90,618 matches
-
Textele publicate de către Editura Polirom sunt revizuite de Ana-Maria Brezuleanu. Culegerea "1001 de zile sau Noua Șeherezadă" (Polirom) conține texte traduse de Adriana Liciu, cea căreia îi aparțin și notele. "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" au fost publicate de Editura Univers în Colecția Romanul Secolului XX în 1971. "Atitudine disprețuitoare față de stomac", Editura Univers, 1979, cuprinde povestiri scrise de Ilia Ilf, povestiri de Evgheni Petrov, primele încercări de scriere împreună, caietele de notițe ale lui Ilf, Petrov, Ilf și Petrov
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
zile sau Noua Șeherezadă" (Polirom) conține texte traduse de Adriana Liciu, cea căreia îi aparțin și notele. "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" au fost publicate de Editura Univers în Colecția Romanul Secolului XX în 1971. "Atitudine disprețuitoare față de stomac", Editura Univers, 1979, cuprinde povestiri scrise de Ilia Ilf, povestiri de Evgheni Petrov, primele încercări de scriere împreună, caietele de notițe ale lui Ilf, Petrov, Ilf și Petrov, povestirea "O personalitate luminoasă (Funcționarul invizibil)" și nuvela "1001 de zile sau Noua
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
scrise de Ilia Ilf, povestiri de Evgheni Petrov, primele încercări de scriere împreună, caietele de notițe ale lui Ilf, Petrov, Ilf și Petrov, povestirea "O personalitate luminoasă (Funcționarul invizibil)" și nuvela "1001 de zile sau Noua Șeherezadă". În anul 1993, Editura Point din Târgu Jiu editează "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" (ISBN 973-96201-0-8, respectiv 973-96201-1-6). Editura Rao scoate în 2006 "Douăsprezece scaune" (ISBN 9789735766726) și "Vițelul de aur" (ISBN 9789735766733) în ediție de lux, în colecția "Opere XX". Editura Polirom
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
ale lui Ilf, Petrov, Ilf și Petrov, povestirea "O personalitate luminoasă (Funcționarul invizibil)" și nuvela "1001 de zile sau Noua Șeherezadă". În anul 1993, Editura Point din Târgu Jiu editează "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" (ISBN 973-96201-0-8, respectiv 973-96201-1-6). Editura Rao scoate în 2006 "Douăsprezece scaune" (ISBN 9789735766726) și "Vițelul de aur" (ISBN 9789735766733) în ediție de lux, în colecția "Opere XX". Editura Polirom publică în 2010 "America fără etaje" (ISBN 9789734617425), în colecția "Proza XX"; în 2011, în aceeași
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
1993, Editura Point din Târgu Jiu editează "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" (ISBN 973-96201-0-8, respectiv 973-96201-1-6). Editura Rao scoate în 2006 "Douăsprezece scaune" (ISBN 9789735766726) și "Vițelul de aur" (ISBN 9789735766733) în ediție de lux, în colecția "Opere XX". Editura Polirom publică în 2010 "America fără etaje" (ISBN 9789734617425), în colecția "Proza XX"; în 2011, în aceeași colectie, "1001 de zile sau Noua Șeherezadă" (ISBN 9789734622566), volum ce conține alături de povestirea ce dă titlul culegerii, "O personalitate luminoasă", "Neobișnuitele istorii
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
anului 2006. Lucrează la resuscitarea celebrelor publicații culturale "Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
2006. Lucrează la resuscitarea celebrelor publicații culturale "Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera au
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
celebrelor publicații culturale "Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera au fost colectate într-un
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Columna lui Traian" (fondator: Bogdan Petriceicu Hașdeu), "Arhiva românească" (fondator: Mihail Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera au fost colectate într-un volum colectiv, "Artur
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Kogălniceanu), "L’Etoile du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera au fost colectate într-un volum colectiv, "Artur Silveștri - Mărturii tulburătoare" unde și-au adus contribuția scriitori și critici
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
du Danube" (fondator Mihail Kogălniceanu) și "Sinteză". Relansează în format electronic a publicațiile "Semănătorul" și "Neamul Românesc”. Fondează editurile “Editură Carpathia Press & Production", ”Editură Intermundus” și ”Editură Kogaion Editions”. Artur Silveștri și-a tradus și publicat la Editură Kogaion Editions (editură proprie) unele studii, apărute, atât înainte de 1989 cât și după aceea, în limbi străine. Opiniile pozitive despre opera au fost colectate într-un volum colectiv, "Artur Silveștri - Mărturii tulburătoare" unde și-au adus contribuția scriitori și critici literări, precum și personalități
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
PS Vincențiu Grifoni, pr. prof. dr. Alexandru Stănciunescu-Bârda, Ion Marin Almajăn, Ioan Miclău, Al Florin Țene, Viorel Român, Dan Brudașcu, Gheorghe Șeitan, Cezarină Adamescu și alții. Soția, Mariana Brăescu Silveștri va mai țipari astfel de opinii în colecția "Pro memoria". Editură folosită fiind "Editură Carpathia" înființată de Artur Silveștri. Opinii mai puțin flatante despre Artur Silveștri le au criticul literar Dan Culcer și Florin Iaru. Artur Silveștri a decedat în zorii zilei de Sfanțul Andrei, duminică, 30 noiembrie 2008. Numeroase mărturii
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
pr. prof. dr. Alexandru Stănciunescu-Bârda, Ion Marin Almajăn, Ioan Miclău, Al Florin Țene, Viorel Român, Dan Brudașcu, Gheorghe Șeitan, Cezarină Adamescu și alții. Soția, Mariana Brăescu Silveștri va mai țipari astfel de opinii în colecția "Pro memoria". Editură folosită fiind "Editură Carpathia" înființată de Artur Silveștri. Opinii mai puțin flatante despre Artur Silveștri le au criticul literar Dan Culcer și Florin Iaru. Artur Silveștri a decedat în zorii zilei de Sfanțul Andrei, duminică, 30 noiembrie 2008. Numeroase mărturii privind activitatea scriitorului
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
literar Dan Culcer și Florin Iaru. Artur Silveștri a decedat în zorii zilei de Sfanțul Andrei, duminică, 30 noiembrie 2008. Numeroase mărturii privind activitatea scriitorului Artur Silveștri, sunt adunate într-un volum recent apărut "În memoriam Artur Silveștri - Mărturii tulburătoare", Editura Carpathia, 2009, ISBN 978-973-7609-44-1. În acest volum, semnează nu mai puțin de 61 scriitori, clerici, alți oameni de cultură.
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
decizia Consiliului Județean Maramureș, Bibliotecii Județene îi este atribuit numele „Petre Dulfu”; 2003 - cele trei nivele destinate publicului sunt finisate și mobilate în etape, permițând organizarea definitivă a colecțiilor și deschiderea propriu-zisă a sediului nou. Dorin Ștef, "Maramureș brand cultural", Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, ediție bilingvă (româno-engleză), ISBN 978-973-8396-01-2.
Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare () [Corola-website/Science/314132_a_315461]
-
și dogmatic. Or, acest aspect e întărit de fondul colindelor transilvănene . În final concluzionează: „E posibil că unele texte vin din epoca precreștină. Prezența nucleului epic inițial al Mioriței printre cântecele rituale confirmă (...) arhaismul ei...”. </ref>M. Eliade, "De la Zamolxis"..., Editura Humanitas, 1995, p. 254.</ref> Tot analiza colindelor îi oferă prilejul lui Adrian Fochi (1964 și 1980) să opineze că: „Tot ce putem spune, cu șansa de a nu greși prea mult, este faptul că textul oglindește o concepție foarte
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
Vrancei", I, București, Atelierele grafice Socec - și conține 91 de texte convorbiri (documentare) în transcriere diacritică, însoțite de note critice. (Această colecție de texte va fi inclusă mai târziu în monografia "Ținutul Vrancei: Etnografie - Folklor - Diatectologie", volumele I și II, Editura pentru Literatură, București, 1969 (redactor Ioan Șerb). În 1989 vor apărea volumele III și IV, la Editura Minerva (ediție de Paula Diaconu Bălan - fiica folcloristului).) În 1931, H. Sanielevici (1875-1951) lansează o nouă teorie potrivit căreia „eroul Mioriței era un
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
de note critice. (Această colecție de texte va fi inclusă mai târziu în monografia "Ținutul Vrancei: Etnografie - Folklor - Diatectologie", volumele I și II, Editura pentru Literatură, București, 1969 (redactor Ioan Șerb). În 1989 vor apărea volumele III și IV, la Editura Minerva (ediție de Paula Diaconu Bălan - fiica folcloristului).) În 1931, H. Sanielevici (1875-1951) lansează o nouă teorie potrivit căreia „eroul Mioriței era un Zamolxis” (H. Sanielevici, Miorița sau patimile unui Zamolxis, în Adevărul literar și artistic. În anul în care
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Istoriei"... lui G. Călinescu, dramaturgul Victor Eftimiu (1889-1972) contestă valoarea Mioriței și propune să fie scoasă „din toate cărțile de cetire” . (Victor Eftimiu, "Amintiri și polemici", 1942, reluat în Adevărul, nr. 17.175, 1948, apud I. Diaconu, "Ținutul Vrancei", IV, Editura Minerva, București, 1989, p. 349). Așa cum s-a întâmplat cu toate aprecierile contraproductive, articolul lui V. Eftimiu a fost ignorat în mod unanim. În 1946, etnomuzicologul Constantin Brăiloiu publică, la Geneva, exegeza "Sur une ballade roumaine: La Mioritza", pe care
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
și ritualurile funerare românești, respectiv nunțile postume ale tinerilor morți celibatari, lămurind astfel definitiv (după I. Mușlea) misterioasa alegorie nuntă-moarte, episod prezent exclusiv în versiunea baladă a Mioriței. În monografia "Miorița - tipologie, circulație, geneză, texte" (Adrian Fochi), publicată sub auspiciile Editurii Academiei Române (1964), A. Fochi (1920-1985) realizează o sinteză a tuturor ipotezelor, teoriilor, tezelor și ideilor legate de Miorița, corespunzător perioadei 1850-1950, propune o tipologie exhaustivă și trece în revistă câteva repere ale fenomenului cultural generat de baladă. În final inserează
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
de circulație”) - „lucru care este fără precedent, atât în folclorul românesc, cât și în cel mondial”, avea să afirme A. Fochi 16 ani mai târziu, când numărul variantelor trecuse de pragul de o mie.( A. Fochi, Miorița - texte poetice alese, Editura Minerva, București 1980, p. 23.) În 1980, A. Fochi revine cu un compendium - "Miorița, texte poetice alese" (Editura Minerva, colecția "Meșterul Manole", București, 1980) - unde schițează un bilanț a ceea ce știm despre Miorița „la modul absolut sigur”, dar și a
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
afirme A. Fochi 16 ani mai târziu, când numărul variantelor trecuse de pragul de o mie.( A. Fochi, Miorița - texte poetice alese, Editura Minerva, București 1980, p. 23.) În 1980, A. Fochi revine cu un compendium - "Miorița, texte poetice alese" (Editura Minerva, colecția "Meșterul Manole", București, 1980) - unde schițează un bilanț a ceea ce știm despre Miorița „la modul absolut sigur”, dar și a ceea ce „nu vom ști niciodată”. Reia principalele concluzii din ediția 1964 și alcătuiește o antologie de 92 de
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Noul Criterion" care va apare în câteva numere. În 1991, se stabilește în Atlanta, S.U.A, unde, în iunie 1997, fondează "Origini Romanian Roots", "A Review of Literature, Ideas, and the Arts", iar la scurt timp după aceasta, înființează editura "Criterion Publishing " la care, din anul 2000 începe să publice "Caiete Internaționale de Poezie" și "Almanahul Origini". Se stinge din viață la 22 noiembrie, 2010, la București. Revista "Cronica", Iași, 1969.
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
ISBN 978-973-618-367-6) / 2013 - Catalog Expoziția Internațională Concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei” Bacău-Chișinau ediția a XXIII-a, Tipografia Bons Offices Chișinău 2013 (ISBN 978-9975-80-740-1) / 2012 - Cartea “Dicționarul sculptorilor din România secolele XIX-XX”, Vol.II, Lit. H-Z, coord. Ioana Vlasiu, Editura Academiei Române, București 2012 (ISBN 978-973-27-2125-4) / 2012 - Catalog Expoziția Internațională Concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei” Bacău - Chișinău ediția a XXII-a, Tipografia Europrint, Bacău 2012 (ISBN 978-606-93077-3) / 2012 - Catalog Bienala Internațională de pictură, sculptură, grafică „Meeting Point 2011” ediția
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
978-973-27-2125-4) / 2012 - Catalog Expoziția Internațională Concurs de artă plastică contemporană „Saloanele Moldovei” Bacău - Chișinău ediția a XXII-a, Tipografia Europrint, Bacău 2012 (ISBN 978-606-93077-3) / 2012 - Catalog Bienala Internațională de pictură, sculptură, grafică „Meeting Point 2011” ediția a III-a Arad, Editura Brumar, Timișoara 2012 (ISBN 978-973-602-677-5) / 2011 - Catalog “Salonul Artis” la expoziția anuală a U.A.P. din România, Filiala Iași, Editura Dana, Iași 2011, pag. 40 (ISBN 978-606-8132-46-4) / 2011 - Album „Artă românească - Sinteze contemporane”, Edit. Brumar Timișoara 2011 (ISBN 978-973-602-608-5) / 2009
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]