8,959 matches
-
opera filosofului, subliniind caracterul de "brouillon" al marelui roman proustian: "Proust chiar nu este identic cu el însuși, șovăie între diferitele direcții ideologice, exprimă opinii contradictorii (despre suflet, despre iubire, despre artă), dar el nu și-a elaborat după lungi meditații o doctrină, n-a experimentat călăuzit de o idee" ("Noua structură și opera lui Marcel Proust", în Teze și antiteze. Eseuri alese, ediție îngrijită, prefață și tabel cronologic de Aurel Petrescu, Editura Minerva, București, 1971, p. 5). În alt loc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Timișoara. Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea spre o lirică în care scenele pastorale interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
despre condiția omului și a poetului, Coloană de-a lungul (1971) îi adaugă o tonalitate nostalgică, impresionantă prin sinceritate (Autoportret, Printre, Amurg de toamnă). În volumele ulterioare, Zăpezi fără întoarcere (1973), Ritualuri intime (1978) și Scutier la umbra clipei (1982), meditația devine mai gravă, tulburătoare întrebări sunt puse cu o luciditate resemnată, răspunsurile au „poleiul îndoielii”, tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
ideologică de după 1964 - e pasionat de teatru, în care cultivă o binevenită poezie a cotidianului, pretutindeni revelându-se un fond liric generos. Versurile, pe care le publică rar, au personalitate chiar de la debut. Cele mai realizate sunt un fel de meditații - gânduri răzlețe, reflecții fulgurante, amintiri de-o clipă, repede stinse de agitația cetății. Lirica acoperă însă un teritoriu întins, de la genul ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Gustav Jung. Deși îl cunoștea din 1930, cînd l-a întîlnit la Darmstadt în cadrul Școlii de Înțelepciune a lui Hermann von Keyserling, Olga Froebe-Kapteyn l-a invitat pe Jung în august 1933 la prima conferință Eranos cu tema "Yoga și Meditația în Occident și Orient". Invitații de onoare erau așezați în jurul unei imense Mese Rotunde de culoare verde, o adevărată mandală ipostaziată arhitectonic. Ea funcționa aici asemenea unei roți generatoare de creație, după cum își notase peste timp amfitrioana Eranos-ului. N-aș
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
calitate mai slabă. Să nu uităm că terapia prin râs constituie una dintre cele mai indicate și utile în vederea întăririi organismului și apărării de boală, sau de presiunile externe. Focalizarea pe ceea ce se întâmplă în present. Se recomandă exerciții de meditație, imagery, sau chiar auto-hipnoză. Relaxarea organismului, iată una dintre cele mai indicate metode pentru reducerea stress-ului din organism și, în același timp, tonifierea acestuia. Se au în vedere exerciții de respirație, de relaxare a musculaturii, masajul, sau exerciții de tip
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
fapt... balcanici. Efect de pură optică actuală. Când, în realitate, în epoca istorică respectivă, doar ei reprezentau Europa spirituală. pe atunci, Occidentul actual era încă în Evul Mediu. și, de altfel, noțiunea de balcanism nici nu exista. Un subiect de meditație este și faptul că importul formelor occidentale reprezintă o adevărată constantă a culturii și civilizației române. Suntem, după toate aparențele, în perpetuitate, victimele acestei situații istorice? Un fel de damnare istorică, într-o țară unde 45% din populație este încă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
România în Israel. Astfel, Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești (1974) este o carte de căpătâi, cu structură de dicționar. Șabat, cunună a creației (1979) dă, odată cu istoricul sărbătorii, reperele necesare despre sensul spiritual al sabatului, care implică un răgaz de meditație asupra înnoirii ciclului cosmic al Facerii, în Vechiul Testament, Talmud, Kabala, hasidism sau la Martin Buber. Capitolul despre sabat în hasidism insistă asupra aspectului de comunicare a omului cu semenii, de contopire întru bucurie la masa bogată, în tactul muzicii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
arătându-l pe B. ca pe un spirit delicat ce mai crede în mântuirea prin poezie de frigul din om și din afara lui. Memoria zăpezii (1989) reia câteva dintre temele, motivele și stările lirice din Muzeul de iarnă, dar adâncind meditația și accentuând prezența existențialului în interiorul textelor. Poetul se abandonează „în voia poemului”, care are forța de a acapara „eul creator”. Cu Nostalgii interzise (1991), B. pare a intra într-o nouă vârstă lirică, în care formula poetică din cărțile anterioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
1980) certifică, prin tematica lor, un scriitor de esență realistă, atras, mai ales, de universul rural. Cu o pană viguroasă, el evocă o lume familiară, consumată de necazuri cotidiene sau de dramele dintotdeauna (iubirea nefericită, gelozia, conflictul social). Înclinarea spre meditație aduce o notă de discretă profunzime scrierilor lui, subminată, însă, pe alocuri, de accente moralizatoare. SCRIERI: Scrisori din satul meu, Craiova, 1937; Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
este poate un argument în plus pentru ipoteza mea. Cît de nobil ne apare puternicul și cețosul monstru, cînd îl vedem plutind solemn pe o mare calmă, tropicală, cu uriașu-i cap străjuit de un baldachin de aburi, țesut parcă de meditațiile sale incomunicabile, aburi prin care vezi uneori arcuindu-se curcubeul, ca și cum însuși Cerul și-ar pune pecetea pe gîndurile monstrului! Căci, vedeți dumneavoastră, curcubeiele nu vizitează văzduhul pur, ci strălucesc doar prin aburi. Tot astfel, prin cețurile dese ale minții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ghemuiesc acolo ca să tragă un pui de somn. Iar cei doi marinari puși să frece cazanele își fac multe confidențe, peste buzele de fier ale uriașelor căldări, pe care le lustruiesc de zor. Ele sînt un loc prielnic și pentru meditațiile matematice: tocmai cînd mă aflam în cazanul din partea stîngă a vasului Pequod și frecam cu rîvnă pereții de jur-împrejur, am avut revelația faptului că, în geometrie, toate corpurile care alunecă în lungul unui cilindru, așa cum aluneca atunci piatra mea, cad
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîrma, tot înainte, timonierule, ca și pîn-acum! Ce zi frumoasă, iarăși! N-ar putea fi mai frumoasă, nici măcar dac-ar fi cea dintîi zi a unei lumi noi, menite să slujească drept reședință de vară îngerilor! Iată un subiect de meditație, dacă Ahab ar avea vreme să mediteze - dar Ahab nu se gîndește niciodată, el simte numai, simte, iar asta e destul pentru un muritor! A gîndi e o îndrăzneală! Doar Dumnezeu are dreptul și privilegiul acesta. A gîndi este sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă (esențială), referințele critice ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării (1999), la origine teză de doctorat, este o monografie care valorifică o investigație complexă (editorială, critică, istorico-literară). M. examinează echilibrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
viața parlamentară. Articolele din ultima vreme arată o mizantropie din ce în ce mai neagră. Moralistul crede că gena națională este compromisă și că răul general nu mai poate fi oprit. Opiniile lui au, de regulă, audiență. Scrierile eseistice merg în sensul cunoscut: confesiune, meditații morale și politice, fapte curente de viață, analizate cu o cruzime care nu exclude un scepticism fundamental. Omul vigilent al Cetății este un Don Quijote într-o lume (lumea Estului) în care utopiile și nostalgiile sunt impure. Sămânța iubirii cade pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
despre ea cu gândul la destin. Modelul Malraux și modelul Camus nu îl părăsesc. Ce e destinul? O experiență transformată într-o conștiință, spunea Malraux. P. gândește cam în aceiași termeni, definind destinul ca o sumă de eșecuri depășite prin meditație. Nu își face un portret prea favorabil. Nu se crede un învingător, deși a publicat un număr mare de cărți, și cărțile au avut (și au în continuare) succes. Face recensământul înfrângerilor și, la sfârșit, când trage linia, se vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
mai până în august. Naratorul (identificat cu autorul de pe copertă) a suferit un infarct și, cu moartea în față („încarcerat în mine însumi” - zice el), își reconstituie trecutul și își gândește prezentul. O face în felul său, amestecând în confesiune și meditație planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al textului, o victimă a violenței interioare, un accept al violului scriptic. Definiția se potrivește eseurilor biografice ale lui P. Ca să întărească acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Nu știe să devină „un om de lume” și multă vreme nu vrea să audă că bătrânețea există. Numai că bătrânețea vine fără să fie chemată și eseistul este nevoit s-o ia în seamă. Deșertul... e, în esență, o meditație despre bătrânețe, suferință și, fatal, despre moarte. Istoria rămâne pe plan secund și nu este evocată decât ca să justifice fantasmele proiectate de un spirit interogativ în conflict permanent cu le dehors și le dedans. O scenă memorabilă este aceea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
numai cu suflarea, adică cu sunetul vocii, dar și cu mintea și să medităm ceea ce cântăm, ca nu cumva mintea fiind robită de cuvinte și cugetări străine să lucreze fără niciun folos”. Prin urmare, psalmodierea oferă și un prilej de meditație religioasă asupra ideilor creștine cuprins în textele cântate. O problemă destul de frecventă în Biserica creștină a secolului IV era aceea a influenței muzicii laice asupra cântării bisericești. Uneori, unii creștini aduceau în biserică o muzică nepotrivită cu evlavia creștină și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de a o modera pe cea egipteană, care era cea mai aspră. Ioan Cassian insistă pe faptul că monahii egipteni se roagă permanent pe tot parcursul zilei, concomitent cu munca pe care o îndeplinesc și fără să înceteze nici o clipă meditația asupra psalmilor ori a altor părți din Scriptură. La ora nouă (ceasul III) se adună pentru primirea Sfintei Împărtășanii, după regula pahomiană, iar în rest, slujbele de la celelalte ceasuri se limitează la câte trei psalmi, și asta pentru a nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Condițiile acesteia din urmă sunt: căldura, smerenia, simplitatea și nevinovăția, iar monahilor li se recomandă să-și amintească permanent de Dumnezeu alungând toate preocupările străine, ispitele și grijile trupului pentru a putea atinge țelul lor: desăvârșirea. De asemenea, se recomandă meditația neîntreruptă la versetul ,, Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuți mie, grăbește-Te” (Psalmi 69, 2) pentru ca mintea să ajungă la starea de puritate. Concluzia lui Cassian de la sfârșitul cap.14 a Convorbirii este interesantă și remarcabilă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desăvârșirea inimii din cauza inculturii sale și că înapoierea rustică nu este o piedică în a obține curăția inimii și a sufletului, pe care o pot obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset”. Al doilea ciclu sau a doua serie de ,,Convorbiri duhovnicești“a lui Cassian, incluzând Convorbirile XI-XVII începe cu o Prefață dedicată starețului Honoratus, întemeietorul și întâiul stareț al mănăstirii din Lerin, devenit mai târziu episcop de Arles
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
25). Poruncile de bază ale credinței și moralei trebuie păzite cu sfințenie pentru că ne aduc mântuirea, în schimb pot fi modificate lucruri ce sunt primejdioase pentru viața noastră (severitatea postului, abținerea continuă de la vin sau untdelemn, continuitatea lecturii sau a meditației) (cap.28) pentru că, încheie Cassian, ,,este mai mare grija de a fi de folos decât de a fi lăudat” (cap. 30). Al treilea ciclu sau secțiune a ,,Convorbirilor duhovnicești“, care cuprinde Convorbirile XVIIIXXIV, debutează tot cu o Prefață a lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
încorporată în Regula benedictină. Capitolul 42 al acesteia cere ca în mănăstiri să se citească la masă, pentru obște, din Convorbirile duhovnicești sau din Viețile Părinților egipteni, iar în cap. 73 al aceleiași Reguli se recomandă împlinirea vidului duhovnicesc cu meditații asupra Scripturii, Părinților, Conferințelor duhovnicești și Așezămintelor mănăstirești ale Sfântului Cassian. 7. Sfânta Scriptură și rugăciunea în viziunea cassiană. Întreaga teologie monahală a lui Cassian își trage seva din interacțiunea dintre Sfânta Scriptură, rugăciune și experiență. Pentru interpretarea Dumnezeieștii Scripturi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Scriptură și rugăciunea erau inseparabile. Pe monahii egipteni îi descrie prelungind rânduiala canonică comunitară a rugăciunii în privegheri de toată noaptea recitând, lucrând și rugându-se în chiliile lor. În centrul programului ascetic și contemplativ al lui Cassian se află meditația biblică pe care o include între practicile fundamentale ale vieții monahale alături de post, priveghere și munca manuală. Memorarea textului biblic și rostirea textului din memorie reprezentau un test și un semn de perseverență dar și un mijloc de stabilizare a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]