15,863 matches
-
muzică. Exemplu: Deșteaptă-te, române! De A. Mureșanu - meditația - specie a liricii, cu caracter filozofic, exprimând cu mijloace artistice reflecții asupra existenței. Exemplu: Mortua est de M. Eminescu - oda - specie a genului liric, în care este exprimată admirația față de patrie, eroi etc. Exemplu: Patria română de G.Coșbuc - pastelul- specie a liricii peisagistice ce descrie un aspect din natură și sentimentele poetului în raport cu el. Exemplu: Miezul iernei de V. Alecsandri - pamfletul - specie literară, în proză sau în versuri, caracterizată prin
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
române! De A. Mureșanu - meditația - specie a liricii, cu caracter filozofic, exprimând cu mijloace artistice reflecții asupra existenței. Exemplu: Mortua est de M. Eminescu - oda - specie a genului liric, în care este exprimată admirația față de patrie, eroi etc. Exemplu: Patria română de G.Coșbuc - pastelul- specie a liricii peisagistice ce descrie un aspect din natură și sentimentele poetului în raport cu el. Exemplu: Miezul iernei de V. Alecsandri - pamfletul - specie literară, în proză sau în versuri, caracterizată prin concizie și tendință satirică
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
s-ar prezenta sub forma foarte modificată de strănepot al lui Traian. Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou ș. a. adunați la un loc n-ar suna pe romînește: Dame? Traducere liberă, foarte liberă, dar oare nu trăim în țară liberă? "Patrie"! se chiamă pe românește "Mihnea cel Rău", "Mercadet" = "Gheșeftarii", Balzac [plus] Sardou [plus] x [plus] y = Dame; Lope de Vega [plus] Goldoni [plus] Ascoli [plus] listă de bucate [plus] vornicul Grigorie Urechi = Cozmița. Noi într-adevăr nu știm pe cine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înconjure o nenorocire, pe care au voi s-o numesc. Welche răspunse: Nu voi să apăr cabinetul trecut; dar avem un drept să fim aicea conform constituției. Și aiurea au fost ministerii estraparlamentare; ne numim prieteni ai datoriei și ai patriei. După Welche a vorbit Ploquet: 14 octomvrie, zise el, au fost îndreptat contra guvernului personal; d-voastră îl reînnoiți. Sunteți viitorul conflict, precum cabinetul retras e conflictul trecut. Îndărătul incapacității d-voastră revăd pe vechii oameni ai conflictului. Voiți ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trecură Dunărea spre a se întoarce în țară și locuitorii de dincoace, mai cu seamă pecenegii nomazi, năvăliră asupra lor si-i uciseră împreună cu ducele lor Svetoslav. Din suta de mii, cu câți venise întîi Svetoslav, prea puțini își revăzură patria. Deci în veacul al X-lea, și anume între anii 907 - 970, rușii au încercat de trei ori a cuceri împărăția bizantină, dar fără să poată izbuti. De la cea dintâi încercare sânt o mie fără treizeci de ani. Ce față
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu i-am cerut decât să ne garanteze ea în special ceea ce toate puterile ne-au garantat {EminescuOpX 42} prin Tratatul de la Paris: integritatea și neatârnarea teritoriului nostru actual. Poate să fie în alte locuri obicei să se precupețească pământul patriei și cetățenii statului, noi nu cunoaștem aceste obiceiuri și nici voim a le cunoaște. Dacă Rusia ne propune un schimb - nu-l primim. Ba orice ne-ar propune Rusia îndeosebi nu primim. Noi nu cunoaștem în ea decât pe mandatara
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dăm drept recompensă Basarabia, este deosebire cât cerul de pământ. Rusia e prea puternică pentru ca s-o putem birui, dar Rusia nu e destul de puternică pentru a ne face să-i dăm de bunăvoie o palmă de loc din pământul patriei sau să-i cerem ajutorul pentru schimbarea legilor interne ale țărei. Venim acum la știrile "Corespondenței politice". Dacă M. Sa voiește să abdice nu putem ști, deși am putea-o înțelege. După ce M. Sa s-a purtat atât de cavalerește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari se opun astăzi mai mult pretențiilor Rusiei. Prințul face parte din partidul conservator; prin urmare e dinastie și apoi e de-a dreptul absurd de a crede că ar primi să fie recomandat de ruși pentru junghiarea propriei sale patrii. Noi avem credința că nu vom pierde Basarabia. Cererea Rusiei e strigătoare la cer, nemaipomenită, apoi pământul de care e vorba nu e rupt din trupul Rusiei, precum le place a susține, ci al nostru de pe la începutul veacului al patrusprezecilea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prefăcut într-o țară. E aceeași istorie ca și în Bucovina, numai sub alte împrejururi. Că comisarii turcești au vândut pe ruble un pământ ce nu era al lor nu e motiv ca românii să-și vânză pe ruble pământul patriei lor străveche. Prin urmare vom ieși din război c-o mulțime de esperiențe dureroase, care vor servi de învăț M. Sale, cu pierderi de oameni și bani, ruinați poate - dar nu vom pierde Basarabia, și desigur nu cu bunăvoia noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acestea fac ca partea morală și de drept să fie pe deplin în partea noastră. Mai vine însă în partea noastră împrejurarea că acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimenea de pe el, că e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scoate ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui să împlem un volum întreg. Destul numai să pomenim că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a făcut propuneri de împărțeală și aceste propuneri prefac înțelegerea în complicitate și complicitatea cu Rusia e tot[dea]una fatală. N-avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Oamenii fără simț istoric, liberalii consmopoliți c-un foarte incolor sentiment de patrie s-au dat în apele Rusiei și a declarat un război care ne-a costat mii de suflete viteze, zeci de milioane și poate o provincie. Zicem poate, pentru că Europa e interesată ca si noi în cestiune. Se poate ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Camera noastră, când în Parlamentul statului celui mai liberal, în Camera StateIor-Unite, n-a putut să intre niciodată un mormon? Inainte de toate, partidul național democratic și liberal are de cea întîi datorie să apere proprietatea, onoarea și castitatea familiei, patria..., are de datorie să propage în popor onoarea, moralitatea, virtutea..., iară nu MATERIALISMUL a[b]jectului Schopenhauer, care propagă concubinatul, dreptul bătăii cu biciul, disprețul amorului de patrie și sentimentelor de onoare... Aceste lucrări sânt bune la sălbatici, nu la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are de cea întîi datorie să apere proprietatea, onoarea și castitatea familiei, patria..., are de datorie să propage în popor onoarea, moralitatea, virtutea..., iară nu MATERIALISMUL a[b]jectului Schopenhauer, care propagă concubinatul, dreptul bătăii cu biciul, disprețul amorului de patrie și sentimentelor de onoare... Aceste lucrări sânt bune la sălbatici, nu la noi... Înainte de toate constatăm că nu l-am taxat pe d. Holban numai de ignorant. Citând fals, atribuind ideile lui Stirner unui alt autor, d-sa a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neadevăruri, nemaiauzite prin colosala lor sfruntare, prin lipsa de rușine a aceluia ce cutează să le pronunțe. Schopenhauer e unul din cei mai aprigi apărători ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea pentru patrie e aproape de sfințenia deplină, de asceză; el cere aspre legiuiri pentru păstrarea onorii cetățenești, combate însă le point d'honneur al evului mediu, care-ți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le pronunțe. Schopenhauer e unul din cei mai aprigi apărători ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea pentru patrie e aproape de sfințenia deplină, de asceză; el cere aspre legiuiri pentru păstrarea onorii cetățenești, combate însă le point d'honneur al evului mediu, care-ți comandă să nu-ți plătești datoriele contractate legitim, ci numai pe cele de la jocuri de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jocuri de hazard, iar, când cineva îți spune adevărul, să-l ucizi. În fine în veacul nostru nu există nici un singur filozof care să fi stabilit atât de înalte ideale de moralitate ca tocmai înțeleptul de la Frankfurt. Disprețul amorului de patrie și a sentimentelor de onoare nu le-a propagat niciodată. Ceea ce combate este acea mândrie deșartă națională care face pe niște secături să se laude c-o calitate la care cel mult părinții lor poartă meritul și pe care o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bărbații politici al căror organ e "Timpul", deoarece chiar o parte din partidul conservator a părăsit pe ministerul Catargi. Organ deci al aderenților ministerului Catargi e "Timpul" îndeosebi "Timpul". Ei bine! Ce au făcut "Timpul" pe când guvernul muncea pentru fericirea patriei? Orice lovire din partea guvernului rusesc, susțin că cu dânsul este dreptatea și cu noi nedreptatea. Așa zice "Romînul"! Am zis demult că oamenii cari scriu în ziarul "Romînul" nu sânt vrednici de a sta de vorbă cu noi: nu-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tocmai în puterea lor nu înțelegem panglicăriile presei roșie. Organul ministrului de externe vorbește de compensații suficiente. Noi am zis de la început că nu există compensații pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Aceste sânt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câștigă prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă. Cumcă am ajuns de-a vedea trecut în protocoalele de la Berlin terminul umilitor de schimb e un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a școalelor elementare și secundare), cine nu ne lasă să fim ceea ce sîntem a rupt-o cu conștiința noastră națională și cu simpatiile noastre intime, oricât de bune ar fi relațiile lui internaționale cu statul nostru. Numai o sectă fără de patrie și fără de simț istoric, numai cetățenii liberi, egali și înfrățiți ai universului întreg, numai republica universală, reprezentată la noi prin urmașii fanarioților, C. A. Rosetti ș. a., a putut da mână de ajutor unui element străin a cărui tendință este nimicirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sânt slave. Ele trebuiesc cruțate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administrație. Cumcă prin aceasta slavii de acolo n-ar fi nedreptățiți se înțelege de sine. Din nefericire superficialitatea și pospăiala în toate a radicalilor, cunoscuta lor lipsă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
administrația Dobrogei, care ar avea a se face de o comisie de diurnași. Părerea noastră este alta. Ar trebui trimis un om cu foarte întinse cunoștințe administrative, financiare și economice, înzestrat cu puteri discreționare, care să unifice încet-încet țara cu patria mumă. Și ar trebui sa fie un om mai în vârstă, nu un Pache, Mache sau Sache, scos din cutia unei curtizane pariziene și cules de pe ulițele Bucureștilor "pour civiliser en deux jours la sauvage Dobroudja". Cel din urmă hamal
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mărturisire, de 4900 de ori în 295 de roluri diferite. Teatrul Curții pierde într-însul unul din cei mai distinși actori, care va fi cu greu înlocuit. [12 august 1878] ANEXAREA DOBROGEI În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta trebuie cercetată mai cu deamăruntul și din mai multe puncte de vedere. Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
negre pe hârtie albă. Deosebirea între noi și dispuitorii Europei e că ei ne iau o provincie și ne dau alta, privind lucrul în sine ca foarte indiferent, pe când noi simțim cu vioiciune că ni se rupe o bucată din patria noastră străveche, lucru ce nu se poate compenza nici prin bani, nici prin drepturi nouă, nici prin cesiuni de teritoriu. Durerea noastră e drept că nu mișcă pe nimeni, dar presupunem totodată că nici un om înțelept din diplomația europeană, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceste raporturi însă nu e treaba unei Camere ordinare și încă foarte ordinare, ci a unei Constituante. Camera de astăzi a fost aleasă sub alte împrejurări, alegătorii aveau în vedere cu totul alte chestiuni, nu cesiunea unei bucăți din pământul patriei, nu anexarea unui teritoriu de preste Dunăre. Întreg sistemul reprezentativ, dacă e vorba ca să nu fie numai un pretext de exploatație pentru o clică fără de patrie certă și fără de naționalitate certă, se bazează pe consultarea nației în cestiuni vitale. Ridicola
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alegătorii aveau în vedere cu totul alte chestiuni, nu cesiunea unei bucăți din pământul patriei, nu anexarea unui teritoriu de preste Dunăre. Întreg sistemul reprezentativ, dacă e vorba ca să nu fie numai un pretext de exploatație pentru o clică fără de patrie certă și fără de naționalitate certă, se bazează pe consultarea nației în cestiuni vitale. Ridicola dare în judecată a cabinetului Catargi, iată de ce a fost capabilă Camera actuală; cu cestiunile serioase a cărora hotărâre ni se impune acum ea nu are
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]