87,105 matches
-
franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești în versuri”, „Gândul nostru”, 1925, 1-2; G. M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan Ciorănescu, U, 1926, 245; Barbu Lăzăreanu, Un traducător al lui Lisle, ADV, 1934, 15 460; Barbu Lăzăreanu, Casandra, învingătoarea lui Homer, ADV, 1934, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești în versuri”, „Gândul nostru”, 1925, 1-2; G. M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan Ciorănescu, U, 1926, 245; Barbu Lăzăreanu, Un traducător al lui Lisle, ADV, 1934, 15 460; Barbu Lăzăreanu, Casandra, învingătoarea lui Homer, ADV, 1934, 15 466; I. G. Dimitriu, „Vestiri”, CL, 1937, 6-7; Grigore Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
ești foarte, foarte puternic). Dar daca ai o cheie, o pui in broasca, o întorci si ușa se deschide. Uneori când prietenii se cearta, sunt ca niște uși încuiate: nu asculta de nimeni si nu se deschid. Daca ai cheia gândurilor prietenilor tai, ii poți ajuta sa-si rezolve problemele. Din fericire, sunt chei care te ajuta sa-ti ajuți prietenii. Nu le poți atinge, dar le poți învăța și folosi. Sunt foarte importante pentru ca ii fac pe prieteni si colegi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
simbolizând existența. În nord, vrăjitorii leagă vânturile cu o frânghie. Altele spre elemente simbolice în societăți secrete (instrumentele dezvoltă spații speciale: ciocanul simbolizează uneori și tunetul; în simbolistica francmasonilor, ciocanul este simbolul inteligenței, care făptuiește și perseverează în acțiune, conduce gândul, însuflețește meditația, prin tăcere caută adevărul; ciocanul, ținut în mâna dreaptă, reprezintă autoritatea, energia făptuitoare. Apropiat de securea cu două tăișuri, ciocanul trimite spre simboluri ale morții, ale căsătoriei, ale vieții, sub forma crucii sub formă de T/Tau). Gesturile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mult i se oferă mortului apă, ritul funerar semnificând o călătorie fără întoarcere, raportabilă la un substitut al mortului, un pom, măr, ale cărui roade sunt împărțite participanților la înmormântare). AȘTEPTAREA! Corpul uman trădează conștient sau inconștient prin limbajul său, gândurile, dispoziția și trăsăturile de caracter. Știința care se ocupă cu limbajul corpului în motricitate organizată este educația fizică, dar o autoevaluare se poate raporta și la poziția tensionată sau nu a propriului corp (cum se șede, cum stau brațele, gambele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
smerit și toți priveau spre bolțile senine, întregul psalm cântând pân' la sfârșit. Dante: Divina Comedie/Purgatoriul/Cântul VIII Hai să dăm mână cu mână! Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției, Pe pământul României! V. Alecsandri, Hora Unirii „Gândul, rămas în urma mea, O a ghicit zicând pre ea: ... Și când vei cerca să mai scrii vreo sudalmă, Să-ți fete un șoarice-n palmă. ... T. Arghezi, Blesteme
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui tulburător examen de conștiință, în care obsedantă este lașitatea, a lui și a celorlalți, „eroi ai răbdării”, abandonați incertitudinii după patruzeci și cinci de ani „de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
blamate, fiecare dintre ele fiind împrumutată din diverse documente publicate anterior 129. El afirma despre presă: "Este fals că libertatea civilă a oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
biserica parohială și le-a construit pe cele din Fărcășeni și Caracași 734. A decedat în august 1933, din cauza paraliziei 735. A fost un preot cărturar și un distins scriitor, deosebit de rezervat însă cu publicațiile, deoarece "totdeauna era reținut de gândul că poate (articolele) nu sunt destul de adânc studiate"736. Alături de părintele Carol Auner, a fost unul dintre cei care au studiat istoria catolicismului din Moldova. Debutul său în istoriografia catolică românească s-a produs în 1914, când a publicat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o zi întrebarea, dacă în România Mare, nu e lipsă de un organ, care să dea tuturor cetățenilor, vești sigure; și să-i puie în curent cu realitatea atât cât este omenește cu putință. Și toți au fost într-un gând, să recunoască că o astfel de gazetă nu numai că lipsește, dar că lipsa ei este foarte păgubitoare intereselor obstești"940. Încă din primele rânduri ale articolului-program, s-a explicat stringența apariției acestei publicații, pentru caracterul ei independent din punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la București, trebuie să spun de la început că în principiu sunt cu tot sufletul pentru un asemenea ziar româno-catolic și-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul strâns în timpuri mai bune, căci avusesem același gând încă din 1925, după ce a trecut la cele veșnice "ALBINA", care a repausat din cauza lipsei de colaboratori, de redactori iscusiți, de neplata abonaților și mai ales din cauză că devenise instrument "marghilomanist" deci ceva cu totul greșit"957. Arhiepiscopul a acuzat așadar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și realiste, din cauza crizei economice: Chestia unui Congres Euharistic este o afacere destul de grea într-o țară ca a noastră. Anul acesta, pe un timp de criză ce n-a mai bântuit vreodată în țară, socotesc că nici nu-i gând de așa ceva. M-am consfătuit și cu alții și rezultatul a fost: Primum vivere deinde philosophare! Am vorbit și cu canonicul Dr. Brînzeu despre proiectul aducerii tipografiei la București și am fost și aici de părere contrarie: Non expedit nunc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un grup de mireni care iubesc Biserica, mamă comună tuturor, ale cărei cuvinte rostite sau scrise sunt o garanție a drepturilor catolicismului, să se dedice activ apărării religiei. Însă, pentru a obține aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic nu-i bucură mai mult pe dușmanii Bisericii decât contradicțiile dintre catolici. Aceștia trebuie convinși să evite cu orice preț disensiunile, amintindu-le acele cuvinte divine: Orice împărăție dezbinată va pieri (Mt. 12-25). Iar dacă, pentru a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și să le aplice cu fidelitate" (Inter mirifica, p. 4 (http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/documents/vatii decree 19631204 inter-mirifica en.html, consultat în data de 11.06.2012, ora 00.12). 152 "Toți fiii Bisericii să se străduiască în unitate de gând și intenție, pentru ca mijloacele de comunicare socială să fie utilizate fără întârziere și cu cea mai mare eficiență în multiplele opere de apostolat" (Ibidem, p. 13). 153 Documentul referitor la situația Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
18 februarie, cinci medici cercetându-l cu de-amănuntul nu s-au putut pronunța asupra bolii!.... miercuri pacientul trecuse în lumea mai bună" (P. Pal, "Moartea Mons. Anton Gabor", în Lumina creștinului, martie 1936, pp. 33-35). 1000 Iată câteva dintre gândurile lui, scrise cu un an înainte: "Punându-rnă în fața morții, fără regret sunt gata să părăsesc lumea aceasta, căci am stăruit să nu-mi leg inima de bunurile pământești. Dacă totuși Bunul Dumnezeu mi-ar da să aleg: ori să merg
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului reclamă însă verbul ofensiv, strigătul în crescendo, apt să spargă „veacuri de zid”. Câtă vreme Copacul (întocmai invocat într-un sonet barbian) vrea să atingă cerul, omului-om, bătut de „toate ploile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
RÂNDUIALA, publicație apărută la București, trimestrial, din ianuarie 1935 pînă în august 1938, în mai multe „caiete”, cu subtitlul „Arhivă de gând și faptă românească”. Conducerea este alcătuită din D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion I. Ionică, Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
gând și faptă românească”. Conducerea este alcătuită din D.C. Amzăr, Ernest Bernea, Ion I. Ionică, Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și „culturalizarea” satelor, Ernest Bernea, Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia lui Adrian Maniu, Filosofia la Universitate. Începând din 1937 R. devine declarat legionară, adăpostind semnăturile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
este dezvăluit treptat. Lectorul e educat în spiritul unei răbdări mereu mai mari. Autorul îl supune la o lectură ascetică. Joyce, Woolf, T.S. Eliot erau eliptici, refuzau explicația, se constituiau programatic din fragmente. Fluxul conștiinței tăia mecanic toate cuvintele, toate gândurile de legătură, dar continua să conceapă coerent, ordonat. Un Desperado nu mai are noțiunea de ordine. Lectorul nu se mai hrănește cu o gândire planificată. Literatura Desperado se refuză bucuriei de a descoperi logica întregului. Autorul Desperado nu acceptă tirania
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a descoperi din ce se trage și încotro merge această acțiune Desperado, această intrigă care, spun majoritatea interviurilor cu autori, nu vrea decât să amuze, când, de fapt, contrariază. Personajul După ce Fluxul conștiinței a pulverizat personajele în cuvinte, frânturi de gând, gesturi reflexe și meditații livrești, literatura Desperado readuce eroul în povestire. Autorul imaginează pe cineva anume. Nu contează că acel cineva are o comportare stranie, un trecut nemărturisibil, gânduri așa de încâlcite că nimeni în text sau în afara lui nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Personajul După ce Fluxul conștiinței a pulverizat personajele în cuvinte, frânturi de gând, gesturi reflexe și meditații livrești, literatura Desperado readuce eroul în povestire. Autorul imaginează pe cineva anume. Nu contează că acel cineva are o comportare stranie, un trecut nemărturisibil, gânduri așa de încâlcite că nimeni în text sau în afara lui nu le poate ordona. Tragic sau hilar, mai mult sau mai puțin activ, eroul bizar e foarte viu și cu atât mai captivant cu cât rămâne mai enigmatic. Autorul Desperado
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
eroul bizar e foarte viu și cu atât mai captivant cu cât rămâne mai enigmatic. Autorul Desperado respinge analiza psihologică explicită, poate pentru că ea a fost marea descoperire a lui Henry James și apoi a Fluxului conștiinței. Mai mult decât gândurile, care nu lipsesc deloc, faptele vorbesc. Avem de-a face cu un erou drogat cu narațiune. Monologul lui interior e foarte bogat, dar el se desfășoară din incident în incident mai mult decât din idee în idee. Prins în păienjenișul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]