9,077 matches
-
de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire. Peștera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
pe care evreii îl consideră a fi mormântul lui Rabbi Reuven ben Itztrobali, învățat talmudist tanait din a patra generație- Locul este menționat de pelerini evrei începând din anul 1473. Pe strada care urcă dinspre cimitir înspre oraș, există o peșteră tombală evreiască din perioada romană sau cea bizantină, în preajma căreia se află un arbore de fistic atlantic, numit de arabi As Saddik. Peștera, conținând mai multe camere funerare, a fost descoperită de un locuitor în vreme ce săpa pentru a-și construi
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
de pelerini evrei începând din anul 1473. Pe strada care urcă dinspre cimitir înspre oraș, există o peșteră tombală evreiască din perioada romană sau cea bizantină, în preajma căreia se află un arbore de fistic atlantic, numit de arabi As Saddik. Peștera, conținând mai multe camere funerare, a fost descoperită de un locuitor în vreme ce săpa pentru a-și construi un adăpost în preajma casei. Evreii consideră că aici se află mormântul lui rabbi Hanina ben Dosa. La est de Araba se afla mormântul
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
bomba explodează. Tatăl lui Nell, inspectorul Fenwick (Robert Prosky), descoperă acest lucru și-l concediază pe Dudley din rândul polițiștilor montani. Dudley cade în depresie și rătăcește prin oraș până când se întâlnește cu bețivul Darling, care îi oferă adăpost în peștera lui subteran din pădure. Darling îi spune lui Dudley de planurile și popularitatea dobândită de Snidely și îl ia să vadă o gală în onoarea lui Snidely. Dudley încearcă să o ia înapoi pe Nell de la Snidely, dar pierde în
Dudley Do-Right (film) () [Corola-website/Science/326057_a_327386]
-
Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o cavitate (peșteră activă) cu mai multe galerii având o lungime totală de 236 m, străbătute de cursuri de apă, cu mici lacuri și cascade.
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]
-
umedă și netedă, cu excepția tritonilor, care pot avea pielea catifelată sau verucoasă și uscată la atingere. Pielea poate fi cenușie sau viu colorată, cu diferite forme, dungi sau pete. Tritonii masculi devin aprins colorați în perioada de împerechere. Speciilor de peșteră, care trăiesc în întuneric, le lipsește pigmentarea și au un aspect roz semitransparent sau perlat. Dimensiunile salamandrelor variază între 2,7 cm, inclusiv coada, până la salamandra uriașă chinezească, care ajunge până la 1,8 m și cântărește 65 de kg. Totuși
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
proiecția astrală. Sfătuit de stareț, Ace deduce că Vincent Cadby a luat liliacul și l-a angajat pe Ace pentru a elimina suspiciunile implicării sale. El a plănuit să permită distrugerea reciprocă a triburilor, astfel încât să intre în posesia numeroaselor peșteri de lilieci care conțin guano, pe care să-l vândă că îngrășământ. Când Ace îl acuză pe Cadby, el este arestat de șeful securității Hitu, dar cheamă un elefant pentru a scăpa și apoi cheamă cete de animale din junglă
Ace Ventura: Un nebun în Africa () [Corola-website/Science/326136_a_327465]
-
săpate în piatră. O parte din aceste ansambluri rupestre au fost folosite în scopuri religioase - ca lăcașuri de cult, chilii sau locuri de rugăciune, cele mai cunoscute fiind schiturile "Aluniș" (funcțional și în prezent) și "Agaton". Totodată, în unele dintre peșterile din zonă se întâlnesc inscripții și desene rupestre, cu tematică preponderent creștină. Insuficiența informațiilor documentare și aspectul de multe ori straniu sau romantic al complexelor rupestre au iscat o întreagă literatură ce a propus datarea lor atât în preistorie, cât
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Slănicului - "dealurile Botanului". Activitatea de săpare a unor grote locuibile, a fost facilitată de caracterul friabil al gresiei de Kliwa, aflată în areal. Arealul Cozieni - Pănătău aparține "dealurilor Botanului" și, dintre acestea, "dealurilor Muscelului" (dintre văile Sibiciu și Bălăneasa). iar peșterile de lângă Nehoiu se află fie pe dreapta Buzăului în "Masivul Siriu" fie pe stânga acestuia ("pintenul Ivănețu"). Între valea Buzăului și valea inferioară a râului Siret a existat o uniune de triburi getice. În epoca romană când a început pătrunderea
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
formate alături de sau împreună cu acestea, să intre în declin, astfel că respectivele mici așezări au supraviețuit cel mult până în primele decenii ale secolului XX. Din păcate s-au înregistrat agresiuni asupra așezărilor rupestre: de exemplu o parte din pereții schitului „Peștera" au fost colorați cu spray-graffiti. De asemenea, s-au făcut intervenții neautorizate de modernizare a structurilor, cum s-a întâmplat la biserica schitului Aluniș unde au fost montate geamuri termopan (după ce Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național Buzău însă
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
lemn, conținea și 7 chilii rupestre () amenajate în același masiv stâncos ("Culmea Martiriei"), pe două nivele. Bisericuța are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" Unele dintre peșterile cu rol domestic sunt avariate parțial din cauza seismelor care au provocat prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat pe o platformă rectangulară. Atât în jurul bisericii cât și în jurul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sub "Fundătura" și la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul a fost într-un adăpost generat de prăbușirea unei stânci lângă peretele abrupt al extremității estice a culmii. Podeaua este din pământ. Din întreg ansamblul s-a păstrat doar o peșteră naturală ("Fundul Peșterii" ) modificată de om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul a fost într-un adăpost generat de prăbușirea unei stânci lângă peretele abrupt al extremității estice a culmii. Podeaua este din pământ. Din întreg ansamblul s-a păstrat doar o peșteră naturală ("Fundul Peșterii" ) modificată de om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
altar. Numele provine de la stratul gros de funingine de pe tavan. Numele îi vine de la pustnicul "Dionisie" din secolul XIX, care îndeletnicindu-se cu torsul, localnicii i-au adăugat cognomenul de "Torcătorul". Este localizată într-un martor de eroziune numit "Piatra Peșterii", sub culmea "Crucea Spătarului", la 3 km de satul Nucu. În încăperea situată la înălțime și dotată cu ferestre săptate în piatră, se ajunge pe o scară de lemn fixată în lăcașuri anume. Datată în secolele XVI-XVII după majoritatea elementelor
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a spațiului interior. Pe peretele nordic s-a aflat un altar. Se află în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru. Se află în satul de reședință al comunei Brăești la 2 km nord-vest de acesta, pe malul drept al Bălănesei, pe partea vestică a "Văii lui
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă o peșteră naturală adaptată de om. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu. Ar fi avut inițial mai multe încăperi, dar
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
așezăminte monahale înspre zonele montane relativ ferite de populațiile migratoare. Ilie Mândricel și Victor Bortaș, preluând opiniile lui Vasile Drăguț, au sugerat că unele așezări precum Ghereta și Ușa Pietrei (unde lipsesc elemente certe de datare în acest sens), alături de Peștera lui Dionisie Torcătorul au unele caractere care le recomandă drept altare de rugăciune audiene. Afirmațiile se corelează cu afirmațiile lui Drâmbocianu, care a datat prin analogie Peștera lui Dionisie și a insistat că excavarea sale a avut loc între secolele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și Ușa Pietrei (unde lipsesc elemente certe de datare în acest sens), alături de Peștera lui Dionisie Torcătorul au unele caractere care le recomandă drept altare de rugăciune audiene. Afirmațiile se corelează cu afirmațiile lui Drâmbocianu, care a datat prin analogie Peștera lui Dionisie și a insistat că excavarea sale a avut loc între secolele III-VI, cu toate că veridicitatea acestei datări este pusă la îndoială. Există opinia susținută pe moment de către unii dintre cercetătorii locali precum Prof. Dumitru Nica sau Diana-Liana Gavrilăcă
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
câteva persoane care pot face serviciul de călăuză, dar nu este clar în ce condiții. În cea mai mare parte lipsesc traseele turistice marcate și omologate, însemnările, indicatoarele și promovarea profesională a acestor locuri. Pentru a ajunge, de exemplu, la peștera lui Dionsie Torcătorul, precum și la alte obiective din arealul Alunișului, turiștii trebuie să treacă prin curtea unor săteni, fără a beneficia însă de vreun semn turistic adecvat, după care să se ghideze. În arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
DJ 203L, aflat într-o stare accentuată de degradare (datorate alunecărilor de teren și viiturilor ce spală versanții văii). Panta este destul de accentuată, până la intersecția cu DC 86 (care duce spre Nucu), în prima parte a traseului. Un indicator către peșterile rupestre aflat în comuna Bozioru, indică distanța de 10 km și un timp de mers pe jos de 2-3 ore. Traseul (marcat pană la peșteri cu banda roșie verticală în pătrat alb), continuă din satul Fișici pe DC85 (neasfaltat și
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
cu DC 86 (care duce spre Nucu), în prima parte a traseului. Un indicator către peșterile rupestre aflat în comuna Bozioru, indică distanța de 10 km și un timp de mers pe jos de 2-3 ore. Traseul (marcat pană la peșteri cu banda roșie verticală în pătrat alb), continuă din satul Fișici pe DC85 (neasfaltat și cu porțiuni dificile din cauza degradării accentuate), coborându-se coboară pana la fostul complex turistic balnear Fișici urcându-se din nou relativ abrupt până la ieșirea din
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
fostul complex turistic balnear Fișici urcându-se din nou relativ abrupt până la ieșirea din satul Găvanele spre satul Nucu. În Nucu platforma drumului devine accesibilă doar mașinilor de teren puternice. Aici în arealul satului Nucu există doar 2 zone cu peșteri rupestre relativ accesibile, spre celelalte (dispersate în padurile din zonă), traseul nefiind marcat și puțin cunoscut.. Accesul la ansamblul rupestru este mult ușurat de folosirea unui ghid local. Traseul din zona Nucu-Bozioru are o lungime de aproximativ 14 km și
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare, pe marginea căruia se află o pensiune și un camping, are în apropiere 25 de sculpturi din lemn
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]