ul Surfacing, sunt redate și sunt practic aceleași pentru
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
niște puncte (coordonate), preluate dintr-un tabel Excel, realizat în interiorul sau în afara Solid Edge. Practic, pe baza acestor curbe analitice, se pot realiza apoi niște suprafețe analitice, ca: parabolă, hiperbola, curbă elicoidala, sinusoida, etc. - Intersection - crează o curbă obținută prin intersecția a doua suprafețe, curbă ce poate fi apoi utilizată pentru obținerea unei alte suprafețe. - Proiectează o curbă, o schiță/profil sau un text, pe o suprafata. Este comandă ce se utilizează pentru realizarea unui text imprimat într-o suprafață sau
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
unei alte suprafețe. - Proiectează o curbă, o schiță/profil sau un text, pe o suprafata. Este comandă ce se utilizează pentru realizarea unui text imprimat într-o suprafață sau evidențiat pe această. - Cross - crează o curbă 3D (curbă roșie), prin intersecția a doua curbe plane (curbele albastre) - Curbă rezultată este folosită ca input (cale), pentru realizarea unor corpuri prin comandă Sweep. - Wrap Sketch - “îngroapă” schița, profilul sau textul de pe un plan tangent la o suprafață, în acea suprafață. - Contour - permite desenarea
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]