9,864 matches
-
pipa Între dinții strânși. Iar cealaltă Încântare, Muzica, aliment ceresc, ea este com plementul necesar, cum am spus, la fel ca un prieten bun sau ca o femeie frumoasă, al oricărei gazde excelente, inspiratoare și creatoare de adunări cu mese vesele, ușor digestive și asi mi labile. Ați Înțeles că nu e vorba aci de muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hotelului Opera, și nu fiindcă nu-i cunoșteam subsolurile, infern delec tabil al spasmurilor noastre amoroase de o clipă, răsunând de râsete și chicoteli, de gemete și oftaturi, de șoapte și țipete Înăbușite, de ritmice brusc Întrerupte - o Întreagă orchestrație veselă, exultantă, gravă a perechilor aflate aci În plin act al unei conjuncții sexuale trecătoare -, ci fiindcă mi se tăiau picioare le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se Încumeta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
palma, la o masă cu cinci feluri de bucate improvizate franțuzește din te miri ce, câteva legume și o cană cu smântână, și cu o plăcintă ieșită sub ochii noștri ca dintr-o baghetă magică; le-am auzit sporo văind vesele și le-am ascultat preocupările grave rezolvate eroic. Ei bine! vom avea o nouă, o altă elită a societății bucureștene, alcătuită din frânturile celei vechi ce s-au putut salva deasupra valurilor; și care, cu vremea, va găsi, desigur, prilejul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
funerară a sasului răposat acum două sute cincizeci de ani, ascultam Îmbrățișați, prin ceața matinală a zilelor de mai, vocalizările latine ale valahilor noștri din vale, lătratul Înăbușit al câinilor, mugetul prelung al vitelor duse la pășune, trâmbițatul Încrezut al cocoșilor, vesela Întrecere a cio canului pe nicovala meșterului, toată larma virgiliană a satului românesc, cu lumea lui gureșă la treabă și cu altfel de răsunete, În umanitatea timpurilor, decât cele ale gravilor posedați din Cetate, venetici pe aceste locuri de la anul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum În zdrențele și pantofii ei scâlciați. - Parisul, cu turma docilă a femeilor din atelierele unde se fabrică plăceri; Berlinul, cu viziunile lui macabre și cu grețurile consecutive practicilor nenumite; dar parcă tot mai bine În Valahia noastră, cu bordeluri vesele și cu fete numai bune de iubit, cu domnii se rioși și cu băieții acestora. - Rozina și candela ei vestitoare a În du rării Celui Milostiv cu femeile păcătoase. - Despre cum duhul credinței religioase poate atinge aceste suflete păcătoase. - „Prostituatele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iartă sunt lucruri tot pe atât de triste și de hidoase pentru o femeie sensibilă ca și necesitatea de a se prostitua. Am cunoscut-o Într-o seară, sunt treizeci de ani de atunci, pe Calea Victoriei, amestecată Într-un cârd vesel de prostituate din acel gen mărunt și obișnuit pe atunci, o plevușcă de prosti tuate foarte tinere, aproape niște copile, depravate Încă de mici, din stupiditate sau rele năravuri de acasă; cu totul improprii oricăror Îndeletniciri, și mai ales celor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tat-o marele poet al Florilor Răului. Cum și acea lilială apariție nocturnă, marchiză de porțelan, autentic „Înger căzut“ lamartinian, pe numele ei de guerre Puștanca, fiindcă era prea tânără, sau Caramangioaica, fiindcă Își buzunărea clienții, descoperită de ceata noastră veselă și lunatecă la Oituz, În gura pieței, unde-și trafica trupul ei princiar (vrai morceau de Roy) printre precupeții și băieții de prăvălie, la care Însă nu prea avea căutare. Am stat o dată cu ea la masă, eu, Petre Grant, talentatul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
soț dedat la vicii infame cu soția lui și de un socru libidinos cu nurora lui. O găsisem stând În poartă pe această victimă crucificată a amorului conjugal, care asculta acum clopotele sunând În noaptea asta de Paști, când mulțimea veselă a băieților, porniți În cârduri de la biserici, se abătea acum să ciocănească În gea murile femeilor ăstora care nu Îndrăzniseră a călca sfintele praguri și, În marea lor majoritate, Îi luau la goană pe golani cu ocări cutremurate de spaimă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu „directori“ plini de impor tanța lor, dar, mai ales, cu un șir rotund de odăi ispititoare, ocolind, cu cer dacul lor dantelat, un „patio“ de stil spaniolesc, pavat cu dale colorate și cu flori multe, multe și un avuz vesel și răcoros - am găsit, spre norocul meu, o țărăncuță din Vinț, proaspătă la trup și care ți se dăruia cu dărnicia elementară a pomu lui care-ți oferă poamele din crengile lui anume aplecate spre tine (cum susține Bernardin de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
s-ar putea petrece cu mine, În afară de orice poftă pentru femei. Stam, prin urmare, În fotoliu și mă minunam ca un adevărat paysan du Danube al lui La Fontaine, când aud șoapte și pași mărunți pe culoar, de unde un stol vesel de fete izbucni pe ușă, săltând zglobiu și așezându-se apoi cerc dinainte-mi. Erau vreo douăzeci de fătuțe, cum le-ar spune ardelenii noștri, care mai de care mai mândre, mai galeșe și mai În pielea goală, unele stând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al rumânilor și să te ospătezi cu el, călugărește, din merindele tale, roșii și ardei grași, săltând veseli În răcoarea apei, Între pietre adunate la mal, ca să-i mâncați cu brânză, usturoi și ceapă verde, adă pându-vă apoi ca cerbii, Îngenuncheați deasupra apei, În unda căreia, vesel, joacă albastrul cerului. Sau, În sfârșit, poposind și lenevind prin dumbrăvi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Din câte știu, Beldie avea legături cu Mișu Antoniade și am câteva scrisori de-ale lui către Mișu. Le voi publica. Memoriile scrise de Beldie trebuie să fie remarcabile. El nu era un om cu preconcepții, ci o fire deschisă, veselă, de un opti mism robust. Eu credeam că este originar din Moldova, dar sigur m-am Înșelat.“ La Întrebarea relativă la ziaristul Matei Gheorghiu, mi-a răspuns că acesta a colaborat la Cuvântul și la Lupta prin anii 1927-1930. „Era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aviație. Tuturor acestora, gânduri de respect și recunoștință. Daniel Focșa 1. Dan Stoian Dintre puținii piloți români participanți la cel de-al Doilea Război Mondial care mai sunt acum în viață, Dan Stoian este poate cel mai tânăr sufletește, mai vesel și mai entuziast. L-am vizitat în plăcutul său apartament din București, unde trăiește, înconjurat de amintiri dar și de dragostea soției sale, doamna Eugenia Carmen. Cu o mică machetă de Junkers 88 în mână, Dan Stoian mi-a explicat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Vizanty (forma "Vizanti" a numelui său este de asemenea corectă nu și "Vizante") urmează doi ani la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, după care renunță și începe o carieră militară în aviație. Va rămâne însă mereu un om șarmant, vesel, cuceritor, inspirând simpatie. Apelativul "mon cher" cu care se adresa uneori până și soldaților (lucru de neconceput la alte arme, unde atmosfera era mult mai cazonă) îi va deveni poreclă printre camarazii din aviație. După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Dragoș Bucescu Dumnezeu să-l ocrotească acolo unde este avea mutra cea mai serioasă, nu scotea nici un cuvânt, părea dus pe gânduri, devenise alt om. Parcă trăia mustrările de conștiință, pentru ne respectarea poruncilor călugărului. Noi ceilalți eram mai degrabă veseli și bine dispuși după o masă ne așteptat de îndestulătoare. Am înaintat prin noapte, în liniște, până la intrare în biserică. N-am apucat bine să ne așezăm la locurile noastre, când deodată, un călugăr de la strană, începe să „cânte”o
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
încep să devin un locuitor al cerului, să mă aclimatizez, cum s-ar zice... În acest timp, Truman nu se arată deloc interesat de schimbul nostru de replici: se agită zgomotos în jurul nostru - dă din aripi excesiv, fluieră o melodie veselă și insinuantă, ce mai, se străduiește din răsputeri să ne îndepărteze de la discuția aceasta care-l plictisește. El arde de nerăbdare să asiste la o anumită scenă care, în mod sigur, deține el informații, va avea loc îndată. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
jurnalistică în 1990, colaborând cu Revista Moldova literară, Curierul de Iași, Independentul, Pe-aicea nu se trece - Focșani, Monitorul de Iași, Ziua de Iași, Ziarul de Iași, Revista Actualitatea Muzicală, Bucuresti, etc. Volume publicate: Licăriri (Viața artistică - efemeră?), 2002; Amintiri vesele și glumițe lirice (inspirate din culisele Operei), 2003; Panoramic artistic, 2005; Cultura ieșeană printre schele, 2012; Constelația elitelor muzicii mondiale la București, 2013. Veteran de război, este membru al Ligii Scriitorilor Români și președintele Asociației Prietenii Operei “Ion Goia” din
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
suflet de mamă prea mult chinuit, zdrobit de durere pentru fiul său, dar și pentru nedreapta soartă a românilor basarabeni sub stăpânire străină, abandonați, din păcate, de patria mamă.... Dacă în drumul nostru către Taxobeni tânărul student Manole Mihăilescu era vesel, acum, la întoarcere către Iași, era trist și a făcut următoarea mărturisire pe care am înregistrat-o pe reportofon: „Mă numesc Mihăilescu Manole și sâmbătă 13 martie am avut ocazia de a trece prima dată în Basarabia. Am făcut o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ce are de gând: „Mă, Manele, de ce umbli, mă, în zdrențe? Ia-ți, mă, copilule, din magazie ce vrei, dacă-ți vine bine. Sau, știi ceva, o să-ți cumpăr un costum. Ai avut vreodată un costum?“. Mănel scutură din cap vesel, ca la o glumă nouă a patronului. Cu celelalte s-a obișnuit, însă gluma cu costumul chiar că-l înveselește. Nici angajații nu iau discuția în serios. Nu ți-l poți imagina pe Mănel în costum. Unii oameni par să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și că asta îl sensibilizase brusc. Cui să-i telefoneze Otilia ca să-i povestească evenimentul, dacă nu soțului? În clipa în care colega de serviciu i-a zis domnului Coteț că-l căuta nevastă-sa și că e foarte, foarte veselă, contabilul Coteț s-a gândit, normal, la ce era mai rău și a leșinat. A crezut că ori fusese dată afară, ori rămăsese însărcinată. Otilia pleca la Cameră la opt dimineața și se întorcea acasă la unsprezece noaptea, așa că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
traiul bun însemna trecerea hotărâtă de la conceptul de parizer la parizerul propriu-zis. De aceea, în ziua în care tatăl Bostănaru a pus pe masă, ca unul care tocmai a dat marea lovitură, o bancnotă de 500 000 și a zis vesel, deși nu era încă beat: „Ia să alerge un băiat până la alimentara din colț și să ne-aducă un parizer întreg!“, Gigel a înșfăcat banii și a zburat. În timp ce halea salamul, cu sentimentul că un glas de sus, din tării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
parcă ar fi avut niște raze înăuntru, te pomeneai recitând chiar și fără un caiet dictando în mână: „Peram, peram, mersum coram/ Artimanduru hataram“. Cele mai multe poezii - mai ales alea cu hudurum, burburum, zurdurum - erau triste, dar existau și versuri optimiste, vesele, precum „Hița chița sița mița/ Diri diri brumburița“. Pictorul, deși multe dintre tablourile sale asta exprimau o stare de artimanduru hataram, nu mai citise la viața lui și alte poezii. Nu-și dădea seama dacă versurile din ladă au vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
multe spectacole la Cernăuți în 1871. Important este faptul că aceste formații artistice s-au folosit în prezentarea pieselor naționale de tricolorul românesc, înlesnind astfel, popularizarea acestui simbol național. La o reprezentație în Cernăuți, artistul Vlădicescu a cântat: „Dulce Bucovină, veselă grădină”, versuri nemuritoare ale lui Vasile Alecsandri puse pe note de compozitorul Carol Miculi. Turneele acestor formații teatrale românești au avut rezonanțe largi în viața culturală a Bucovinei. Sălile de spectacole erau arhipline și entuziasmul oamenilor de nedescris. T.V. Ștefanelli
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
din diferite centre universitare. Din fericire, noi am avut șansa de a-i fi fost elevi mulți ani și-i păstrăm o neștearsa amintire ilustrului nostru dascăl de de științele naturale, care predă lecțiile cu atâtea exemple, într-o manieră veselă, dar de o înaltă ținută stiinfifica și educativa. Lecțiile sale erau așteptate de către elevii, căci profesorul știa să le facă deosebit de atractive încât mulți dintre noi, care deși știam, în ultimele clase de liceu, că nu vom îmbrățișa științele naturale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
de-al doilea război mondial. Liceul l-am început la „B.P.Hasdeu” din Buzău și l-am terminat la „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți în anul 1952, unde am avut profesori deosebiți. Am participat la realizarea spectacolului i de revista “În veselul vieții pas” unde alături de alți colegi am interpretat anumite roluri, spectacol care a avut mare succes. Am dat examen de admitere la Istitutul Agronomic “Nicolae Bălcescu” București unde intrat ușor datorită pregătirii de la Rădăuți. În anul 1958 am terminat studiile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93299]