11,090 matches
-
4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
el este dispus să suporte chiar o pagubă și asta numai pentru a-i arăta cuiva că e netot. Așa Își bate joc de pofta de Îmbogățire a fiilor săi, lăsându-i să cumpere porumb pentru a-l vinde mai scump la munte. Când aceștia se Întorc fără câștig, Își bate joc de acțiunea lor. Goana după Înavuțire Îl irită pe acest țăran sucit; el ar prefera să nu mai existe bani, considerându-i vinovați de tot ceea ce se Întâmplă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dacă ar fi să-i comparăm cu țările vecine, nu sunt bogați deloc. O altă comparație pe care Victor Scoradeț o face în acest sens este cea a orașului Tampere cu Slobozia, unde spune că a văzut mai multe mașini scumpe decât în orașul finlandez. Finlandezii, în general, scriu teatru mai mult decât românii, iar la un concurs de dramaturgie juriul finlandez are de citit de patru-cinci ori mai multe texte decât juriul de la concursurile din România, adică aproximativ 300 de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
țărilor occidentale și implicit adoptarea planului Marshall. Între anii 1980-1990 Finlanda ajunge să înregistreze cel mai ridicat PIB din lume, ridicându-se astfel considerabil nivelul de trai. Un studiu realizat în perioada 1989-1990 a demonstrat că Finlanda era cea mai scumpă țară, surclasând astfel Japonia. Deși restul țărilor europene făceau demersuri pentru aderarea la Uniunea Europeană, Finlanda s-a opus acestui lucru, în cele din urmă acceptând din cauza problemelor economice cu care se confrunta. Aderarea a adus și multe incompatibilități, în special
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și administrarea de corticoizi și de piridoxină 50 mg pe zi și pe gram de D-penicilamină (avându-se în vedere că aceasta exercită un efect antagonist al piridoxinei), sunt mijloacele de tratament necesare și în general eficace. Acest tratament fiind scump și urmat uneori de reacții adverse, au fost realizate alte medicamente a căror utilizare s-a dovedit mai bine tolerată. Între aceste medicamente se află mercaptopropionilglicina. C.Y.C. Pak [27] a publicat rezultatul tratamentului a 66 de bolnavi (din
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
rândul aurolacilor se înregistrează sub zece decese pe an, iarîn rândul dependenților de heroină - sub o sută. Există însă un alt drog, nicotină, de care devin dependenți, într-un moment oarecare al vieții, șaizeci la sută dintre britanici, majoritatea plătind scump pentru asta tot restul vieții. In fiecare an, sute de mii de oameni își distrug viața - ca să nu mai vorbim de banii irosiți - din cauza acestei adicții. Este ucigașul numărul unu în societatea noastră, luând în considerare accidentele de mașină, incendiile
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
trăit până la 80 de ani, vor ignora miile de oameni doborâți în floarea vârstei de buruiana otrăvitoare. Cam de șase ori pe săptămână, am cu fumătorii (de obicei mai tineri) conversația următoare: EU: De ce vrei să te lași? FUMĂTORUL: E scump, nu-mi pot permite. EU: Problema sănătății nu te îngrijorează? FUMĂTORUL: Nu. Aș putea ajunge și mâine sub roțile unei mașini. EU: Te-ai arunca singur sub roțile unei mașini? FUMĂTORUL: Sigur că nu m-aș arunca! EU: Nu te
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
viitor. De ce să fii pesimist? Poate că n-o să se întâmple. Oricum, până atunci o să mă las, îți spui. Avem tendința să ne gândim la fumat ca la o recompensă de război. Pe de-o parte, frica: e nesănătos, e scump, e mizerabil, e înrobitor. Pe de alta, plusurile: este plăcerea mea, este prietenul, sprijinul meu. Nu ne trece prin cap că și această parte înseamnă tot frică. Nu ne place chiar așa mult țigara, dar ne simțim mizerabil fără ea
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cu nicotină, vei muri pe loc!). Cum medicii și mass-media n-au idee ce înseamnă să ajuți un fumător să se lase, ei continuă să le spună fumătorilor ceea ce aceștia știu deja: fumatul e nesănătos, e oribil și dezgustător, e scump și te însingurează. Nici nu le trece prin cap că fumătorii fumează nu din motivele pentru care n-ar trebui să fumeze. Adevărata problemă este să elimini motivele reale pentru care fumează! De ziua națională împotriva fumatului, specialiștii profesiei medicale
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fumătorul simte că-l face, astfel că în mintea sa țigara devine încă mai prețioasă. E preferabil să te concentrezi asupra celuilalt aspect: „Ce obțin din asta? De ce trebuie să fumez?" Alt exemplu: „O să-mi pot permite o mașină mai scumpă". Adevărat, iar stimulentul te face eventual să te abții până când îți cumperi acea mașină, însă de îndată ce noutatea s-a dus, te vei simți lipsit de ceva prețios și, mai devreme sau mai târziu, vei cădea din nou în capcană. Un
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
spunem Gândinel, ar fi fost mânat de o minimă curiozitate, înainte să arunce anatema, probabil că deontologia l-ar fi obligat să se informeze printre editori ca să-și dea răspuns la întrebarea (firească) ce pare că-l frământă: „De ce sunt scumpe cărțile?“. Ar fi aflat astfel că rabatul comercial, adică partea din încasări ce revine librarului, a crescut în ultimii ani vertiginos, depășind nivelul european. De vină, desigur, pot fi chiriile prea mari. Ar mai fi aflat totodată că mare parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Tien inventează ca instrument de scris pensula din păr de cămilă, fapt ce a revoluționat total maniera de a înregistra informațiile prin kanji. O piedică în calea răspândirii scrisului în rândul populației a constituit-o, însă, pânza de mătase, extrem de scumpă, care era principalul suport material pe care se aplica tușul, până la inventarea hârtiei. Aceasta, rezultatul strădaniilor demnitarului chinez Tsai Lun din jurul anului 105 î.H., era un material nou, subțire, plat și poros, ușor de obținut în forme diverse, prin
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
disponibilitate.....................................................................................14 De ce veniturile obținute prin operații bursiere nu au crescut decât cu 5%, deși sunteți convins că au crescut de două ori? Diversiunea confirmării.........................................................................................17 De ce faptul de a pleca în provincie vă face să închiriați un apartament prea scump? Punctele de referință...............................................................................................20 Capitolul 2 Nul la matematică!.............................................................................................................25 Cum își fac loc în deciziile noastre financiare erori matematice neînsemnate De ce jucați negru la ruletă când roșul a ieșit de patru ori la rând? Eroarea jucătorului.................................................................................................27 De ce aveți
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
disponibilitate.....................................................................................14 De ce veniturile obținute prin operații bursiere nu au crescut decât cu 5%, deși sunteți convins că au crescut de două ori? Diversiunea confirmării..........................................................................................17 De ce faptul de a pleca în provincie vă face să închiriați un apartament prea scump? Punctele de referință...............................................................................................20 1 De ce credeți că trebuie să investiți la Bursă atunci când cursurile au urcat vertiginos? Diversiunea momentum Să admitem -realitatea nu e departecă prețurile din domeniul imobiliar au crescut cu 15% în 2004, 2005 și 2006. Credeți
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
of Cognitive Dissonance, Stanford: Stanford University Press GOETZMANN W. și PELES N. (1997Ă, «Cognitive dissonance and mutual fund investors», Journal of Financial Research, 20, 145-158. 6 De ce faptul de a pleca în provincie vă face să închiriați un apartament prea scump? Punctele de referință Imaginați-vă că sunteți în vacanță într-o țară îndepărtată unde prețurile desfid orice concurență. Aveți obiceiul, atunci când vă plimbați prin micile sătucuri, de a vă opri în mici birturi pentru a bea o sticluță din băutura
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și Lowenstein (2006Ă s-au interesat de punctele de referință ale chiriașilor și ale proprietarilor care se mută în alt oraș. Ipoteza pe care au testat-o este că, pentru aceeași destinație, familiile originare din orașe unde piața imobiliară este scumpă au tendința de a plăti mai scump noua locuință, la închiriere sau la cumpărare, decât familiile originare din orașe unde piața imobiliară este ieftină. Pentru asta, au analizat 928 de observații corespunzând la 650 de chiriași și 278 de proprietari
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
punctele de referință ale chiriașilor și ale proprietarilor care se mută în alt oraș. Ipoteza pe care au testat-o este că, pentru aceeași destinație, familiile originare din orașe unde piața imobiliară este scumpă au tendința de a plăti mai scump noua locuință, la închiriere sau la cumpărare, decât familiile originare din orașe unde piața imobiliară este ieftină. Pentru asta, au analizat 928 de observații corespunzând la 650 de chiriași și 278 de proprietari pentru care dispuneau de mai multe caracteristici
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
plătită de familie și chiria medie din orașul de reședință în raport cu caracteristicile familiei și cu chiria medie din orașul de origine. Coeficientul chiriei din orașul de origine a reieșit ca fiind semnificativ de pozitiv. Cu cât orașul originar este mai scump, cu atât chiriașul plătește o chirie mai ridicată în noul oraș. Tocmai, între doi chiriași din două orașe diferite separate de o unitate (de diferență-tipă de chirie, chiria plătită în noul oraș diferă cu 4,2%. Diferența este chiar mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
este chiar mai mare în cazul proprietarilor. Orice unitate suplimentară a prețului din domeniul imobiliar în orașul de origine antrenează o creștere de 11% cu ocazia cumpărării unei locuințe în orașul de destinație. O familie care ar părăsi un oraș scump (să spunem New Yorkă pentru a merge să locuiască în Arkansas ar cumpăra noua casă cu 22% mai scump decât o familie care s-ar muta în același oraș din Arkansas, dar venind dintr-un oraș cu două unități mai
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
antrenează o creștere de 11% cu ocazia cumpărării unei locuințe în orașul de destinație. O familie care ar părăsi un oraș scump (să spunem New Yorkă pentru a merge să locuiască în Arkansas ar cumpăra noua casă cu 22% mai scump decât o familie care s-ar muta în același oraș din Arkansas, dar venind dintr-un oraș cu două unități mai ieftin decât New Yorkul. Însă, efectul de bogăție pentru o familie de proprietari care se mută într-un oraș
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
familie care s-ar muta în același oraș din Arkansas, dar venind dintr-un oraș cu două unități mai ieftin decât New Yorkul. Însă, efectul de bogăție pentru o familie de proprietari care se mută într-un oraș mai puțin scump influențează în direcția creșterii efectul ce poate fi atribuit doar punctului de referință. Pentru a evita această sursă de confuzie, autorii au continuat analiza lor asupra chiriașilor. Ei au testat o a doua intuiție: chiriașii care au ales să schimbe
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
punctului de referință. Pentru a evita această sursă de confuzie, autorii au continuat analiza lor asupra chiriașilor. Ei au testat o a doua intuiție: chiriașii care au ales să schimbe apartamentul în noul oraș optează pentru un apartament mai puțin scump (decât primul găsită atunci când provin la început dintr-un oraș mai puțin scump. Ar face asta pentru a contracara efectul punctului de referință care îi incitase să închirieze un apartament prea scump atunci când au ajuns în oraș. Rezultatele regresiei confirmă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
analiza lor asupra chiriașilor. Ei au testat o a doua intuiție: chiriașii care au ales să schimbe apartamentul în noul oraș optează pentru un apartament mai puțin scump (decât primul găsită atunci când provin la început dintr-un oraș mai puțin scump. Ar face asta pentru a contracara efectul punctului de referință care îi incitase să închirieze un apartament prea scump atunci când au ajuns în oraș. Rezultatele regresiei confirmă această intuiție. În sfârșit, autorii au testat alte trei ipoteze care ar putea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de gusturi sau o informație imperfectă pentru toți noii sosiți (care i-ar face să creadă că prețurile sunt aceleași ca și în orașul de origineă. Toate aceste ipoteze contradictorii au fost respinse. De exemplu, dacă familiile provenind din orașe scumpe erau mai bogate decât cele venite din orașe ieftine, atunci nu ar fi de mirare dacă ar închiria apartamente mai scumpe în noul lor loc de reședință. Absența diferențelor semnificative la celelalte cheltuieli de consum între familii provenind din orașe
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și în orașul de origineă. Toate aceste ipoteze contradictorii au fost respinse. De exemplu, dacă familiile provenind din orașe scumpe erau mai bogate decât cele venite din orașe ieftine, atunci nu ar fi de mirare dacă ar închiria apartamente mai scumpe în noul lor loc de reședință. Absența diferențelor semnificative la celelalte cheltuieli de consum între familii provenind din orașe diferite incită totuși la respingerea acestei ipoteze. Concluzie Alegerea unui apartament, la fel ca și alegerea altor bunuri, este puternic influențată
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]