87,348 matches
-
piese, București, 1970; Constantin, Despre poeți, 225-226; Ciobanu, Panoramic, 255-257; Dumitru Ichim, „La lingua del canario”, „Cuvântul românesc”, 1983, 82; M. Kapetanovich, Portret literar. Georges Astaloș sau Aventura lucidă a creației, „Cuvântul românesc”, 1984, 102; Georgeta Postulea, George Astaloș. La confluența generațiilor, „Universul liber”, 1988, 74; Andriana Fianu, Cu George Astaloș despre „Teatrul intruziunii”, RL, 1990, 25; Alex. Ștefănescu, După douăzeci de ani, RL, 1991, 35; Claudiu Constantinescu, Astaloș, Talos și Thales, RL, 1992, 21; Românii, 17-18; Marina Constantinescu, Numai constrângerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
și pentru că se conformează programului de cercetare pozitivist care susține că studiile de securitate trebuie să se axeze pe explicațiile comportamentului statului. Securitatea este un comportament care trebuie explicat și nu un concept care este inerent politic și contestabil.165 Confluența dintre constructivismul convențional și abordările tradiționale realiste este indicată de alegerea modelului de cercetare, constructiviștii plecând de la inabilitatea realiștilor de a explica fenomene particulare pentru a arăta semnificația cauzală a factorilor ideaționali, precum credințele, normele, valorile, cultura în determinarea anumitor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
laterală la nu mai mult de 4 cm de linia mediană, iar inferior foramenum magnum se deschide larg. În cazul abordului supracerebelos infratentorial pentru tumorile de regiune pineală, limita superioară a craniectomiei va trebui să treacă de sinusul transvers și confluența sinusurilor. Arcul posterior al atlasului trebuie deperiostat dar rezecția lui se impune numai dacă există semne imagistice de angajare amigdaliană. Incizia durei mater se realizează în formă de V pornind de la nivelul unghiului supero-lateral și coborând oblic în jos și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care afirmase că poezia nu se face cu idei ci cu cuvinte și-l vedea pe poet „singur cu limbajul” și „cedînd inițiativa cuvintelor”, eliberat de „entuziasm” și „delir”, rămînea, neîndoielnic, reperul literar ideal pentru o posibilă „poezie constructivă”. La confluența dintre ideile estetice ale lui Mallarmé - selectat ca reformator reprezentativ al sintaxei poetice -, ale lui Rimbaud (a cărui alchimie du verbe lasă urme și la teoreticianul Voronca - vezi „chimia cuvintelor”, „poetul alchimist al imaginii” etc.) și ale urmașilor lor avangardiști
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Într-o formulă oarecum compozită. La fel ca la Gheorghe Dinu (Stephan Roll) - cu excepția, aici, a ciclului Moartea vie a Eleonorei - ori Sașa Pană, cu ale sale „prozopoeme”, proza poetică a lui Voronca se prezintă În forme contaminate, situabile la confluența dintre poezie, eseul critic și manifest. Textele tipărite În volumele A doua lumină (1930) și Act de prezență (1932), care adună publicistica sa dintre anii 1925-1932, oferă exemple tipice pentru o asemenea interferență. Se poate spune chiar că În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acei ani, ea se aplică, mai mult decît la oricare alt reprezentant al mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rînd pe rînd, În publicistica de la revistele 75 H.P., Punct și Integral, apoi de la unu, spații de confluență ale unor idei emanate fie dinspre dadaismul tîrziu, futurism și, mai ales, constructivism, fie - prin rapide ajustări și adaptări ale primelor adeziuni, dinspre suprarealism. Fapt remarcabil, atari remodelări n-au căpătat un aspect „dramatic”, realizîndu-se În genere prin contaminări progresive
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
modificat din nou în l993: Daniel Corbu, Alexandru Pintescu și Grigore Scarlat. Publicația, ale cărei subtitluri sunt, succesiv, „Eseistică, poezie, cultură”, „Revistă de poezie”, nu are un articol-program. Rubricile obișnuite sunt „Accente”, „Puncte de vedere”, „Stele fixe”, „Radiografii”, „Biblioteca «Poesis»”, „Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri. Dacă debutanților ori poeților în curs de afirmare le este acordat un spațiu larg, numelor consacrate, precum V. Voiculescu, Radu Gyr, Ben Corlaciu, Leonida Lari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de cuțit în beregată), dar nu are tăria să-și dezvăluie identitatea. Scene tari, truculente, lovituri de teatru, schimbări bruște de decor și destin, specifice acelui timp baroc, patimi dezlănțuite sau reprimate, în cheia unui acut sentiment al sfârșitului. La confluența cu atrocitățile istoriei, semnalate telegrafic de autor, gravorul Meaume își duce crucea obsesiilor sale: iubita de care trebuie să fugă, fiul său, frumos ca un înger, de care se ascunsese. Obsesie multiplă distilată în imagini crepusculare, al căror arhetip va
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o sută de poeme trăite-n altă lume”. Notabilă e și inserarea, alături de textul minulescian, a poemului Tanit de Iuliu Cezar Săvescu, precursorul simbolist defunct; invocarea lunii, cu reminiscențe eminesciene, turnată în stanțe după model macedonskian, e o mostră de confluență a modurilor de poematizare în pragul noului secol. Poeziile de debut ale lui Ion Vinea și ale lui Tristan Tzara arată și ele o culminare a manierei simboliste, ancorată încă în lirismul de tip Verlaine-Laforgue-Samain la cel dintâi, dar ajunsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
vigilență. Interpretul se află la intersecția acestor două lumi care, ambele, știu să îndatoreze. Orice interpretare ce toarce o biografie se constituie prin geniul capilarităților. Folosind altă metaforă, comprehensiunea este un fenomen aluvionar, ieșind la suprafață - în câmpul manifestării - prin confluența dintre bunele vestiri ale genului posibil și vocația actualității. Hermeneutica devine în acest fel o fenomenologie a întâlnirii sinelui prin celălalt. Tradiția rămâne un palimpsest transparent sau, mai corect, un mozaic de semnificații policrome străbătut de lumina înțelegerii. Tradiția are
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
apar drept confirmări ale unei exigențe prescrise deja în meditația asupra „esenței manifestării”. În opinia lui Rolf Kühn, „creștinismul însuși se dovedește astfel drept o fenomenologie de mare importanță, până acum neutilizată”2. Firește că acest proces de reciprocă internalizare, confluență lăuntrică și emergență solidară dintre fenomenalitate și fenomen este invizibil, mai cu seamă atunci când spectrul căutărilor noastre nu depășește hotarele lumii. În exterioritatea distantă a lumii, patosul Vieții rămâne imperceptibil. Dar orice revelație a fenomenalității trimite dinspre apariția lucrurilor către
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în alegerile lor lucrurilor care sunt rare (greu de dobândit)". * "Ipoteza socializării, și pornește de la ideea că raportul dintre condițiile materiale și prioritățile valorice nu este unul care să fie determinat imediat în timp". Resursa teoretică "Cartea este scrisă la confluența a trei școli de gândire sociologică, românească, franceză și americană" după cum ne mărturisește chiar autorul. "Școala românească tratează problemele mari ale culturii, și, având inspirație filosofică, s-a înscris să răspundă în ce constă raportul dintre cultură și natură, dintre
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
versant ideologic al unei lupte „mitice” în cadrul căreia, având de partea sa prestigiul incontestabil al șefului de școală, Lovinescu părea unicul erou civilizator. Poate fi atribuită, prin urmare, impresia de „discordanță” compozițională provocată de scrisul lui P. aspectului heteromorf al confluenței dintre „urmele” aluvionare, înșelătoare și persistente, ale convențiilor tradiționaliste și debitul, aflat în continuă ascendență, al „mareei” moderniste? În bună măsură, da. Pentru a răspunde însă pe de-a-ntregul întrebării sugerate de Perpessicius, trebuie prevenită, înainte de toate, o posibilă eroare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
evulsia venelor incompetente. La ora actuală nu există tehnici de reparare a valvelor de pe traseul venos, iar reconstrucția sistemului venos superficial nu este considerată a fi utilă (7). Tehnica chirurgicală deschisă constă în ligatura înaltă a venei safene interne (aproape de confluența cu vena femurală comună), ligatura tuturor colateralelor joncțiunii safeno-femurale, stripping ul venei safene interne și excizia individuală a tributarelor. Tehnicile endovasculare apelează la diferite metode de ablație endovasculară (scleroterapie cu sau fără ghidare ecografică, laser, radiofrecvență) care reușesc ocluzia venelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
de asemenea, înainte de realizarea stripping ului se încearcă identificarea unei eventuale accesorii anterioare a coapsei, iar imediat după stripping se aplică o fașă compresivă externă pe toată lungimea coapsei, precum și compresie manuală imediat sub stinghie, unde se află de obicei confluența unei eventuale accesorii cu vena safenă internă. Posibilele complicații ale tehnicii chirurgicale deschise sunt: hematoame la nivelul membrului inferior, în special pe fața anterioară a coapsei, infecția plăgii, tromboza venoasă profundă, anestezie pe fața antero internă a gambei și recurența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
case care în prezent sunt tot mai rare. Terenul are forma aproape plană, situat la o altitudine relativ ridicată și în prelungire cu o vale înspre satul Alba. Podul Alexandrescu (Podul Domnului) - pod construit din inițiativa învățătorului Ion Alexandrescu la confluența Pârâului Morii cu Pârâul Bașeu. A rămas denumirea locului folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul că tot din inițiativa învățătorului Ioan Alexandrescu a fost înființată în anul 1906 și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-au dezvoltat, mai firesc, în lungul unor axe naturale, moldovenii 33. În cele din urmă, s-a statornicit o frontieră între Muntenia și Moldova, pornind de pe Siret. Se urca apoi pe unul dintre afluenții săi, Putna (Gârla Leica), până la confluența cu Milcovul și se continua mai departe spre izvoare 34. Fiind o zonă deschisă, țările române nu au putut să mențină sub controlul lor regiunea Dunării de Jos, otomanii anexând, pe rând, Dobrogea și Bugeacul. Dintre principatele noastre, Muntenia s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sine nu putea constitui un hotar propriu zis, și, nu întâmplător, niciodată în istorie nu a jucat un astfel de rol. Deși mare, râul este molatic. Se mișcă agale printr-o amplă câmpie aluvială, cu vaste mlaștini, extinse în zona confluențelor până departe spre est35. În consecință, aceste mlaștini, și nu cursul Tisei, au trasat limita vestică a frontierelor noastre în perioada interbelică. Într-o epocă a naționalităților, un cuvânt greu de spus l-au avut și realitățile etnice. Extinderea frontierei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dispunerii rețelei de așezări umane reclama păstrarea unei legături nord sud. Așadar, a fost trasată o linie care să se deruleze pe la poalele Carpaților Occidentali, pe direcția Satu Mare Arad și care să se continue spre Timișoara. În Banat, limita, până la confluența Dunării cu Tisa, putea fi privită drept o frontieră naturală, dar considerentele de ordin etnic au prevalat și în acest caz. Extinderea graniței pe direcția respectivă nu ar fi o avut logică etnică. Ar fi însemnat cuprinderea, de către statul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Siretul a reprezentat încă din Antichitate un ax cu o valoare deosebită. A deschis, pe diverse direcții, căi de comunicații pe teritoriile situate la est de Carpați. Romanii au explorat valea Siretului, pornind de la Barboși (Galați) de unde au înaintat până la confluența Trotușului (la Adjud), pentru a continua în amonte spre pasul Oituz. Probabil, drumul comercial nu se oprea în dreptul Adjudului, ci urca mai departe spre nord pe firul Siretului 49, fiind un segment dintr-o rută de anvergură care se dirija
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Satu Mare (Sătmar) și Oradea, în timp ce pe axul Mureșului, a apărut Aradul. Cele trei orașe s-au impus datorită situării lor pe râuri (Someș, Crișul Repede și Mureș), aflate în punctul curgerii lor în zona de câmpie, nu foarte departe de confluența cu Tisa. Oradea și Aradul au fost nevoite să îndure rivalitatea unor centre mult mai bine poziționate din Ungaria, care au constituit adevărate relee de influență ale Budapestei pentru spațiul românesc. E vorba de Debrețin care, situat într-un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe pământurile noastre. În istorie, acest drum, început la Constantinopol, a urmat linia Sofia Belgrad Budapesta, pentru a sfârși la Viena. Deși au avut propria valoare strategică, prin poziționarea lor, fie la poalele unor munți (Sofia), fie în zona de confluență a unor cursuri de apă (Belgrad, Budapesta), aceste centre urbane s-au aflat, totuși, într-o zonă relativ deschisă. Din cauza vulnerabilității lor, orașele au fost mai degrabă miza confruntării dintre imperiile care și-au avut centrele de putere stabilite la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe aceeași direcție, a curs lent spre mare cel de-al doilea fluviu, rezultat din confluența a trei râuri de populații, respectiv grupurile de agricultori care proveneau din Mesopotamia (Hg J2), zona caucaziano iraniană (Hg G2) și nordul estul Africii (Hg E3)83. La sfârșit de neolitic, un braț al râului caucazian care scălda Anatolia (Hg
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]