11,416 matches
-
misiunii noastre diplomatice. Adică, vrei să spui că ai găsit ceva nereguli? nu se putu abține șeful să mă interogheze, constatând și o umbră de satisfacție pe fața lui. Îmi este greu să acuz direct și ferm, dar vă voi relata cazul. Am primit săptămâna trecută pe o româncă rezidentă în Peru. Știu, ai vorbit cam mult cu ea, nu se putu abține ambasadorul să mă atace. Este obligația noastră să fim deosebit de atenți cu concetățenii noștri când aceștia vin la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Până atunci, te anunț că la prânz ești invitat la masă la ambasador. O să te rog să ne oprim undeva să cumpăr un buchet de flori pentru doamna ambasador. Masa la familia domnului ambasador a fost o plăcere. Le-am relatat despre minunile Perului, despre tradițiile milenare de cultură și istorie precolumbiană, despre copiile metropolei iberice reflectate în cel puțin trei capitale latino-americane: Lima, Quito și Caracas, pe care le văzusem în timpul aventurii mele transoceanice, insistând pe stilul baroc, bine conservat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
apucase subit somnul. Stătea liniștit, resemnat, astfel că cei care urcaseră de la Zürich în avion nu și-au dat seama de nimic, iar noi ceilalți, presupun, în orice caz eu, am fost chiar surprinși de liniștea din avion. Nu am relatat nimănui despre acest incident. Atunci era periculos să vezi mai mult decât era necesar. În Aeroportul Otopeni mă aștepta Dacia de la M.A.E., de fapt de la Direcția de Protocol, care o adusese și pe Nicoleta, să mă întâmpine, neștiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
altfel convorbirile dumitale cu ambasadorii respectivi, putea să te toarne că ai trădat, să te scoată drept "dușman de clasă". M-ați încurajat, tovarășe ministru, să vă spun ceva care să vă dea adevărul despre fostul meu șef. I-am relatat episodul convorbirii cu ministrul de externe al Perului și ședința de partid, cu toate detaliile. Ai procedat foarte bine, în ambele situații. Nu regret că te-am trimis acolo. Te sfătuiesc să-i relatezi și tovarășului ministru Totu, e bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
despre fostul meu șef. I-am relatat episodul convorbirii cu ministrul de externe al Perului și ședința de partid, cu toate detaliile. Ai procedat foarte bine, în ambele situații. Nu regret că te-am trimis acolo. Te sfătuiesc să-i relatezi și tovarășului ministru Totu, e bine să știe, poate se mai opune la numirea unor astfel de ambasadori. Am rămas puțin mirat de observațiile sale, doar știa foarte bine că nu ministrul decide cine pleacă ambasador, ci secția de cadre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
doar știa foarte bine că nu ministrul decide cine pleacă ambasador, ci secția de cadre a C.C. al P.C.R. N-am comentat. Convorbirea cu ministrul am avut-o după mai multe zile, când m-a chemat el. După ce i-am relatat pe scurt despre perspectiva relațiilor cu Peru și nevoia de a avea un diplomat de carieră pe lângă ambasadorul complet nepriceput în ceea ce privește munca diplomatică, i-am răspuns la întrebări. Înainte de a ieși din birou său, ministrul mi-a zis: Am nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
grade, am încercat să ne instalăm în grădină și să începem cu câte un whisky, cumpărat special pentru această revedere din free-shopul de la Madrid. Petrică, decanul nostru de vârstă, după ce se asigurase că paharele erau pline, îmi dădu cuvântul să relatez despre "aventura mea peruană". Le-am relatat, în varianta scurtă, despre atmosfera instalată în misiunea diplomatică română de cuplul cel mai nediplomatic, dar bine alcoolizat, despre "războiul constant" al respectivului binom contra oricărei tendințe de normalitate în activitatea ambasadei, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
grădină și să începem cu câte un whisky, cumpărat special pentru această revedere din free-shopul de la Madrid. Petrică, decanul nostru de vârstă, după ce se asigurase că paharele erau pline, îmi dădu cuvântul să relatez despre "aventura mea peruană". Le-am relatat, în varianta scurtă, despre atmosfera instalată în misiunea diplomatică română de cuplul cel mai nediplomatic, dar bine alcoolizat, despre "războiul constant" al respectivului binom contra oricărei tendințe de normalitate în activitatea ambasadei, despre tendințele de însușire a bunurilor cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
română de cuplul cel mai nediplomatic, dar bine alcoolizat, despre "războiul constant" al respectivului binom contra oricărei tendințe de normalitate în activitatea ambasadei, despre tendințele de însușire a bunurilor cu care era dotată clădirea misiunii. Petrică, Mituș și Sever îmi relatară despre arestarea directorului adjunct al Direcției America Latină, Mircea Răceanu, surprins în momentul când transmitea copii de pe telegrame și alte documente secrete și strict secrete unui diplomat din ambasada S.U.A. din București, despre interogarea lor în legătură cu relațiile fiecăruia cu inculpatul, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Populare a Ungariei și dați-mi permisiunea să mă retrag. I-am strâns mâna întinsă și am plecat repede, cu autoturismul Dacia care trăsese lângă noi, spre minister. M-am dus direct la directorul Direcției I relații, căruia i-am relatat reacțiile demnitarului ungur. Îți spun cinstit că eu am uitat, iar referentul pe Ungaria văd că nu-mi răspunde la telefon. Vă rog să-l informați și pe tovarășul adjunct al ministrului, care nu a fost nici el. Eu regret
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
căci comunicarea de la Secția C.C. al P.C.R. era repartizată la cele două cabinete. După aproape o oră, eram chemat de urgență la ministrul Ioan Totu. Spune-mi ce s-a întâmplat la depunerile de coroane ale ambasadei ungare? I-am relatat toată convorbirea cu ambasadorul ungur, inclusiv despre replica mea privind reciprocitatea. Stai puțin, așteaptă să verificăm dacă așa s-a întâmplat de ziua noastră, la Budapesta. După ce îi ceru șefului de cabinet să-i cheme pe referentul de la Ungaria cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
susținute din nou de către U.R.S.S. în fața aliaților săi: în mai 1942, în ianuarie 1943 în cadrul Conferinței de la Casablanca, în decembrie 1943, la Conferința de la Moscova. Se repetă mai apăsat în mai 1944, în cadrul convorbirilor Stalin-Churchill de la Moscova (când, așa cum relatează Winston Churchil în memoriile sale, Stalin a trasat pe un șervețel de hârtie demarcația zonelor de influență ale U.R.S.S. și ale aliaților săi, în Europa), la Yalta - februarie 1945; se reiterează la San Francisco, în aprilie 1945, și la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chestiunea restituirii Tezaurului. Poziția sovietică expusă de liderii de la Moscova a fost aceea că „nu știm nimic”, „trebuie să ne documentăm”; interesant de reținut este că această poziție s-a menținut neschimbată până în ziua de azi - lucru ce-l voi relata mai jos. Trebuie subliniată o chestiune extrem de importantă: în cadrul confruntărilor dure ce au avut loc la Moscova între Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev, acesta din urmă a propus ca „problema să fie închisă”, deoarece e vorba de „istorie”, iar între
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
opus, acceptând să întrerupă pe moment discuțiile, dar „problema să rămână deschisă”. Datorită acestei poziții a liderului român, chestiunea restituirii Tezaurului a rămas prezentă în convorbirile româno-sovietice și apoi româno-ruse până în ziua de azi. Dezbaterile de atunci, de la Moscova, sunt relatate cu lux de amănunte în lucrările sale memorialistice de Paul Niculescu-Mizil, lider al P.C.R., membru al delegației române la tratativele de la Moscova. * În condițiile căderii regimului Ceaușescu în decembrie 1989, dispariția subiectelor tabú din cercetarea istorică a permis atât valorificarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova în timpul primului război mondial. În sfârșit, nu am pierdut nici o ocazie de a face cunoscută această problematică pe plan internațional. Acest ultim efort m-a făcut să trăiesc mai multe experiențe, inclusiv următorul dialog pe care doresc să îl relatez. Pe parcursul celor peste două decenii în fruntea B.N.R., una dintre cele mai frumoase relații colegiale am avut-o cu domnul Jacques de Larosière, fost director general al Fondului Monetar Internațional, fost guvernator al Băncii Franței și fost președinte al BERD
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
subsolul B.N.R. abia la începutul anului 1947. Sunt în curs lucrările de amenajare la muzeul pe care urmează să îl deschidem în grota de la Tismana, unde istoria acestei operațiuni va fi ilustrată și accesibilă vizitatorilor. Despre acest episod s-a relatat atât în cadrul Sesiunii anuale de comunicări a Cercului de Istorie Bancară din Banca Națională a României, din decembrie 2007, cât și la seminarul special menționat mai sus, din septembrie 2012”. Pentru o înțelegere mai completă a acestei „istorii a aurului polonez” evocată de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
succes, generale, dar faceți-i să înțeleagă pe oamenii aceia că România nu trebuie să se apere pe Carpați, ci pe Siret”. Alexeev și-a însoțit vorbele arătând pe hartă Siretul care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia. Relatând, ca participant la întrevederea Berthelot-Alexeev cele de mai sus, Pétin face următorul comentariu: „așadar, la 15 octombrie, la 6 săptămâni după intrarea României în război, atunci când aliații noștrii stăpâneau trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatei ruse avea în vedere - pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
am referit mai înainte - spune mult despre aceste planuri rusești. Defecțiunea Armatei Române, după victoriile strălucite din Ardeal, a arătat pe deplin modul în care aliatul rus a pus umărul pentru grăbirea dezastrului românesc. Șeful de Stat-Major al generalului Berthelot relatează: Generalii Prezan și Berthelot insistau ca generalul Sakarov, comandatul forțelor ruse din România, să vină la Marele Cartier General român, stabilit la Periș, pentru a se preciza termenii colaborării cu Armata Română. „se spera ca, în toiul bătăliei acesta să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tandrețe a rușilor pentru bulgari, care, la rândul lor au mari afinități cu rușii”. Pétin face remarca: „perspectiva ocupării Constantinopolului schimbă rolul Bulgariei în politica rusă” - lucru perfect adevărat. Un episod tragi-comic, dar de un cinism greu de imaginat, este relatat de ambasadorul Franței la Petrograd, Maurice Paléologue. La sfârșitul lui octombrie 1916, după ocuparea portului Constanța și abandonarea podului de la Cernavodă în mâna austro-bulgarilor, văzând totala inactivitate a trupelor ruse, Brătianu îl trimite pe ministrul C. Diamandy la primul ministru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Sfatul Țării, la 2 decembrie, anul 1917. 43 1917, decembrie, Moscova. Scrisoarea lui T. Capitanovici către guvernatorul Băncii Naționale privind situația Tezaurului după evenimentele din octombrie 1917 Domnule Guvernator, Profit de plecarea d-lui C. Vasilescu pentru a vă relata cele întâmplate la Moscova în ultimul timp. În ziua de 28 octombrie a început aici o mișcare de stradă, care a degenerat în război civil și care a durat până la 3 noiembrie neîntrerupt. Centrul acestor lupte a fost Hotelul Metropol
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a apărut un bătrânel, gârbovit de victoriile obținute, un sfânt bizantin cu fața suptă și Încrețită, dar plin de suflet, plin de artă. Dirija fără partitură, indicând până În cel mai mic amănunt, intrarea fiecărui instrument, “Nu era Întâmplător”, mi-a relatat ulterior cornistul Ghiță Dimirtiu. “Avea o memorie uimitoare și dirija din memorie toate lucrările lui Bethoven”. A rămas În memoria mea sub acest aspect copleșitor, pentru toată viața. Concertele Filarmonicii Îmi ofereau momente Încântătoare, dătătoare de viață pentru săptămâna aridă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
oțelul”. În una din diminețile lunii ianuarie, fiind de serviciu cu plutonul, la bucătărie, pentru curățatul cartofilor, m-a descoperit locotenentul major dr. Luca Alexandru, cu o serie Înaintea mea la facultate, coleg și prieten cu Iuliu Macarie. I-am relatat cele Întâmplate și l-am rugat să-l anunțe pe comandantul Regiunii Militare Veterinare, colonelul dr. P. Ghimpu, care mă cunoștea de la Facultate și să-mi rezolve situația. Aparțineam de o armă militară specifică și n-aveam ce căuta Într-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Corneluș La insistențele lui Milly, În jurul orei 300 am plecat la Dispensarul apropiat de locuința noastră. Mergând abătut pe strada Întunecată m-am Întâlnit cu Mama și Tata, care neanunțați, veneau să-și vadă nepoata cea mai mare. Le-am relatat necazul și i-am rugat să meargă singuri; căci eram la capătul străzii și cunoșteau casa. Zis și făcut. Eu am plecat la dispensar, le-am relatat cazul și intervențiile noastre și cum nici ei n-aveau altceva În plus
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Tata, care neanunțați, veneau să-și vadă nepoata cea mai mare. Le-am relatat necazul și i-am rugat să meargă singuri; căci eram la capătul străzii și cunoșteau casa. Zis și făcut. Eu am plecat la dispensar, le-am relatat cazul și intervențiile noastre și cum nici ei n-aveau altceva În plus, m-au trimis la domiciliu, cum am venit. Când am urcat pe verandă am auzit veselie mare În dormitor. Ce se Întâmplase. La intrarea În cameră, Mama
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și Anton Lucica. Ultima și-a susținut lucrarea și n-a mai interesat-o nici disciplina și nici conducătorul științific. Horea, dimpotrivă, s-a legat de disciplină și de familia mea. Locuind În același cartier, ne Întâlneam adesea și Îmi relata despre ale tinereții valuri, prietene, surori și viață În general. Avea două surori: Silvia, căsătorită cu dr. Ștefan Bucur, de la Spitalul Militar și Coca (Ecaterina) căsătorită cu ing. Mihai Crețu, viitor rector al Politehnicii ieșene. Încet, Încet, Între noi s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]