11,959 matches
-
vorbesc despre iarbă. 3.Explicați în 3-5 rânduri versurile: „Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate stinge”. B. Limbă și comunicare: 4.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele: fragile, stinge, atârnă, pom. 5.Alcătuiți enunțuri în care să exemplificați ortogramele v-a/ va, săi/ să-i. 6.Precizați valoarea morfologică (parte de vorbire) și funcția sintactică (parte de propoziție) a următoarelor cuvinte: frunză, o, -s, uscate. 7.Scrieți patru termeni din familia
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut există pe versantul sudic al Dealului Bahluiului. O altă formă de relief antropic o constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate pe versanții cu expunere solară. Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15,3 Km. La intrare, în aval de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi. Procesele de versant egalează aproape rolul morfogenetic al arterelor hidrografice. Foarte active și variate sunt deplasările în masă ( alunecări, surpări) creând un microrelief specific și afectând foarte mult așezările, căile de comunicație, pădurile și culturile agricole. Deplasările de teren
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în brazde, lenticulare, în valuri, mixte, de asemeni ele putând avea diverse stadii de dezvoltare: stabilizate, semiactive active. Alunecările stabilizate și semiactive sunt pe tot cuprinsul comunei, iar ele au o folosire dominantă pentru plantații cu viță de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era Eminescu: Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori. Veniți în lumină Copii drăgălași Și faceți cu mine-mpreună Sălaș. Valurile viforă Com tutte le forme. Pe cealaltă parte a acestei file e ,,Deșteaptă-te
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era Eminescu: Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori. Veniți în lumină Copii drăgălași Și faceți cu mine-mpreună Sălaș. Valurile viforă Com tutte le forme. Pe cealaltă parte a acestei file e ,,Deșteaptă-te, Române.” Ne interesează, deocamdată, că poetul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe la jumătatea lunii iunie 1951. Nu mai am lanțuri la picioare, nu mai am cătușe la mâini, nu mai am ochelari orbi pe frunte. Cobor din duba C.F.R. Privesc, mai întâi, la cer apoi înspre Galata. Prin umbra deasă a pomilor zăresc mănăstirea transformată, nu de comuniști, ci de oameni de bine, de așa-zișii creștini în temniță; comuniștii, și mai profanatori, au făcut din incinta mănăstirii magazii. Era la asfințit. Soarele ardea, încă, și asfaltul era fierbinte. În spatele peronului duba
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Formularea lui Carnot : este imposibil a trece căldura de la un corp rece la unul cald fără a cheltui lucru(W). Procesele ireversibile = decurg spontan, nu au loc în sens invers fără un aport de energie;(un măr cade dintr-un pom, apa curge la vale, căldura trece de la un corp cald la unul rece ). Procesele ireversibile au loc spontan deoarece energia sistemului scade (Ec) și datorită tendinței spre o stare mai probabilă , care este o stare de dezordine. Ireversibilitatea este rezultatul
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
volumului coroanei când s-a cufundat în apa din baie. H. Coandă a descoperit efectul Coandă tot în baie: Komarov a relatat despre geneza uneia dintre invențiile sale:[41]. Newton a asociat atracția dintre corpurile cerești cu căderea mărului din pom spre pământ. De ce miilor de oameni merele căzute în cap le-a produs doar cucuie, în timp ce mărul căzut în capul lui Newton a condus la descoperirea legii atracției universale? După cum am spus, întâmplarea nu poate ajuta decât o minte care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
axei proprii și forța de atracție a Lunii asupra Pământului. Interesant este faptul că la vremea aceea Galilei a considerat ideea ca o superstiție ridicolă. Newton observa mișcarea Lunii în raport cu Pământul când a fost surprins de căderea unui măr din pom. Pornind de la aceste două fenomene observate simultan, s-a gândit să cerceteze dacă nu cumva aceleași legi guvernau atât căderea mărului, cât și mișcarea Lunii în jurul Pământului. De aici a elaborat teoria atracției universale și a început să dezvolte legile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
opacizarea nu e gratuită, iar hazardul constituie o alternativă la logica realității convenționale” (Petru Poantă). Începând cu placheta De izvoare se poate vorbi despre maturizarea poetului, care acum își deplânge „adolescența cu ochii roși de ne-ntâmplare” (Adio, tinerețe). Nucul, pom care semnifica tradiția și stabilitatea pentru poetul-tată, la fiu devine un simbol lipsit de consistență: „Nucul dintre două veacuri/ plesnește la prima atingere/ a îngerului care nu mai/ există nici în poveștile bunicilor” (Fluturi albi). Discursul se transformă, devenind mai
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
sonore.// Cu-a ta prezență-n gând, oricine-ai fi,/ Mi-mpodobesc singurătățile-aurii/ Sub luna care-și cântă neatins/ Pe ram albastru,/ cântecul aprins.// Nu am prieten nici un om./ S-o cânt, prietenia ta o caut./ Înclină crengile albastrului tău pom.../ Ajută-mă să tai un flaut”. În ciclul care dă titlul volumului tonalitatea melancolică alternează cu elanurile urieșești, adesea nesusținute stilistic. Revolta, una de tip arghezian, de proporții cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri și o latură
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
de cel german și maghiar. Autorii acestui tip de teatru s-au inspirat din evangheliile apocrife, legendele hagiografice, cântecele de vitejie și chiar din romanele populare. Spectacolele care alcătuiesc repertoriul dramei religioase sunt Irozii, Mironosițele, Adam și Eva (Jocul cu pomul) și Lăzărelul. Cunoscută în cea mai mare parte a Moldovei, drama Irozii sau Vicleimul circulă în Muntenia și sub numele de Tăierile, iar în Transilvania, alături de varianta Viflaimul, apar denumirile Craii sau Magii. Existența dramei este menționată de Miron Costin
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
plângerea lui de către Lăzărițe amintesc riturile orientale evocând figurile lui Osiris, Attys sau Adonis. Treptat, Lăzărelul a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam și Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea piesei folclorice germane Paradeisspiel, îmbogățită cu colinde autohtone. În cartierele mărginașe ale marilor orașe, în orașele mici și chiar în localitățile rurale suburbane s-a dezvoltat teatrul de umbre și de păpuși. Spectacolele românești de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment dat, i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte mare, În mijloc era pomi și pe margine așa, un fel de alee pe care ne plimbam... L-o luat doi de subsuori și fuga cu el ca să poată elimina... Era ca un cal care a mâncat prea mult... Și de-abia l-am scăpat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în anii 1980; după o masivă acțiune de rapidă demolare s-a ridicat aici imensul Palat al Parlamentului (zis și Casa Poporului) de pe Calea 13 Septembrie. 256. Sala Ziepser de pe strada Sf. Constantin, în apropierea grădinii Cișmigiu. 257. Sala de la „Pomul verde“ a lui Hagi Tomița de pe strada Sf. Vineri, situată în fundul unei curți, la capătul unui gang sordid. 258. Sala Jignița din strada Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se întâlneau amorezații și cântau prin tufișuri lăutarii. Astăzi a dispărut grădina Ioanid, cu serele sale calde și cu pomii săi roditori din speciile cele mai renumite: astăzi, grădina, parcelată și clădită, a devenit Parcul Ioanid.10 La 27 august a murit, în spitalul Pantelimon, după o lungă și crudă boală, în cea mai neagră mizerie, fără familie, fără ajutor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acesta a obținut beneficii reprezentând 75% din capitalul social depus. 10. Grădina lui Breslea (Brăslea, Braslea), devenită proprietatea librarului George Ioanid (1818-1906) a fost transformată de acesta, mai ales după ce și-a lichidat librăria, în 1874, într-o grădină de pomi fructiferi și de legume care aproviziona cu trufandale piețele de zarzavaturi ale Capitalei; ea se întindea pe o suprafață mult mai întinsă decât parcul Ioanid din zilele noastre, la capătul dinspre centru al străzilor Polonă și Țăranilor (astăzi Aurel Vlaicu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ea se întindea pe o suprafață mult mai întinsă decât parcul Ioanid din zilele noastre, la capătul dinspre centru al străzilor Polonă și Țăranilor (astăzi Aurel Vlaicu). În toamna anului 1871 grădina Braslea din strada Polonă 104, oferea spre vânzare pomi, fructe, viță-de-vie (TEL., 2 septembrie 1871, p. 3). 198 bucureștii de altădată Poet al redeșteptării naționale, fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii, acest om, asistat, în anii cei din urmă ai boalei și mizeriei sale, numai de un singur prieten
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
județul Ilfov): 258 sala: Bossel 101, 10, 119, 131, 137, 142, 142, 201, 242, 284, 288, 330, 331, 396, 406, 407; Dacia 142, 379, 380; Edison 143; Franzelaru 142; Hârdău 142; Hugo 127; Jignița 142; Liedertafel 398; Odeon 119, 126; Pomul verde 142; Savoy 115; Slăti neanu (Momolo) 59, 60, 118, 119, 175, 289, 408; Teatrul-circ 379, 380; Valhala (Walhala) 117, 303, 396; Ziepser 142 450 indice de nume de locuri Salonul nou de pianuri A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără să greșească. Eu tac, R. așijderea. Îi părăsesc și, trecînd prin standolă, ies în grădină. E singurul loc care-mi place aci la ei, pentru că e soare. Dincolo, în curte, e umbră, răcoare. Mă plimb printre straturi, privesc frunzele pomilor, dar iritarea sufletească de adineaori nu dispare. O, cît regret peticul de rai al curții natale! *A meritat, totuși, să merg la Udești. La întoarcere - ce surpriză! -, am văzut, din tren, cîmpuri de maci. Dintr-odată parcă se schimbase anotimpul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trecută: „oamenii doresc să li se vorbească și altfel, se impregnează de ceea ce aud și, mai ales, răsuflă ușurați că nu spun ei ceea ce le place să audă”! Unele cărți sînt căutate de publicul larg fără recomandarea criticilor. De pildă, Pomul vieții de Ion Gheție, care face valuri înainte ca vreunul să-și fi spus, undeva, cuvîntul. Pictorița (e drept, „naivă”) Virginia Bîrsan m-a întrebat dacă știu „ceva despre autor”. I-am spus că e un lingvist cunoscut, specialist în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
réjouir.»” Dar efectul unor asemenea lecturi e că ele te fac să dorești și altceva. De aceea, conchide ziarista citată, trebuie „de préserver et de promouvoir de toutes nos forces la perestroïka”. *„Așteptarea îndelungată îmbolnăvește inima, iar dorința împlinită este pom al vieții” (Pildele lui Solomon XIII, 12). Proverbul e valabil atît pentru indivizi, cît și pentru popoare: noi (judec după sentimentele mele), cred că sîntem deja un popor de cardiaci! Frumos spus: „Simțeam că mă aprind lîngă ea ca o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scandalizează și mă revoltă. Nici nu Îndrăznesc să te Întreb ce mai este pe la noi prin grădină 44, după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum vor apare acele vitrine din Muzeu, cu 44 Livada cu pomi fructiferi bătrâni, care se Întindea până În vale În spatele casei Lovinescu, era vestită pentru aerul intim și pitoresc. Pe o bancă, sub un copac, au scris și Horia și Vasile, fratele său. Din păcate, mai târziu, pomii vârstnici, martori ai atâtor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]