10,656 matches
-
de apă? — Nici vorbă. Suprafața apei e mereu aceeași. Nu știu de ce, dar așa e. Diferența e de cel mult cinci centimetri. Am scos cu grijă lanterna din bocceluță, am încercat să-mi mențin echilibrul și am luminat porțiunea de stâncă aflată la vreo cincizeci de centimetri mai sus. A trecut ceva timp până mi s-au obișnuit ochii cu lumina aceea gălbuie. — Se pare că nu e nici o deschizătură aici. — Mută-te puțin mai la dreapta, zise fata. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
centimetri mai sus. A trecut ceva timp până mi s-au obișnuit ochii cu lumina aceea gălbuie. — Se pare că nu e nici o deschizătură aici. — Mută-te puțin mai la dreapta, zise fata. M-am mutat mai la dreapta, luminând stânca de deasupra capului. Nici vorbă de vreo grotă. — Chiar crezi că e spre dreapta? am întrebat. De când am încetat să mai înot, am simțit că frigul îmi cuprinde toate mădularele. Dârdâiam și-mi clănțăneau dinții. Nici nu mai eram capabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un loc ce nu se putea lăuda cu un punct de sprijin solid. — Acolo-i ieșirea, spuse fata. S-ar putea ca Întunegrii să fi amplasat asemenea sculpturi la toate ieșirile și intrările. Privește sus! Am plimbat lanterna pe peretele stâncii. Din pricina umbrei care cădea acolo, n-am distins nimic clar, dar am avut o oarecare intuiție. I-am dat fetei lanterna și am urcat pentru a face investigații. M-am prins cu toată forța de o adâncitură în stâncă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
peretele stâncii. Din pricina umbrei care cădea acolo, n-am distins nimic clar, dar am avut o oarecare intuiție. I-am dat fetei lanterna și am urcat pentru a face investigații. M-am prins cu toată forța de o adâncitură în stâncă și am pus piciorul deasupra sculpturii în relief. Am întins mâna dreaptă și am pipăit toate părțile colțuroase ale stâncii. M-am săltat și am privit deasupra. Am văzut deschizătura mult căutată. N-am distins-o clar din pricina întunericului, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dat fetei lanterna și am urcat pentru a face investigații. M-am prins cu toată forța de o adâncitură în stâncă și am pus piciorul deasupra sculpturii în relief. Am întins mâna dreaptă și am pipăit toate părțile colțuroase ale stâncii. M-am săltat și am privit deasupra. Am văzut deschizătura mult căutată. N-am distins-o clar din pricina întunericului, dar am simțit o briză ușoară pătrunzând pe acolo. Mirosul nu era tocmai plăcut, dar cu siguranță exista un tunel. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Am văzut deschizătura mult căutată. N-am distins-o clar din pricina întunericului, dar am simțit o briză ușoară pătrunzând pe acolo. Mirosul nu era tocmai plăcut, dar cu siguranță exista un tunel. Mi-am sprijinit coatele de o ieșitură în stâncă, am pus un picior într-o scobitură și m-am ridicat deasupra. — Am găsit-o! Vocea mea a răsunat ciudat din pricina durerii pe care o simțeam în rana ce pulsa puternic. — Slavă Domnului! exclamă ea. I-am luat lanterna din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai mirosea atât de îngrozitor și mi-a mai slăbit tensiunea din urechi. Zgomotele erau și ele diferite. Sunetele scoase de Întunegri se auzeau undeva departe. Ce-a fost greu s-a terminat. Fata a ridicat lanterna și a luminat stânca. Ne-am rezemat de ea și am respirat ușurați. Mi-am șters cu palma sudoarea de pe față. O bună bucată de vreme nici unul din noi n-a scos vreun cuvânt. Vocile Întunegrilor s-au stins de tot și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că ceea ce-mi spui tu seamănă cu povestea pe care ți-am citit-o eu despre unicornul găsit în Ucraina? spuse ea tăind vânăta în două. Se presupunea că unicornii aceia trăiseră într-o zonă complet izolată, împrejmuită de stânci uriașe. — Seamănă oarecum. — Or fi existând puncte comune? — Poate, am zis băgând mâna în buzunarul hainei. Am un cadou pentru tine. — Cadou? Îmi plac grozav cadourile. Am scos unghiera și i-am întins-o. A privit cam ciudat cutiuța cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
poemele. Poetul notează, transcrie auster „formidabila aventură a zilei”, însă aici este cuprins și un traiect al ieșirii din contingent. Asemenea lui Sisif, el urcă muntele, simultan un urcuș al existenței și al creației: „Sisif pe muntele negru/ Neagră e stânca pe care o poartă / Grea e povara, greu e urcușul / Sisif și teribila-i artă/ [...] / Sisif pe muntele negru/ Pe umeri cu neagra lui stâncă / Din nou urcă muntele sumbru/ Cu foamea-i de piscuri cu foamea-i adâncă” (Sisif
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
muntele, simultan un urcuș al existenței și al creației: „Sisif pe muntele negru/ Neagră e stânca pe care o poartă / Grea e povara, greu e urcușul / Sisif și teribila-i artă/ [...] / Sisif pe muntele negru/ Pe umeri cu neagra lui stâncă / Din nou urcă muntele sumbru/ Cu foamea-i de piscuri cu foamea-i adâncă” (Sisif). „Ritual solitar”, „istorie personală”, lirica se prezintă ca o „sinteză de contraste”, în care versul transparent visează parcă să fie o punte către adâncimi nebănuite
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Nicolae Găgescu, Vasile Patriciu, Augustin Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi Jacop Gropper, mai toate tălmăcirile rămânând însă risipite în presa vremii. SCRIERI: Pustnicul. Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe Tudor, Iași, 1914; De pe stâncă, Iași, [1922]; Priveliști și impresii din fuga trenului, Iași, 1926; Poemele resemnării, București, 1940. Repere bibliografice: Carol Drimer, Studii critice, II, Iași, 1926, 152; Eugen Relgis, „Meletie jidovul” sau Veșnica reîntoarcere, „Hasmonaea”, 1937, 8-9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 468-470
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Voislava Stoianovici); Artiom Vesiolâi, Rusia scăldată în sânge, I-II, București, 1967 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Vitali Siomin, Șapte într-o casă, București, 1968 (în colaborare cu Maria Roth); Viktor Konecki, Focuri pe stâncile de gheață, București, 1969 (în colaborare cu Igor Block și Radu Polizu-Micșunești); Boris Pilniak, Anul gol, pref. Al. Sever, București, 1969 (în colaborare cu Igor Block); Jean Giono, Să-mi rămână bucuria, București, 1971 (în colaborare cu Șerban Bascovici); N.
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Dinu Soare. Proză publică Cezar Petrescu (Poveste, fragmente din Omul din vis), Al. Lascarov-Moldovanu, Gh. Băgulescu (fragmente din romanul Antiquitas rediviva), George Acsinteanu (fragmente din romanul Poarta neagră), Iulian Predescu, G. Roiban (memorialistică de război), D. Motrișor, Const. Cehan-Racoviță, Petre Stâncă, Dimitrie Sandu, Mihail Gușiță, D. Bodin, V. Damaschin, Nicolae Al Lupului, Radu Dorna, N. Bogescu, George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
-l detestă, să fie pomenit de câteva ori. Pe temeiul exemplelor, se poate afirma că Nic’a lui Ștefan a Petrei e Lazărul bibliei românești a amintirilor din copilărie. (În Amintiri... până și pietrele „învie”. Întâmplarea catastrofică din Broșteni, cu stânca, are loc tocmai în „sâmbăta lui Lazăr”. Poate pentru că ștrengarii „învie” stânca „numai înținată”, o însuflețesc, o fac să salte, parcă de bucurie, „tot mai sus de un stat de om”.) Și la maturitate, în anii ’80 mai ales, C.
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
poate afirma că Nic’a lui Ștefan a Petrei e Lazărul bibliei românești a amintirilor din copilărie. (În Amintiri... până și pietrele „învie”. Întâmplarea catastrofică din Broșteni, cu stânca, are loc tocmai în „sâmbăta lui Lazăr”. Poate pentru că ștrengarii „învie” stânca „numai înținată”, o însuflețesc, o fac să salte, parcă de bucurie, „tot mai sus de un stat de om”.) Și la maturitate, în anii ’80 mai ales, C. moare și învie. „Lumea în Iași zicea că Creangă a murit de
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Ungaria), „Românul american” (Detroit, SUA) ș.a. Debutul editorial s-a produs în 1972, cu Anotimp de aur, carte de reportaje, care prin priza la real, dispoziția pentru comunicare și suflul poematic anunțau certe calități de prozator. În volumul de nuvele Stânca tarpeiană (1975), aflat sub umbra tutelară a lui Cehov (cum remarca Sorin Titel), autoarea folosește un ton discret, evită, de regulă, melodrama și exploatează faptul insignifiant cu subtext poetic. Trecută prin școala reportajului, ea dovedește înzestrare, verism, dar și un
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Păpuși din Timișoara. În 1976 îi apare placheta cu versuri pentru copii Casa florilor, un agreabil și instructiv „jurnal de vacanță”. A tradus, alături de Erwin Lesll, din opera lui Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Anotimp de aur, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1972; Stânca tarpeiană, București, 1975; Casa florilor, cu ilustrații de Albin Stănescu, Timișoara, 1976; În căutarea Penelopei, București, 1978; Darul de nuntă, București, 1986. Traduceri: Adam Müller-Guttenbrunn, Micul șvab, pref. Nicolus Berwanger, Timișoara, 1978 (în colaborare cu Erwin Lesll). Repere bibliografice: Marcel
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
Nicolus Berwanger, Timișoara, 1978 (în colaborare cu Erwin Lesll). Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Valentina Dima, „Anotimp de aur”, O, 1973, 11; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina Dima, „Stânca tarpeiană”, F, 1975, 9; Dan Rebreanu, Valentina Dima, „Casa florilor”, TR, 1977, 14; Mira Preda, „Casa florilor”, T, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Adam Müller-Guttenbrunn, „Micul șvab”, FLC, 1978, 43; Dan Ciachir, „În căutarea Penelopei”, SPM, 1978, 415; Virgil Nistor, „În
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
în inimi gustul criticii”. Poezia este semnată de Alice Călugăru, Traian D. Anghelovici, Ioan D. Pârvulescu, Al. St. Vernescu, Constantă Dunca-Schiau (Xanta), Christea N. Dimitrescu, N. Păștea, Constantin Nitzescu, Smaranda Andronescu (Smara), Emil Maur, Barbu Eftimiu. Cu proza contribuie Radu Stâncă, Stancu Popescu, Cornelia Drăgănescu, N. N. Savelea. Instructive sunt medalioanele dedicate unor scriitori importanți, de pildă lui Mihail Sadoveanu, I. L. Caragiale, Elenă Văcărescu. Revista are o valoare culturală redusă și e lipsită de un program bine definit, fapt ce se reflectă
DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286902_a_288231]
-
slujba păcii evanghelice) și Gala Galaction (Care ar trebui să fie lectura noastră zilnică). Traducerile intră rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea, Ciprian Doicescu, Radu Miu, A. Mândru, George Ursu, Ion Sân-Georgiu, G. Dem. Mihăilescu, Leca Morariu, G. Pallady, Petru T. Gâdei. I.M.
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
este o lovitură de maestru, o anecdotă (recunoaște la un moment dat naratorul că valoarea filmului rezidă În anecdote), ca În bancurile sadice În care vulturul Îl Întreabă pe iepurașul lansat Împreună cu el de pe un pisc spre un perete de stâncă dacă știe să zboare și, la răspunsul negativ al inocentului iepuraș, ridică arătătorul și exclamă cool! Sleuth este un film hiperconștient de loviturile de teatru pe care le dă de-a lungul unui traseu de sens calculat În cele mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mediului nostru. Numai prin această cunoaștere putem ajunge să rezolvăm drept orice nevoie. Atunci nici legile nu vor mai fi fără putere, nu vor mai trece paralel cu societatea fără s-o atingă, ci vor avea efect, vor fi o stâncă de granit care va rezista timpilor. Această cunoaștere se face de către Institutul Social, care tinde spre cunoașterea metodică a realității. Prin cercetări sistematice Institutul Social va descoperi adevărata noastră realitate națională. O dovadă: acum o oră Institutul Social din Basarabia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parodice. Astfel, lăsând la o parte pastișele prea șarjate în direcția unor specii precum pastelul sau idila, s-ar putea spune că I. verifică prin poemele sale resursele de farmec ale desuetului: „Ascultă! Marea se retrage din fotografii, foșnind./ Pe stânci, seara de vară s-a spart ca o oglindă./ Târându-se, jilave, pe plaja de argint,/ năvoadele stelare încearcă să ne prindă./ Să nu te temi de noapte! Pe buze adu-mi frigul/ sângelui tău în care s-au înecat
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]