9,357 matches
-
abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de cerc. Deasupra naosului se află o calotă poligonală. Altarul bisericii are o formă pentagonală, având în părțile laterale două anexe de formă pătrată: proscomidiarul (în partea de nord) și diaconiconul (în partea de sud). Fereastra absidei altarului nu este cea originală, cum sunt cele din axele absidelor laterale. După o inscripție, se pare că pictura a fost executată în 1914. În anul 1936
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre (0.55x0.80 metri). Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
raze, înscrisă într-un cerc cu rol de chenar, un soare cu raze care seamănă cu un chip omenesc (are ochi, nas și gură), o cruce, o semilună și din nou o rozetă (identică cu prima). Pronaosul are o formă pătrată (4.90 metri), cu o fereastră pe latura de vest (0.55x0.80 metri). El are un tavan deasupra sa. Din pronaos se pătrunde în naos printr-o deschizătură cu lățimea de 3.50 metri. Naosul are și el o
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
secolului al XX-lea, s-a înlăturat tencuiala, iar pereții exteriori ai bisericii au fost căptușiți cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
edificiului: În perioada 2010-2013, biserica de lemn a fost tencuită pe exterior. În curtea bisericii se află un turn clopotniță și un praznicar, ambele placate cu scânduri de culoare albastră. Turnul-clopotniță are două etaje; parterul și primul etaj au formă pătrată, iar al doilea etaj are formă octogonală. Acoperișul turnului-clopotniță are trei streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Ea are un soclu de
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de stejar aflată pe latura sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Ancadramentul este decorat cu motive
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
peretele sudic al altarului. Biserica de lemn din Rădășeni are următoarele dimensiuni: lungime - 20 m, lățime - 6.30 m și înălțime - 7 m. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată, având două ferestre pe laturile de est și de vest. El este căptușit cu scânduri. Ușa de intrare în pronaos, care este și intrarea originală, este încheiată la partea superioară în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0.70x1.30 m) în axa absidei și celelalte, de formă pătrată, în cele două nișe (0.22 m). Acest spațiu este acoperit și el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
terminată în arc de cerc (1.40x1.80 metri), în care s-au decupat două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe rama deschiderii se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
câte una în pereții laterali ai naosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne care coboară de la cheia bolții până la 1.85 metri și se sprijină pe doi stâlpi plați, creând o încăpere cunoscută sub denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Iacobești, ea fiind resfințită un an mai târziu, la data de 10 septemrie 1939. Actele de donație au fost semnate de parohul Vasile Andrici. Biserica de lemn a fost reclădită la Iacobești de meșterul Bucur Ohrenciuc din Dănila. Un pridvor pătrat aflat pe latura sudică a naosului datează dintr-o etapă ulterioară de construcție. Timp de aproape 70 de ani, biserica de lemn din Iacobești a funcționat ca filie a parohiei din Slobozia Sucevei (comuna Grănicești), fiind săvârșite slujbe sporadic, în
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
în absidele laterale și una în peretele nordic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30 metri). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă dreptunghiulară (3.65x8.10 metri), având la
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
gotic, pe când cele din naos și altar sunt dreptunghiulare, cu baghete subțiri încrucișate. Influența gotică se resimte în modul de tratare a soclului, a ancadramentelor, ca și la nervurile bolților pridvorului. Elementul care evidențiază biserica este turnul clopotniță de plan pătrat, mai înalt decât corpul bisericii, atașat la partea sudică a pronaosului. El a fost adăugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru fiind dovedit de prezența frizei de rotocoale și cărămizi aparente care continuă sub zidăria turnului alipit. În tabloul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
5-6 kilometri pe jos cu prilejul înmormântărilor. De bisericuță se îngrijește un epitrop de la biserica din sat, care deschide biserica turiștilor aflați în zonă. Accesul în incinta cimitirului se face pe sub un turn clopotniță de lemn. Acesta are un plan pătrat cu structură metalică și închideri din lemn, învelitoare din șiță. Turnul clopotniță are două nivele: la primul nivel (parterul) se află o deschidere de acces sub forma unei bolte în plin cintru care cuprinde și poarta metalică de intrare, iar
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ reduse, în timp ce învelitoarea peste veșmântărie era din tablă zincată. Interiorul bisericii este compartimentat în trei
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
și avea că posesiuni personale Țările Cehe-Boemia,Moravia și Silezia. În 1880 are loc primul recensământ modern. Până în 1914 se estima că populația totală era cea de 52 milioane de locuitori. Cisleithania avea o suprafață de 300 000 de km pătrați. 200 000 de austrieci însă emigrau anual spre SUA. Existau decalaje economice: Galiția era o provincie înapoiată economic de exemplu, urmată de Slovacia. Populația urbană era concentrată în Viena, depășind 2 milioane de locuitori. Ultimul oraș ca mărime și populație
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
și o universitate cu limba de predare cehă. În urma introducerii votului universal, în Parlamentul de la Viena au pătruns un număr mare de deputați din Partidul Creștin Social și din Partidul Social Democrat. Transleithania avea o suprafață de 125 000 km pătrați, avea o populație mai mică-20 de milioane de locuitori din numărul total de 52 milioane. Cel mai important oraș era Budapesta cu 1 milion de locuitori. Erau 48% de vorbitori de maghiară, restul fiind vorbitori de limba germană, slovacă, croată
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
în 69 de morminte. O altă relatare despre mormintele eroilor din Vorovești datează din 14 decembrie 1933, fiind făcută de șeful postului de jandarmi Galata, plutonierul Moroșan. Potrivit acelui subofițer, cimitirul din Vorovești avea o suprafață de 9.000 metri pătrați și era îngrijit de biserică, fiind delimitat pe latura nordică de un șanț, iar pe celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără „nici un fel de inscripții”. La 1 iunie 2006
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
afară și are aproximativ 1,50 m. În fața pronaosului, spre sud, ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
din acrilic sau fibră de sticlă, dar se poate fabrica și din oțel emailat și uneori din lemn rezistent la apă. O cadă este deobicei plasată înr-o baie, și poate avea și duș. Jacuzzi-ul este o cadă mai mare, pătrată, care se foloseste la relaxare și uneori în terapii. La început, ideea de a "face baie" își avea originile în ritualele religioase, precum și în cele ce priveau vrăjitoria, nefiind asociată însă, cu igiena. Din timpuri străvechi, ideea de a te
Cadă () [Corola-website/Science/317247_a_318576]
-
poate fi ocupat decât de negustori străini, greci, turci, sau unguri, dar nici unul din aceștia nu se poate așeza aici pentru totdeauna. Flachat nu dă nici un indiciu asupra localizării acestei construcții. Asociindu-se termenul de "bezesten", care înseamnă o clădire pătrată, un fel de hală, cu aspectul Hanului Gabroveni, s-a presupus atribuirea acestui edificiu operei ctitoricești voievodale din cel de-al patrulea deceniu al secolului al XVIII-lea. Deși datat de unii istorici ca fiind construit în 1739, conform cercetărilor
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]