8,756 matches
-
ale „sfintelor” fluvii Indul, Gangele, Brahmaputra, Godavari, Kaveri și Krishna, iar Înălțimile cerului vor parcă să se cunune cu tărâmul indian, căci până și sufletele de cristal ale apelor sau Înmuiat În fața rugăminților de foc ale asceților ascunși În templele peșterilor. Doar Muntele Himalaiei e singurul care-i mai unește pe toți deopotrivă, având creștetul În cer și picioarele bine Înfipte În pământ. Chiar și așa, el e cel care se sacrifică, căci rămâne mereu trist și solitar, cu părul Înălbit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Isus? Exegeții interpretează acest text prin acțiuni profetice simbolice. Există două texte la care se face referință: Is 56,7 („Casa mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate națiunile”) și Ier 7,1-15 („Ați făcut din ea o peșteră de tâlhari”). Acțiunea lui Isus este interpretată ca o chemare la pocăință și ca un semn că restaurarea escatologică promisă este aproape. Unii leagă acest text de principiul necolaborării, elaborat de Gandhi. El afirma că „nu trebuie, de teama de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diverse - alimentare și meșteșugărești. Dotările în domeniul scufundărilor acvatice se concentrează pe necesitatea parcurgerii unui curs de scufundare (săli, bazine), și a echipamentelor necesare diferitelor tipuri de scufundări (de pe vapor, de noapte, fotografie subacvatică etc.). Locuri de scufundare în România: - peștera Isverna - Munții Mehedinți; - lacul Beliș - Munții Apuseni; lacul adăpostește o biserică; - Tarnița, lacul Bâlea, Izvoarele Termale din Marea Neagră, lacurile de acumulare și Delta Dunării. CAP.VII. AMENAJAREA TURISTICĂ ÎN FUNCȚIE DE STRUCTURA GEOGRAFICĂ: MONTANĂ ȘI A LITORALULUI Se constată o preocupare tot
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unități mobile sau chioșcuri care oferă băuturi fierbinți și gustări. Resursele naturale reprezintă punctul forte al stațiunilor montane. Amenajările specifice constau în puncte de belvedere, trasee marcate, refugii și bănci. O importanță specială și de mare impact o au amenajările peșterilor. Sunt relativ complicate datorită microclimatului peșterilor - umezeală și răcoare, ceea ce face ca materialele pentru scări să fie speciale - un plastic antiderapant este cel mai recomandat. De asemenea, instalațiile de iluminat pun probleme. Problemele ecologice țin de dificultatea colectării deșeurilor pe
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
băuturi fierbinți și gustări. Resursele naturale reprezintă punctul forte al stațiunilor montane. Amenajările specifice constau în puncte de belvedere, trasee marcate, refugii și bănci. O importanță specială și de mare impact o au amenajările peșterilor. Sunt relativ complicate datorită microclimatului peșterilor - umezeală și răcoare, ceea ce face ca materialele pentru scări să fie speciale - un plastic antiderapant este cel mai recomandat. De asemenea, instalațiile de iluminat pun probleme. Problemele ecologice țin de dificultatea colectării deșeurilor pe arealele întinse. În Sinaia, pădurile au
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate fi antiteza - cum altfel? insolubila - / dintre împătimire și analiza ei / dintre descripția-în-act și imaterialul umbrei / de dincolo de peștera lui Platon // poate fi Hamlet de-ar răsturna clepsidra timpului / spre dincolo de crimă - // Dar e Orfeu, Orfeu cel orb urcând / din a infernului genune / și înapoi luând-o iar cu sârg pășind / pe sârma cântecului care cum bine știți / un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
și le-a șlefuit răzbunător, a omis lucrurile cele mai mărețe, printre care și pe Bufon, a lustruit ce a mai rămas pînă a ajuns un lucru comun, a introdus scene de dragoste, a trimis-o pe Cordelia într-o peșteră confortabilă, împreună cu iubitul ei, să-și usuce hainele și să se încălzească, în timp ce bătrînul tata nebun și fără adăpost rătăcește fără nici un rost pe un deal pustiu; și, în sfîrșit, îl răsplătește pe sărmanul bătrîn pentru toata suferință, înapoindu-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
KENT: Cine-i acolo? BUFONUL: Ei, o excelentă și-un prohab: adică un înțelept și un nebun. KENT: Vai, șir, aici? Cine iubește noaptea Iubește nu asemeni nopți. Ceru-n furíi Spăimînta chiar pe umblătorii beznei, Făcîndu-i să stea-n peșteri. De cînd sînt bărbat, Așa mugiri de vînt vuind și ploaie n-am mai Trăit nicicînd. Omul nu poate indura Astfel de chin, nici spaimă. LEAR: Mării zei, Ce peste cap ne țin acest orcan, Găsească-și, dar, vrăjmașii. Tremura
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și agresivitate, mai ales atunci când sunt cuplate cu o mimică agresivă sau cu gesturi care exprimă o oarecare nervozitate (frecarea palmelor, pocnirea degetelor, formarea unui pumn). TIMPUL în care s-a ghicit în palmă! Încă din vechime, apar în unele peșteri, imprimate ori pictate, imagini palmare. Cele mai vechi informații despre lectura palmelor apar în India, acum 5000 de ani. În China, amprenta degetului mare al împăratului era un sigiliu. În Vede se comentează importanța liniilor palmare. Aristotel (384-322 î. H.
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
rotund pe cer. Lirismul e evident încă din acest prim paragraf: Pământul e comparat cu un diamant pe cer. Ciudățenia afirmației apare abia mai târziu, când ne dăm seama că vorbele au fost scrise în epoca întunericului, poate într-o peșteră, într-o lume paralelă cu lumina, într-o realitate pe care locuitorii prezentului (cei ce-l ascultă pe Platon și-l surghiunesc în final) refuză s-o imagineze. Acel Platon imaginat de Ackroyd are la un moment dat o viziune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dat o viziune a Pământului așa cum îl știm noi, foarte departe de a fi tocmai un diamant pe cer: după acest roman, Pământul (realitate de care Platon însuși se îndoiește, deși e viziunea lui) e o lume închisă într-o peșteră întunecată. Prezentul personajului Platon este lumina de deasupra acestei peșteri. Teoria lui este că inteligențele ar putea exista în nenumărate lumi paralele, iar compatritoții lui sunt chemați să aibă înțelepciunea să accepte relativitatea. Ca orice ființă umană, indiferent de eopcă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
departe de a fi tocmai un diamant pe cer: după acest roman, Pământul (realitate de care Platon însuși se îndoiește, deși e viziunea lui) e o lume închisă într-o peșteră întunecată. Prezentul personajului Platon este lumina de deasupra acestei peșteri. Teoria lui este că inteligențele ar putea exista în nenumărate lumi paralele, iar compatritoții lui sunt chemați să aibă înțelepciunea să accepte relativitatea. Ca orice ființă umană, indiferent de eopcă, ei nu fac acest lucru. Se repetă Biblia (" Vrem un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
suntem doar pe jumătate din înălțimea contemporanilor lui și că, deși căutăm, nu vedem decât ceea ce dorim să dobândim. El însuși trece neobservat de noi. Nu poate fi auzit: N-aveau de unde să știe că Pământul lor era într-o peșteră mare dedesubtul lumii noastre. Cerul lor era acoperișul unei peșteri, dar pentru ei era pragul universului. Umblam printre orbi. Și totuși când m-am uita noaptea la cerul sclipitor din Mouldwarp, am fost și eu fermecat. (p. 90) În Hawksmoor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
deși căutăm, nu vedem decât ceea ce dorim să dobândim. El însuși trece neobservat de noi. Nu poate fi auzit: N-aveau de unde să știe că Pământul lor era într-o peșteră mare dedesubtul lumii noastre. Cerul lor era acoperișul unei peșteri, dar pentru ei era pragul universului. Umblam printre orbi. Și totuși când m-am uita noaptea la cerul sclipitor din Mouldwarp, am fost și eu fermecat. (p. 90) În Hawksmoor, două epoci, la distanță de câteva secole bune, se contopesc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în spiritul relativului. E un relativ care trece dincolo de teoria lui Einstein. E un relativ îmbogățit cu o dimensiune sufletească. Întreaga operă a lui Ackroyd e o fereastră deschisă spre mister. Revenind din lumea noastră de întuneric, care e o peșteră de umbre sub lumea "stafiilor de lumină" (p. 100) unde trăiește el, Platon încearcă să facă lumina să perceapă întunericul, dar nici asta nu poate. Sugestia romanului este că suntem mărginiți de simțuri și ne lipsește înțelegerea pentru dincolo, oricare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noi credem că e lumină poate fi infinit mai mult. Semenii lui Platon văd "îngeri" și chiar le găsesc penele. Două realități coexistă "simultan". Poate chiar mai mult decât două, iar Platon întreabă: Nu puteau ști că trăiesc într-o peșteră, departe de lumină. Dar putem oare fi siguri că, la rândul nostru, nu e o lume de lumină mai mare dincolo de noi? (p. 104) El are o singură lecție pentru noi: Nu există certitudini. Nu luați nimic drept sigur". (p.
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o sensibilitate aspră și cuvinte la fel de necruțătoare. Iubirea este și nu este reală. Incident închipuie un "tu" și un "eu" întinși în nisipul cald. Ea adoarme și "visează că se prăbușește". În vis, poeta cu ironie Desperado trăiește "toate miturile peșterii", "toate / miturile tunelului, turnului, fântânii", presimte spaima morții. Când se trezește, moartea e doar la un pas: Fluxul e cât pe ce s-o înghită, pe când "el" se uită, fumează și așteaptă sfârșitul. Gând crud, în versuri de o cruzime
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spus, întinzând brațul, "Culcă-te". O vreme, așadar, am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu: o scară în spirală către iad, populată de primejdie și îndoială. Împotmolindu-mă, m-am trezit brusc; de jur împrejur apă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Culcă-te". O vreme, așadar, am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu: o scară în spirală către iad, populată de primejdie și îndoială. Împotmolindu-mă, m-am trezit brusc; de jur împrejur apă. Mi-era părul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că nordicii ca mine dacă ne dăm seama de primejdia egocentrismului pe care-l implică dorința de a sta la noi acasă tind să perceapă țările sudice, a căror cultură veche și sofisticată e expusă luminii soarelui, ca ieșite din peștera lui Platon. Nu sunt mari diferențe culturale (dar sunt), însă vedem diferit lucrurile, inclusiv propria creație. Poate că nordicii se văd mai clar pe ei înșiși? Orient Express a fost plănuită la o conferință a Consiliului Britanic la Constanța, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spiritualizată, el vindecătorul empiric, din cârpaci și reparator de viață, a ajuns recreator de viață, așa cum Istoria Medicinei o va arăta. Dincolo de aproximativitatea unor cifre, stă capacitatea omului de afirmare a disponibilităților sale. De la pitecantropul din Java, și sinantropul din peștera ȘUKU-TIEN, nu departe de Pekin, de la omul de Neanderthal, de Grimaldi și Cro-Magnon la omul de acum 5.000 de ani și până astăzi, ființa umană și-a afirmat și afirmă scânteierea sa creatoare, dragostea sa de viață. în apărarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
desfășurarea activităților alternează munca și odihna. Strabon remarca și el la daci regimul vegetarian, inițierea pitagoreică, cultivarea sentimentului cosmic, preoții daci fiind și astrologi, creatori de calendare și interpreți de semne cerești. Ei și apropiații lui Zalmoxis aveau acces în peștera din adâncul muntelui sacru Kogaion, muntele ascuns al dacilor cu situare imprecisă: muntele Omul?; la Grădiștea Muncelului, unde era și capitala?; muntele Găina? sau Ceahlăul din Moldova? Zalmoxis „stăpânul oamenilor“ (Mircea Eliade) putea fi în toate aceste vârfuri sacre cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
goniți de exoduri și dispersați până la pierderea limbii, ce a dus la abandonarea idolilor și descoperirea unui Dumnezeu care i-a strâns în jurul său, salvându-i: Iahve. Săpăturile arheologice, efectuate începând cu anul 1865 și mai ales descoperirea manuscriselor în peșterile de la Marea Moartă, în 1947, culminând cu probele din grotele de la Qumran din aceeași zonă, au dat la lumină dovezi de istorie, au redus ceața începuturilor și din punctul de vedere medical au salvat, între altele, instrumente chirurgicale dar si
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Chr.), ordinul venit din Antiohia preconizează interzicerea legilor, obiceiurilor, credințelor existente. Zeus din Olimp ajunge în Templu. Alți idoli după el. Urmează prigoane, masacre. Tora = cartea învățăturilor este arsă cu alte cărți sfinte. Evreii abandonează orașe, sate, se ascund în peșterile din munți. Discordia nu opune rezistență. Dar revoltatul Iuda Macabi și apariția cărților Daniel și Ester îi animă și-i adună pe evrei, reușind să-i elibereze prin victoria macabienilor asupra sirienilor lui Antioh Epifanes. Hanuka (anul 163 î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca o femeie care-și expune ostentativ organele sexuale. Furioasă că nu putea aduce lumina soarelui, și-a dezgolit corpul în fața zeităților, acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]