8,847 matches
-
plămâni prin artera pulmonară. Miocardul ventriculului drept este mai gros decât cel atrial și mai subțire decât cel al ventriculului stâng. Raporturile ventriculului drept anterior o pericardul; o pleura stângă; o marginea anterioară plămânului stâng; o sternul; o plastronul costal; posterior - septul interventricular; superior o auricul drept; o trunchiul pulmonar; inferior o pericardul; o tendonul central al diafragmului. Morfologia externă a ventriculului drept Ventriculul drept formează ¾ din fața costală a cordului. Șanțul atrioventricular de la nivelul marginii drepte marchează limita între cele două
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și conține artera coronară dreaptă cu marginea ei dreaptă, marginea ascuțită, și formează un unghi ascuțit între fața sternocostală și fața diafragmatică. Ventriculul drept prezintă pentru descriere următorii pereți: perete anterior, corespunzător feței sternocostale; perete inferior, corespunzător feței diafragmatice; perete posterior, septal. Septul interventricular prezintă o porțiune inițială membranoasă (corespunde locului orificiul interventricular embrionar), și o porțiune musculară. Compartimentul de ejectie poartă numele de con arterial sau infundibul și proemină pe fața sternocostală deoarece trunchiul pulmonar încrucișează anterior aorta ascendentă. Morfologia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
identificate în special în apropierea apexului ventriculului drept și reprezintă benzi de țesut cardiac specializat în conducerea impulsului contractil de-a lungul miocardului funcțional. De la nivelul trabeculelor cărnoase pornesc proiecții musculare piramidale sau cilindrice numite mușchi papilari. Denumirea lor anterior, posterior sau septal se datorează poziției relative la nivelul ventriculului drept unde formează un număr de mușchi papilari variabili, cei mai importanți fiind mușchii papilari septali. Cel mai adesea mușchii papilari anteriori reprezintă sedii de ancorare a corzilor tendinoase dispuse între
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
datorează poziției relative la nivelul ventriculului drept unde formează un număr de mușchi papilari variabili, cei mai importanți fiind mușchii papilari septali. Cel mai adesea mușchii papilari anteriori reprezintă sedii de ancorare a corzilor tendinoase dispuse între cuspele anterioară și posterioară ale valvei tricuspide. Mușchiul papilar situat cel mai posterior se inseră pe cuspele posterioară și septală. Mușchiul papilar al conului are o dimensiune extrem de redusă dar funcția sa este mult mai importantă decât numele. Mușchiul papilar al conului este situat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
un număr de mușchi papilari variabili, cei mai importanți fiind mușchii papilari septali. Cel mai adesea mușchii papilari anteriori reprezintă sedii de ancorare a corzilor tendinoase dispuse între cuspele anterioară și posterioară ale valvei tricuspide. Mușchiul papilar situat cel mai posterior se inseră pe cuspele posterioară și septală. Mușchiul papilar al conului are o dimensiune extrem de redusă dar funcția sa este mult mai importantă decât numele. Mușchiul papilar al conului este situat la extremitatea medială a crestei supraventriculare la joncțiunea între
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
variabili, cei mai importanți fiind mușchii papilari septali. Cel mai adesea mușchii papilari anteriori reprezintă sedii de ancorare a corzilor tendinoase dispuse între cuspele anterioară și posterioară ale valvei tricuspide. Mușchiul papilar situat cel mai posterior se inseră pe cuspele posterioară și septală. Mușchiul papilar al conului are o dimensiune extrem de redusă dar funcția sa este mult mai importantă decât numele. Mușchiul papilar al conului este situat la extremitatea medială a crestei supraventriculare la joncțiunea între porțiunile netedă și rugoasă ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre cuspa septală a valvei tricuspide. Orificiile ventriculului drept Orificiul atrioventricular drept este o deschidere ovală, cu un ax lung de 4cm în care, clasi,c se consideră că pot fi introduse 3 degete. Orificiul prezintă 3 valve cuspide, anterioară, posterioră și septală, respectiv valva tricuspidă. Cuspele au originea pe inelul fibros periferic tricuspidian al scheletului cardiac, iar marginile lor libere se inseră pe corzile tendinoase ale mușchilor papilari. Orificiul pulmonar Trunchiul pulmonar părăsește extremitatea superioară a tractului de ejecție (infundibulum
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
comisurile valvulare. * Atriul stâng Generalități Atriul stâng formează 2/3 din baza cordului, primește sânge prin venele pulmonare și descarcă acest sânge spre ventriculul stâng. AS are formă ovoidală (alungită transversal), pereții mai groși, iar volumul mai mic. Porțiunea sa posterioară nu deriva embriologic din atriul primitiv, ci din vena pulmonară primitivă, iar tulburari ale procesului de dezvoltare atrială determină insuficienta înglobare a venelor pulmonare, cu formarea unui număr mai mic de orificii de deschidere ale venelor pulmonare. Limita între cele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale AS este mai puțin distinctă decât în cazul AD, deoarece pereții sunt netezi, cu excepția auriculului stângi. Raporturile atriului stâng superior o bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară, rest al septului primum, numită valvula foramen ovale sau falx septi; peretele lateral, orientat spre dreapta, este îngust și prezintă orificiile venelor pulmonare drepte; peretele posterior, neted, prezintă pe stânga orificiile de deschidere ale venelor pulmonare stângi, superioară și inferioară; peretele medial, orientat spre stânga, prezintă anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prezintă orificiile venelor pulmonare drepte; peretele posterior, neted, prezintă pe stânga orificiile de deschidere ale venelor pulmonare stângi, superioară și inferioară; peretele medial, orientat spre stânga, prezintă anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior, îngust, participă la delimitarea sinusului transvers Theile; peretele inferior se prelungește pe fața diafragmatică, participând la delimitarea sinusului oblic al pericardului (Haller). Morfologia internă a atriului stâng Atriul stâng este mai îngust și prezintă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
există cazuri însă în care venele pulmonare drepte sunt în număr de 3, provin fiecare de la câte un lob pulmonar și își mențin independența până la deschiderea în atriul stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei ocupă întreg peretele anterior al atriului stâng. * Ventriculul sâng Generalități Ventriculul stâng formează apexul și suprafața stângă a cordului și participă la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng este mai lung decât ventriculul drept, are formă conică și formează apexul cardiac. Separarea dintre cei doi ventriculi este marcată anterior prin ramul descendent anterior (artera descendentă anterioară stângă) al arterei coronare stângi și marea venă a lui Galen. Posterior, limita este indicată de artera descendentă posterioră (ram al arterei coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are formă conică și formează apexul cardiac. Separarea dintre cei doi ventriculi este marcată anterior prin ramul descendent anterior (artera descendentă anterioară stângă) al arterei coronare stângi și marea venă a lui Galen. Posterior, limita este indicată de artera descendentă posterioră (ram al arterei coronare drepte) și vena cardică mijlocie. Marginea stângă (oblică) a cordului prezintă ramul marginal stâng al arterei circumflexe stângi. Superior, ventriculul este limitat de marea venă cardiacă și de artera circumflexă situată în șanțul atrioventricular. Superior de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este relativ netedă datorită orientării inferioare a fascicolului stâng sistemului de conducere dispus subendocardic și orientat spre o lamină
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în conducerea impulsului electric. Orificiile ventriculului stâng Orificiul atrioventricular stâng este oval și mai îngust decât cel drept (permite introducerea doar a 2 degete). Orificiul valvei mitrale prezintă 2 cuspe: una anterioară septală, mai largă, semicirculară sau triunghiulară, și una posterioară, mai mică, cunoscută sub numele de cuspa lui Merklin. Cuspele se inseră pe inelul fibros atrioventricular stâng, iar marginile lor libere, prin corzi tendinoase, de mușchii papilari. Marginea cuspei stângi prezintă cuspe mici, indistincte, pe partea opusă valvei. Fiecare cuspă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fiecare cuspă valvulară prezintă pe marginea liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului interventricular și de situsul de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a septului interventricular și de situsul de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nodulului sinusal este primul ram al arterei coronare drepte în majoritatea cazurilor, după care descrie un traiect invers acelor de ceasornic în jurul bazei venei cave superioare pentru a pătrunde în nodul. De la nivelul nodulului pornesc căile internodale anterioară, mijlocie și posterioară care permit transmiterea rapidă a stimulului electric spre nodulul atrioventricular. Impulsul contractil se distribuie radial în miocardul atrial. Limitrof nodulului sinoatrial, în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul venei cave inferioare, până la nivelul nodulului atrioventricular. Celelalte două căi descriu o ansă anterior de vena cavă superioară (calea anterioară) sau posterior de vena cavă superioară (calea mijlocie), apoi au traiect descendent prin septul interatrial, pentru a ajunge la nivelul nodului atrioventricular. Calea anterioară dă un ram care trece peste o bandă subțire musculară (fascicolul lui Bachmann) și ajunge în atriul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a întârzia impulsul nervos, motiv pentru care funcționează ca pacemaker cardiac secundar, fibrele având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular provine din artera coronară dreaptă în momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în partea inferioară a septului interatrial, așa numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui Koch este o structură asociată cu traiectul arterei în zona atrioventriculară, fiind limitat inferior de valva tricuspidă, superior de tendonul lui Todaro și posterior de o linie dusă între sinusul coronar și inelul tricuspidian. * Fasciculul atrioventricular Fasciculul atrioventricular are originea în porțiunea profundă a nodulului atrioventricular, penetrează trigonul fibros drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]