9,631 matches
-
rolului fiecăruia, dar nu În termenii funcției, gradului, statutului, ci În termenii procesului transfuncțional. Nu este suficient să se știe cine ce face, ci, mai ales, cine intervine, la ce moment, după sau Înaintea cui. Ea presupune schimbarea profundă a mentalităților, obiectiv extrem de greu de atins din cauza rezistenței la schimbare a unor salariați și supraestimării polivalenței salariaților mai puțin pregătiți și motivați. Subscriem opiniei profesorului Ioan Verboncu, conform căreia managementul pe baza centrelor de profit este «cheia» succesului reengineering-ului. Acesta este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă” din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă, ci de expresia unei mentalități magice. Om de o exemplară intransigență și demnitate, învățat cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
literare libertine, nonconformiste. În perioada 1990-1992 a ocupat funcția de consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Iași. Din anul 1994 este profesor consultant la Universitatea din Bacău, predând și aici cursuri de istoria limbii franceze, semiologie, stilistică, istoria mentalităților, teoria comunicării, poetica traducerii și filosofia limbajului. Este directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării de pe lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” ș.a. Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea normei (1995) și Prin text, dincolo de text (1999), pune în circulație idei și concepte noi, ipoteze de
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
deosebește de aceea a lui Antti Aarne mai ales prin faptul că atribuie egală însemnătate variantelor, negând existența unui prototip originar. O idee esențială a studiilor folcloristului e și aceea că literatura orală se cere estimată după criterii specifice, inerente mentalității populare, arhaice. Astfel, nu doar în basme, ci și în balade, criteriul veracității, al adevărului istoric ar fi inoperant. Absolutizarea acestui punct de vedere - judicios, de altfel - e contrazisă de realitatea creației. Printre demersurile cu caracter pragmatic ale lui C.
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
I.L. Caragiale față cu kitschul, înfățișându-l pe C. în cea mai autentică ipostază a lui, și anume în cea de eseist, care folosește din plin cunoștințele istoricului literar, adăugându-le altele, mereu bogate și noi, precum cele de istoria mentalităților, de sociologia modei, critica receptării etc., toate lăsându-se comunicate o dată mai mult într-un stil doar aparent didactic, percutant și delectabil. C. abordează dintr-un unghi inedit vechea teză a „formelor fără fond”, ajungând la altă concluzie decât cea
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este eludat. Sunt, astfel, cercetate sub toate aspectele paginile unor cărți care oricând pot rezista unui examen literar critic - Jurnalul fericirii de
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
Reprezentări de cavaleri la începuturile Renașterii (1977). Susține un doctorat la Sorbona (1973) cu lucrarea Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge, carte tipărită mai târziu, în exil, la Madrid. C. introduce în studiile românești de medievistică „teoria mentalităților”, fiind din acest punct de vedere, împreună cu Virgil Cândea și Al. Duțu, un deschizător de drumuri. Pe urmele lui Georges Duby și Jacques Le Goff, el pune textul literar medieval în relație cu iconografia și proiecțiile artistice ale simbolurilor consacrate
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
criticii a fost atrasă în special de calitățile stilistice ale altei piese din culegerea publicată în 1982, Europa, aport-viu sau mort, comedie politică, dar și meditație asupra sensurilor istoriei și asupra dialecticii dintre spiritul revoluționar, întrupat de N. Bălcescu, și mentalitatea reacționară (piesa a beneficiat, în 1984, de o traducere în limba polonă, datorată Danutei Bienkowska). Implicarea politicului în istorie este și tema piesei Suntem și rămânem împreună, o incursiune în trecutul mișcării socialiste românești. Pentru volumul de eseuri Teatrul obiectelor
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
de focalizare: în jurul său gravitează o foarte bogată și colorată galerie de personaje - locatarii blocului (de toate vârstele, de ambele sexe și cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții cât se poate de „tipici” și, totodată, particularizați prin diferite detalii ori atribute (mentalități, preocupări, comportamente etc.), de regulă bizare ori grotești (de un grotesc al banalității, privit de autor cu oarecare blândețe și compasiune). Banalul imobil băcăuan capătă astfel funcția de „model societal”, de „eșantion” ori „machetă” a societății românești contemporane, și nu
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
, Din perspectiva istoriei mentalităților, apariția și funcționarea c.l. reprezintă o achiziție prin excelență modernă, un simptom de emancipare atât a spațiului privat, cât și a celui public, într-un moment când acestea două, îndeajuns de bine definite, devin apte a se segrega. Prin
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
în 1920 se afla printre membrii Asociației literare și științifice „Viața românească”), își va adapta opera literară la tonul viguros și sobru al prozei de extracție realistă. Literatura lui gravitează în jurul universului rural; țăranii, păstrători ai tradițiilor și ai unei mentalități structurate pe principiul dreptății, al cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
târziu, cu Koffka. Din 1913 până în 1920 a fost director la Anthropoid Station of Tenerife, susținut de Academia Prusacă de Științe. Lucrând pe insulă cu cimpanzei, Köhler a descoperit „învățarea prin iluminare” și a semnalat acest fapt în cartea sa Mentalitatea maimuțelor (1917, revăzută în 1956). S-a întors în Germania în 1920 și a fost numit director al Institutului de Psihologie al Universității din Berlin; dar a părăsit postul timp de un an pentru a lucra ca dozent - profesor de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lucruri pe care unii le fac la medicină, la cursurile de biologie sau altele asemenea. Pentru el au fost mult mai importante experiențele precum aceea a creșterii unui copil. Primul său copil l-a schimbat ca psiholog. A făcut ca „mentalitatea behavioristă” în care fusese crescut să pară „atât de stupidă încât nu o mai putea digera”. Era imposibil. Având un al doilea copil și învățând cât de diferiți sunt oamenii încă înainte de naștere, n-a mai fost posibil pentru Maslow
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nimic. Copiii se transformă singuri. Cel mai bun lucru pe care îl putem face și, de obicei, cu cel mai mare efect este să le oferim ceva la care să reacționeze dacă copilul forțează nota” (Rogers, 1963, p. 74). Răsturnarea mentalității din anii ’50 ai secolului XX și cel puțin două dintre schimbările din câmpul psihologiei au fost interpretate de Maslow ca o manifestare locală a marilor schimbări din toate câmpurile cunoașterii. Suntem de atunci martori ai unei mari revoluții în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe aceea de la „Nichipercea”, totuși nu este vorba de o simplă schimbare de titlu. După ultima suprimare a revistei lui N.T. Orășanu, la 22 mai 1864, acesta nu mai izbutește să scoată singur periodicul și, cu vremea, tineri colaboratori, cu mentalități noi și cu alte gusturi literare, îl înlocuiesc, poate chiar îl elimină de la conducerea unei reviste care se modificase substanțial și în ceea ce privește mijloacele literare și satirice întrebuințate. Redactori la G., printre alții, sunt I.C. Fundescu (1867), G. Dem. Teodorescu (1871
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul fenomenologic, interesat de cele trei tipuri de civilizație și de mentalitate care interferează în lumea lui Faulkner. Valoarea demonstrativă a cărții depășește cu mult rentabilitatea sa hermeneutică, în momentul actual fiind metodologic datată și rămânând ca un moment de referință în istoria criticii literare românești. În colaborare cu Dan Grigorescu, publică
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
european, reușind să depășească decalajele și desincronizările naționale cronicizate. Dincolo de ele însă, modernitatea (modernizarea) reală - culturală, socială, politică - a rămas epidermică. Românii au fost zgomotos și emfatic moderniști, fără să fi devenit cu adevărat moderni. Statul român, structurile românești de mentalitate și de civilizație n-au devenit decât parțial sau deloc moderne - ceea ce, în sistemul de referință al autorului, înseamnă adecvate exigențelor istoriei moderne. Dacă în Paradoxul român A. expune o serie de concluzii privind incapacitatea societății și a culturii române
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
der Wereldliteratuur, Haarlem (Olanda), 1980-1984; Paradoxul român, București, 1998; La Modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine, Pitești, 1999; Privind înapoi, modernitatea, tr. Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, București, 1999; Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, tr. autorului în colaborare cu Mirela Adăscăliței și Șerban Anghelescu, București, 2000. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne (în colaborare cu Mihai Nasta), București, 1972; Dichters uit Roemenië [Poeți din România], postfața edit., Amsterdam, 1976; Roemenië. Verhalen van
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
sau au fost adoptate de români pe calea aculturației spontane, după cum aderarea la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea mai mare parte dintre români. Un spațiu național evoluează ca un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependență, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiu național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură națională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care capătă, în anumite momente, caracterul de factor explicativ. Cultura modernă românească a stat sub semnul răspunsului la necesități de apărare și conservare a ființei naționale. Când vorbim de spațiul public național românesc apare un aspect interesant: dominarea lui de către mentalitatea mic burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ființei naționale. Când vorbim de spațiul public național românesc apare un aspect interesant: dominarea lui de către mentalitatea mic burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre moderne. Totul era subordonat edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a fost nevoită să se asocieze cu acei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a fost nevoită să se asocieze cu acei boieri care au conștientizat oportunitatea unor schimbări radicale în societatea românească. Burghezia română a intrat în relații cu burghezia mondială, dar mentalitatea ei nu era pe deplin modernă, cu o conștiință antreprenorială, ci avea comportamentul unei clase mic-burgheze, dar milita pentru apărarea intereselor naționale față de ofensiva burgheziei mondiale. Ea dovedea o mare capacitate de adaptare dar și versalitate în funcție de reacțiile, atitudinile și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
orientate către o integrare eficientă a societății românești în structurile europene După căderea comunismului are loc un amplu și activ proces de construcție identitară. Se manifestă un naționalism etnic și unul statal. A fost limpede rolul jucat de conduita și mentalitatea naționalistă în căderea comunismului, puternic susținute de Occident în prima fază. Naționalismul exprimat în fostele țări comuniste este un naționalism de revenire la identități de recuperare: ,, Cine era un nimeni, sau era doar un locotenent în mare stat multinațional, poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]