9,370 matches
-
în , în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 22 km nord-vest de orașul Cernăuți pe șoseaua către Zalișciîkî, pe malul râului Sovița. Pădurea "Codrii Cozminului" este situată între luncile râurilor Siret și Prut în apropiere de oraș și este numită astfel, deoarece este traversată de drumul care lega orașul Suceava, capitala Moldovei feudale de ceea ce era pe atunci orașul de graniță Cozmin. Orașul este situat la o altitudine de
Cozmeni () [Corola-website/Science/309584_a_310913]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Lunca Mureșului (în maghiară: "Székelykocsárd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Gura Arieșului și Lunca Mureșului (reședința). În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Eugen Brădescu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Mureșului
Comuna Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/310093_a_311422]
-
Lunca Mureșului (în maghiară: "Székelykocsárd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Gura Arieșului și Lunca Mureșului (reședința). În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Eugen Brădescu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Mureșului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/310093_a_311422]
-
Lunca Mureșului (în maghiară: "Székelykocsárd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Gura Arieșului și Lunca Mureșului (reședința). În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Eugen Brădescu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Mureșului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (60,65%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (11,69%). Pentru 2,87% din populație
Comuna Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/310093_a_311422]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Dimitrie" construită la 1809 și pictată în 1819 din satul Roșia Nouă și castelul (sec. al XVIII-lea - XIX-lea) construit în stil neoclasic din satul Ilteu. Comuna Petriș are relieful caracteristic Văii Mureșului, cunoscând alternanța zonelor de câmpie din Lunca Mureșului cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș. Învelișul de soluri al comunei Petriș este variat, remarcându-se prin întindere solurile brune și solurile silvestre. Cernoziomurile ocupă suprafețe mai întinse în Lunca Mureșului pe raza localităților Petriș și Ilteu. Solurile brune de pădure se găsesc mai ales în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întâlnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
100 m):Câmpul Orășteșului,Miclăușului,Dorongușului, Pustei, Pădurița,Ioancii,Rozman și Ceichii - în aceste câmpuri înalte pânză freatică se află la adâncimi mai mari de 5 metri; - Câmpiile joase (sub 100 m):Câmpul Belocului,Zoltan,Ghizu,Momac,Lupu, Iugăre, Crăciun; - Luncile pârâului Teuz și canalului Sartiș Administrativ teritorial comună Șepreuș se află în partea central nordică a județului Arad,județului Arad, la o distanță de 63 Km față de municipiul Arad. Vecinii comunei sunt: - spre nord - comună Apateu cu satul Berechiu; - spre
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime. Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc din denivelările față de Culoarul Șiretului. Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Șiretului, precum și terasele corespondențe și lunca de pe dreapta acestuia. Relieful din punct de vedere altitudinal, variază spre est de la cota 108 m în albia majoră a Șiretului până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se înșira piscurile Cineparia
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și vai care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate. Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a pânzei de apa freatică este de 1-2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m. Comună se încadrează în regiunea biogeografica de tip continental. Climatul zonei, date fiind situarea în zona culoarului de vale
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
a pânzei de apa freatică este de 1-2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m. Comună se încadrează în regiunea biogeografica de tip continental. Climatul zonei, date fiind situarea în zona culoarului de vale și a luncii Șiretului, precum și dispunerea reliefului în trepte altitudinale paralele pe direcția generală nord-sud, este unul caracterizat de fenomene de arșiță și uscăciune, temperaturi ridicate în timpul verii (specific continental cu accente excesive), viteze ridicate ale vântului, viscole și înzăpeziri frecvente în timpul iernii
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
își face simțită prezența Crivatul. Zăpadă nu durează decât până în prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. În estul comunei se află o mică suprafață (9 %) a sitului Natură 2000 (ROSPA 0063) „Lacurile de acumulare Buhuși, Bacău, Berești”, arie de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
în partea de est a Municipiului Oradea ,la o distanță de circa 20 km. față de acesta. Comună este traversata de linia ferată Cluj-Napoca - Oradea și drumul național DN1 ,respectiv drumul european E 60. Relieful comunei Sacadat este de șes pe lunca râului Crișul Repede, iar o parte a satului Sacadat și satul Borșa sunt așezate pe coline domoale. Climă este temperat-continentală , media temperaturii pe timp de vară fiind 21 grade, iar în luna februarie este de -2 grade. Cantitatea medie anuală
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
Lunca Ilvei (în maghiară: "Ilvatelek") este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Ilvei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310230_a_311559]