10,542 matches
-
prin tradiție de la o generație la alta și, mai ales, pentru că tot pe ele hoardele stepelor vor fi în căutare de pradă în secolele următoare. Afară de aceasta, ele confirmă continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, atâta timp cât păstraseră din bătrâni, și pomeneau la 1608 tragicul episod al rușilor de la Nipru, care, luați prizonieri în războiul din 1169-1170, fuseseră aduși în robie într-un convoi nesfârșit de către hanul cuman Conceac, pe „drumul zis al lui Conceac”, amintit deci, după 438 de ani, la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
intra într-un „ritm normal de producție”, de publicat aș publica puțin. Nu știu dacă hotărârea mea de a mă ține departe de poezie pentru o lungă vreme a condus ori nu la o secare de felul celei de care pomeniți. Aflat în Basarabia, am terminat un lung, foarte lung poem - cam de întinderea unui volum rezonabil. Într-un moment de profundă nemulțumire, l-am șters din memoria computerului. Am încercat, din când în când, să rescriu părți ale acelui poem
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
arăta fals suprins: „Tocmai dumneata, care, într-o emisiune la PRO TV, aminteai că până și atât de luminatul Thomas Jefferson îi numea pe ziariști «dricari ai vieții publiceă?”. A trebuit să-i reamintesc preopinentului meu că uita contextul în care pomenisem izbucnirea de amărăciune a președintelui american. Ca să nu mai spun că se făcea a nu fi auzit și partea a doua a afirmației mele - că tot Jefferson mărturisea că de ar avea de ales între o țară fără politicieni (guvern
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
toate aceste sinuozități de itinerariu, m-am bucurat să-l știu acasă, fiindcă este cu adevărat un om foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la o animozitate sporită față de minoritatea pe care o reprezintă. Am trăi și momente amuzante. În vreme ce ministrul Apărării declară cu mândrie că în rândurile Armatei nu sunt infiltrați foști securiști, dl Mircea Răceanu, decorat în februarie curent de președintele Iliescu, pomenește (Infern ’89 - Povestea unui condamnat la moarte, Editura Silex, București, 2000) de interesul major al anchetatorilor săi, Gheorghe Cotoman și Pătru Murariu, de a afla de la fostul diplomat dacă știa despre apartenența la organele Securității a unui lung șir de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
se datorează doar lipsei de obraz a celui dintâi, ci și lipsei de răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta unui mariaj cetățenesc devastator. Ca să nu mai pomenesc de preacuvioasa Opoziție, care, odată devenită Putere, se dovedește o patroană de bordel politic la fel de hrăpăreață ca și cea dinaintea ei. Despre secolul al XXI-lea s-au spus tot felul de vorbe mari. Una, repetată ad nauseam, este cea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
atâtor delimitări, rândurile de față constituie o declarație de dragoste pentru o generație care m-a îngăduit și pe mine. O generație mai degrabă afectivă decât una strict biologică, mult mai cuprinzătoare decât un leat literar. Prudent ar fi să pomenesc doar de cei duși, fiindcă de uiți numele unui important poet în viață, ești mort. Dar cum poți fi prudent în dragoste? Ce noroc pentru literatura română că Ileana Mălăncioiu și Mircea Dinescu, Cezar Ivănescu și Angela Marinescu, Mazilescu și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
controversată, pe frontul din Crimeea, a fost maiorul de cavalerie Ioan Tobă7, cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei Huțan, o invitație neobișnuită: să meargă în ziua aceea cu el și să viziteze baza vânătorilor de partizani. Personajul era îmbrăcat cât se
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
doamna Tilly, o femeie drăguță și discretă. Era căsătorită cu un inginer ceh dintr-o veche familie de origine franceză, Tilly, cu un strămoș care se distinsese în războaiele napoleoniene. Relațiile dintre cele două surori erau ca și inexistente, Irina nepomenind nimic despre sora ei. Mariana a întrebat-o dacă vrea să-i transmită ceva din partea ei. "Nu, nu e cazul" a venit răspunsul stânjenit al doamnei Tilly. Întoarsă de pe front, Mariana Drăgescu va fi solicitată să facă zboruri de transport
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a fost amenințată că, în cazul unui refuz, i se va omorî copilul. Disperată, soția comandorului a ales sinuciderea...19. De când am plecat din aviație n-am mai zburat. Dar s-a petrecut un miracol. După nu știu câți ani, m-am pomenit cu o hârtie venită din Franța, de la o doamnă, contesă de Beauregard, decorată cu Legiunea de Onoare, că a auzit de mine și de escadrila din care am făcut parte. Această doamnă înființase o asociație de foste femei-pilot din Europa
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
câțiva aviatori, prieteni. <Urmează câteva întrebări legate de Grupul 6 Vânătoare. Îmi spune că nu i-a cunoscut personal pe Puiu Lupescu, Tache Baciu, Poesteucă, deși de ultimii doi auzise. Nici de Mircea Teodorescu, zis "Soto", nu își amintește. Îi pomenesc apoi de întâlnirile de la "Lido" din anii '70 '80, între aviatori, unele prezidate de generalui Negrescu.> MD: Da, Negrescu și pe Nadia o aprecia foarte mult. <Privește coperta cărții mele Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare. O răsfoiește.> MD
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
la bal, unde mi-am petrecut întreaga seară alături de mama", rostește zeflemitoare Louise de Chaulieu, o eroină a lui Balzac. Iar ea s-a priceput de minune să-mi găsească drept parteneri de dans tot soiul de netoți, care îmi pomeneau toți cât e de zăpușeală, de parcă eu aș fi fost înghețată, și cât de minunat e balul, de parcă eu aș fi fost oarbă"11. Neputându-se sluji de vorbire, tinerei domnișoare nu-i este îngăduit să se slujească nici măcar de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un cuvânt despre schimburile de priviri sau de surâsuri, despre atingerile pe furiș, nici măcar atunci când vorbește despre logodnicul său. Pauline de Broglie, care devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de educația primită pentru a pomeni în memoriile sale de atracția erotică, pentru a-și dezvălui tulburarea provocată de aceasta. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea depărtarea în timp, care uniformizează, erodează, veștejește amintirile. Pentru a redescoperi emoțiile domnișoarelor în toată prospețimea lor, trebuie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ce putea fi te apuca greața. Credeam tot ce-mi povestea, dar în același timp îmi spuneam că era imposibil ca fratele meu să fi născocit acest gest neobișnuit, că despre acest gest trebuie să fi fost vorba [...] când se pomenea în romane de săruturi pe buze". Nici nu apucase Clara să se obișnuiască bine cu gândul straniului gest, că este la rându-i supusă la același botez al focului. Căci cei doi băieți se înțeleseseră să-și sincronizeze practicile inițiatice
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice, pe care tare i-ar mai surâde să le "căpătuiască" fără a fi nevoit să spargă pușculița ca să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tare, încât l-am zvârlit pe raftul cel mai de sus al bibliotecii, și nu mai am nici un chef să mă ating de el. Nu sunt eu ca Agnès nici pe departe dar hai să fim serioși, s-a mai pomenit oare o societate mai puțin veridică decât aceea zugrăvită de acest cumsecade domn Prévost? Eu, care sunt o tânără destul de umblată, nu pot să-mi închipui că există ființe asemenea acestor Maud sau Antoinette, care se lasă siluite fără să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
băieții". "Dansul, sportul ne apropiau fizic de ei, cunoscusem sărutări, îmbrățișări, trupul meu ajunsese să considere cât se poate de firesc contactul cu cel viril, se pregătea, conștient și inconștient, pentru și mai multă intimitate. Și uite că ne-am pomenit deodată prinse într-un imens gineceu!" Războiul provoacă o segregare radicală a sexelor, dureroasă și încă în ce măsură! pentru bărbați, dar și pentru femei. Clara, a cărei senzualitate fusese trezită la viață de flirt, începe să se simtă tot mai mult
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și de pătimașă". Educația primită, tabuurile morale, "loialitatea absolută și pătimașă" față de soțul său o înfrânează multă vreme. Tânăra rezistă, își face un titlu de glorie din a rămâne o soție credincioasă și devotată. Începând cu 1928 totuși, Anaïs se pomenește flirtând. Devine cochetă, îi place să se gătească. În timpul recepțiilor mondene, caută să-i subjuge și să-i farmece pe bărbați. Se lasă atrasă în jocuri de roluri cu aceștia, își asumă diverse personalități și se joacă, preț de o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de imprevizibilă și de cunoscută ca favorizând destrăbălarea. "A tratat cea mai mare aventură a mea ca pe o întâmplare care nici măcar nu merita comentată, spune cu regret Dominique Desanti. A fost ca și cum spărsesem un obiect: nu s-a mai pomenit de asta". Dominique nu se lasă totuși descurajată și, după un timp, îi pregătește tatălui său, fără voia ei, o surpriză încă și mai mare. În anul în care împlinea 15 ani, tânăra, care aspira să devină scriitoare de romane
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
între ei s-a făcut în cele din urmă simțită stinghereala, iar cei doi tineri s-au despărțit destul de abrupt. De frică să nu fie prinsă, desigur, Magali s-a îndepărtat brusc, îndreptându-se spre casa părinților. Michel s-a pomenit dintr-odată simțindu-se "ridicol", pentru că voia "s-o mai atingă, s-o mângâie, să-și ia rămas-bun", însă rămăsese locului ca încremenit. Îi era peste puteri să-i propună să se mai întâlnească și în altă zi. În acea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oscilează tot timpul între cochetărie și simțul datoriei. În aceeași zi din iunie 1940, Micheline Bood relatează în jurnal o altă aventură neînsemnată de-a sa: stătea așezată pe pervazul ferestrei de la bucătărie și, fără să prindă de veste, se pomenește că cineva o prinde de talie pe la spate. Pe cuvânt, eram cât pe-aci să-i sar de gât, eram absolut convinsă că e tata!" Vede atunci că prietenele ei râdeau cu lacrimi. "Mă întorc și văd că era un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
traduce tot dezgustul pe care i-l inspira în prezent nazistul acela. "Delicios" deoarece visul îi domolește o dorință nebună, de un erotism violent. După ce în seara precedentă se prăbușise, ca un bolovan, pe patul ei de scânduri, Sofia se pomenește singură pe "o plajă una atât familiară, cât și stranie, ca toate plajele din vis". E îmbrăcată, dar se simte ca și cum ar fi goală, provocatoare. Curând, tânăra femeie se aventurează, de una singură, de-a lungul unei poteci care pornește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în care se întâlniseră, tânăra femeie simte că "se topește de dorință". Bărbatul îi zâmbește arătându-și dinții de un alb sclipitor, îi mângâie fesele, rostește câteva cuvinte deopotrivă de neînțeles și de o lascivitate fățișă, apoi dispare. Sofia se pomenește apoi în pragul unei capele așezate pe coama unei dune suspendate deasupra mării. Nu-l zărește pe bărbat, însă îi simte prezența în apropiere. Deasupra altarului stă agățat un crucifix din lemn neșlefuit. Tânăra pufnește în râs, fără să știe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu "alte mișcări labirintice ale limbii", așteptând ca taxiul să ajungă la destinație. Dezastru, însă! Odată ajunși la Leslie acasă, are loc naufragiul, răsunător, funest, cumplit. Cei doi tineri eșuează pe o canapea, așezată sub un tablou de Degas, Stingo pomenindu-se, la capătul a două ore, că ajunsese la fel de departe ca în taxi. Folosise toate strategiile posibile pentru a înfrânge rezistența lui Leslie, dar "nu era nimic de făcut. În afara cavității ei bucale căscate și a limbii prodigios de active
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
viitorului. Filozofia lui carpe diem168, nuanțată de un cinism blazat, apare în ochii unora ca fiind singura artă de a trăi adecvată acelor timpuri moderne atât de precare și de absurde. De vreme ce sfârșitul lumii este, fără nicio îndoială, iminent, se pomenește spunând realizatorul la Saint-Germain-des-Prés, oamenii ar trebui măcar să profite: să se îmbete criță, să danseze la chefuri îndrăcite, să se destrăbăleze, să riște și să trăiască periculos 169. Ceea ce fac, cu dezinvoltură sau cu ostentație, toate personajele din filmul Les
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]