10,156 matches
-
exista și noutăți precum setarea unui nivel de dificultate pentru fiecare familie, spitale unde simșii vor putea da naștere și biciclete pe care simșii vor putea să se plimbe prin cartier. De asemenea, “operele de artă” pe care personajele le pictează, vor putea fi personalizate fiecărui sims în parte. Se vor păstra câteva trăsături din pachetele de extensie (expansion pack) ale Sims2: etapa de viață “young adult”, aspirațiile, inventarele personale și telefoanele mobile (din University), mașinile personale și restaurantele (din Nightlife
The Sims 3 () [Corola-website/Science/314500_a_315829]
-
își petrece copilăria la bunica lui, Villa Auchat, la Pierrefitte-sur-Seine (azi: Seine-Saint-Denis). Încă din tinerețe începe să abuzeze de băuturi alcoolice. La vârsta de 18 ani este internat în spitalul Sainte-Anne din Paris pentru o cură de dezintoxicare. Începe să picteze primele tablouri, încurajat de mama sa. Revenit la Pierrefitte, realizează tablourile "Café „Le Chat sans Queue”" și "La Guinguette". În 1909, galeristul Louis Libaude îi cumpără tablouri cu peisaje din Montmartre, Pierrefitte și Montmagny. Se împrietenește cu pictorul Alphonse Quizet
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
primele tablouri, încurajat de mama sa. Revenit la Pierrefitte, realizează tablourile "Café „Le Chat sans Queue”" și "La Guinguette". În 1909, galeristul Louis Libaude îi cumpără tablouri cu peisaje din Montmartre, Pierrefitte și Montmagny. Se împrietenește cu pictorul Alphonse Quizet, pictează cu regularitate și, începând cu anul 1910, reușește să se întrețină din vânzarea propriilor tablouri. Victimă a repetatelor abuzuri de alcool, este condamnat în 1911 de un tribunal corecțional pentru atentat la pudoare. În anii următori, 1912, 1913 și 1914
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
psihiatrică a spitalului Sainte-Anne, după repetate acte de agresiune, apoi - până pe 18 ianuarie 1915 - în ospiciul din Villejuif, în urma unei tentative de sinucidere. Medicii pun diagnosticul de „degenerescență mentală pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe ("„période blanche”"). Între anii 1915 și 1921, suferă numeroase recidive de abuz alcoolic și este internat în diverse clinici sau ospicii: Sainte-Anne și Villejuif (1916), clinica doctorului Vicq din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
nu recadă în alcoolism, îi încurajazează activitatea artistică și îi gestionează situația financiară haotică. În [[1929]], guvernul francez îi acordă Crucea [[Legiunea de Onoare|Legiunii de Onoare]] pentru meritele sale artistice. În ultimii ani duce o viață austeră, continuând să picteze mult, dar cu mai puțină strălucire, reputația lui în continuă creștere fiind asigurată de expoziții retrospective ([[1950]]: Expoziție personală la [[Bienala de la Veneția]]) cu lucrări realizate mai demult. Maurice Utrillo moare pe [[5 noiembrie]] [[1955]] în [[Dax]], localitate balneară unde
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
cu lucrări realizate mai demult. Maurice Utrillo moare pe [[5 noiembrie]] [[1955]] în [[Dax]], localitate balneară unde se găsea împreună cu Lucie. Este înmormântat în cimitirul Saint-Vincent din Montmartre. În pictura lui Maurice Utrillo se disting trei perioade: Maurice Utrillo a pictat mai ales peisaje citadine, în care apar grupuri de case, străzi, colțuri din diverse localități, în special vederi din [[Montmartre|cartierul Montmartre]]. Stilul său este dificil de definit și nu poate fi încadrat într-unul din curentele artistice. După o
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
stabilește în Elveția. În timpul unei călătorii de trei săptămâni în Tunisia în anul 1914, împreună cu Paul Klee și Louis Moillet, cu care ocazie realizează numeroase acquarele cu motive locale. Vizitează ținuturile din zona "Pădurea Neagră" ("Schwarzwald") din sudul Germaniei și pictează neobosit după natură. Ultimul său tablou "Despărțirea" ("Der Abschied"), în care predomină culorile sumbre, pare să-i prevestească sfârșitul. Mobilizat in luna august 1914, câteva zile după izbucnirea primului război mondial, moare pe front în ziua de 26 septembrie în
August Macke () [Corola-website/Science/318489_a_319818]
-
trei îngeri, dar pictorul Giovanni Battista Fiammeri îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl mergând pe un nor, deasupra scenei. În ambele picturi ale lui Rubens, "Judecata de Apoi" și "Încoronarea Fecioarei" (vezi galeria de imagini de mai jos), el l-a pictat pe Dumnezeu Tatăl în forma care era atunci cea mai larg acceptată, anume ca o figură patriarhală cu barbă. În secolul al XVII-lea, cei doi artiști spanioli Velázquez (al cărui tată socru era Francisco Pacheco, cel era responsabil din partea
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
precizări și ținând cont de textul bibliei, se deschide drumul reprezentării artistice a Sfintei Treimi sub diferite forme, mai ales din secolul al V-lea. În contrast cu Iisus care este prezentat sub formă de om, de multe ori Dumnezeu Tatăl este pictat ca un rug arzând, nor sau foc. Totuși, din cauza textului din Ioan 4:24 "Dumnezeu este Duh", Dumnezeu Tatăl apare în artă de mai puține ori decât Iisus. Dumnezeu-Tatăl a fost înfățișat simbolic chiar și în catacombe, pe baza mai
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
Daniel 7:9, cu părul lung și alb, cu barba mare și albă, cu haine strălucitoare, șezând pe un nor sau pe tron, cu capul descoperit și în mâna dreaptă având sceptrul puterii și al stăpânirii eterne. Adesea Dumnezeu-Tatăl este pictat șezând pe globul pamântesc (Psalmi 24:1), cu un triunghi echilateral în jurul capului, triunghi care simbolizează Sfânta Treime. În interiorul triunghiului se văd scrise literele grecești - o on = „Cel ce este” - (textul din Exodul 3:14), „Eu sunt Cel ce sunt
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
Frătăuții Noi a fost construită în jurul anului 1744 și se află astăzi în cimitirul satului. Dorinel Ichim menționează existența unei pisanii la această biserică, dar nu o datează. Conform acesteia, ctitorul lăcașului de cult este Ștefan Nicoară. Biserica a fost pictată în secolul al XVIII-lea în stil baroc moldovenesc. Lângă peretele absidei laterale sudice a bisericii se află o cruce ridicată în anul 1840, pe mormântul preotului paroh Pantelimon Maierean. Pe piatra tombală este o inscripție cu caractere chirilice: "„Aice
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
o dată pe lună, într-un BD de înaltă calitate atât a formatului, cât și a hârtiei și a culorilor, fără reclame. Gaiman și Vess doreau ca povestea să apară într-un singur volum, care ar fi reprodus mai bine ilustrațiile pictate de Vess și ar fi constituit o "carte de povești" pentru toate vârstele, reușind acest demers în 1998. Gaiman a păstrat drepturile de autor ale textului și, în 1999, încurajat de editorul Avon, a decis să publice "Pulbere de stele
Pulbere de stele (roman de Neil Gaiman) () [Corola-website/Science/320445_a_321774]
-
, comuna Isverna, județul Mehedinți, a fost construită în 1829 . Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Data ridicării bisericii se pierde în negura vremii. Conform datei notate pe icoana Mântuitorului, pictată de Simion Zugravul, biserica a fost ridicată în anul 1831, avându-i ca ctitori pe preotul Nicolae Sălișteanu și frații Barbu și Gheorghe Firan. În Catagrafia din anul 1845 biserica este menționată ca fiind construită în 1841. În altar este
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
Mare, sunt două picturi mari în ulei numite „Pictură” și „Muzică”. Sunt opere ale artistului Ryōhei Koiso. Pictura de pe tavan, numită „Al Șaptelea Cer” este operă a lui Shunichi Terada, profesor la Academia Națională de Arte Plastice din Tokio. A pictat-o în 1974 când palatul a fost restaurat. Numele salonului vine de la pictura de pe tavan, care arată o zeiță care mână un car de triumf cu soarele răsărind în spatele ei. Cele 16 coloane din jurul salonului sunt din marmoră norvegiană. Pe
Palatul Akasaka () [Corola-website/Science/320484_a_321813]
-
venerație în biserica mare. Icoana are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 metri și lată de 1,10 metri. În anul 1929 Andrei Grabar, de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea și, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparținut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai păstrează doar trei
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
Grabar, de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea și, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune că ar fi aparținut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai păstrează doar trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn. Profesorul I.D. Ștefănescu afirma însă că icoana a fost zugrăvită abia în a doua jumătate a secolului
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos, sub tavan, sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din trei registre care cuprind 36 de icoane. Scaunul arhieresc este realizat prin tehnica traforajului, având ornamente aplicate și pictate.
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
este o altă ușă de intrare. Edificiul are șase ferestre, una în absida altarului, câte una în fiecare absidă laterală și câte una pe fiecare din cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior, biserica nu a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de taină este în stilul picturii italiene. Restul icoanelor din
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
la altar (cu rol de veșmântărie), deasupra criptei unde se află osemintele unor ctitori și binefăcători ai bisericii. A fost refăcut mobilierul bisericii (balconul cafasului, stranele, ușile și ferestrele) și s-a poleit catapeteasma. În 1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Biserica Talpalari a fost deposedată de averi. După demolarea Academiei Mihăilene în 1964, în apropierea zidului nordic al bisericii s-au construit
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
și în clopotniță. Din pridvor (exonartex) se intră în pronaos (nartex) printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
veniturile sale”, după cum atestă o inscripție aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu figuri de sfinți și de evangheliști. Tot atunci, pe peretele sudic al naosului, deasupra stranei arhierești, s-a amplasat o placă neagră cu
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură. Biserica este parțial pictată în frescă în ulei, în stil neoclasic, de către zugravul polonez Leon Panasinschi. În naos se află cei patru evangheliști în triunghiurile de sub boltă, precum și patru panouri cu portrete de sfinți în mărime naturală în absidele laterale. Alte patru panouri se
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
frescă în ulei, în stil neoclasic, de către zugravul polonez Leon Panasinschi. În naos se află cei patru evangheliști în triunghiurile de sub boltă, precum și patru panouri cu portrete de sfinți în mărime naturală în absidele laterale. Alte patru panouri se află pictate în absida altarului.
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
din noaptea de 5/6 iunie 1944, o bombă căzând pe scările lăcașului de cult. Ca urmare, în vara anului 1945 au fost efectuate ample lucrări de reparații. Lucrări de reparații au fost întreprinse și în anul 1955. O inscripție pictată pe peretele despărțitor din pridvor și pronaos atestă că lăcașul de cult "s-a pictat din inițiativa și prin stăruința preotului paroh Vespasian Vasiliu, cu contribuția enoriașilor, de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, între anii 1957-1962, cu foarte mari
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
Ca urmare, în vara anului 1945 au fost efectuate ample lucrări de reparații. Lucrări de reparații au fost întreprinse și în anul 1955. O inscripție pictată pe peretele despărțitor din pridvor și pronaos atestă că lăcașul de cult "s-a pictat din inițiativa și prin stăruința preotului paroh Vespasian Vasiliu, cu contribuția enoriașilor, de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, între anii 1957-1962, cu foarte mari întreruperi". Pictura constă din scene biblice și din chipuri de sfinți încadrate în ornamentații decorative
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]