9,813 matches
-
la George Corbescu era trecut ca notă de subsol, cu mici diferențe în redactare, p. 29. ) Ultima plecare și definitivă a fost tot [de] la noi. Era o zi întunecoasă. Mama sus pe scară, noi la ușa de intrare. Am îmbrățișat pe Ionel și pe Vintilă; s-au suit în automobil și au pornit fără să se mai uite înapoi. Nu plângeam nici unul. De aici înainte n-am plâns niciodată unii față de alții. [Dar nici nu știam că era plecarea cea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
strada Columb, unde locuia atunci dentistul. Cunoștințele care mă întâlneau mă opreau minunate, și eu cu ele râdeam de escorta mea care, desigur, știa românește. Între alții, doamna Zoe Golescu, in dig nată de atâta prostie din partea Guvernământului Militar, mă îmbrățișă în mijlocul Căii Victoriei. Rasa ultimilor germanofili dispărea cu Constantin Golescu de la Creditul Agricol, cu Carp chiar, care își pierdea iluziile. Când, în fine, ajungeam la doctorul Fessler, soldatul nu voia să intre ca să nu-l vadă clienții, și eu mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Totul este gata. Mama plânge continuu, eu sper că se va potoli când va afla că, cel puțin material, sunt bine acolo. pasărea plecarea la pasărea La ora fixată a sosit auto-ul, noi toți eram în birou, ne-am îmbrățișat acolo, nevoind să ne vadă Moos emoțiunea. De la servitori mi-am luat ziua-bună dinainte, toți plângeau și m-au făcut și pe mine să plâng; cu mama însă am fost zdravănă, lacrimile ei nu au adus pe ale mele pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de o așa de repede înfrățire a învinșilor cu învingătorii și întrebându-se de ce d-na Triandafil mai rătăcise prin Moldova dacă avea astfel de simțiminte amicale pentru cei care ocupau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
putea să strice totul. Acesta e marele dezavantaj, în comparație cu pictura, odată ce ai greșit nu poți să mai repari. Eram obișnuit, fiind stăpân pe daltă, tăiam, îndepărtând atât cât era necesar, redând lemnului forma dorită. Era o pasiune pe care o îmbrățișasem în august 1994. După terminarea liceului, am lucrat între 1987 - 1992, la Întreprinderea de mașini agregat și mașini unelte speciale - I.M.A.M.U.S. Iași ca rectificator pe un utilaj greu, de rectificat batiuri, totul cu comandă numerică cu program. După
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
-i crease, eram prea hotărât să plec acasă, la Iași. Coborând cu întreg bagajul și cu lucrarea de sculptură sub braț, mi-am luat rămas bun de la toți cei prezenți în cabană, ce mă așteptau cu toții în sala de mese. Îmbrățișându-i pe rând pe fiecare, simțeam din privirile lor că le părea rău de cele întâmplate și că plec, dar și un semn de admirație că nu am putut fi manipulat, păstrându-mi propria demnitate și personalitate artistică, refuzând din
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
conducere a profesorului L. Ballif au fost realizate lucrări care au intrat mult în circuitul internațional. Profesorul L. Ballif a fost un diagnostician excelent și un practician distins. Este autor al unui număr de circa 400 de lucrări științifice, care îmbrățișează cele mai multe aspecte ale psihiatriei. A stăruit, în mod deosebit, asupra neurosifilisului. A creat o școală cu trăsături distincte. Caracteristic pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat plan național, în domeniul specialității bolii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
i-o recenzasem (motivul vizitei) n-am apucat să vorbim decât puțin, adică până ce Benador, iscodindu mă, a aflat că eram de loc din Brăila. Banala infor mație a declanșat din parte-i un mare val de efuziune; m-a îmbrățișat de parcă ar fi regăsit, după ani de căutare, un bun prieten pierdut, alunecând apoi, cu vizibilă plăcere, pe firul pro priilor amintiri despre orașul meu de obârșie. Fapt este că Benador, deși născut într-un sat din Bucovina, se considera
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cărți, care toate îl arată pe Titel foarte preocupat de „sincronizare“, de adoptarea celor mai noi tehnici narative. Apt de entuziasme, de mari jubilații subite, Sorin Titel reacționa totuși selectiv, pentru că avea spirit critic. Era bonom, prietenos, părea dispus să îmbrățișeze totul cu universală bunăvoință, dar de fapt nu îmbrățișa chiar totul și nici nu evita să spună ce-i displăcea, fiindcă era spontan. Verdictul negativ, rostit cu o expresivă strâmbătură a gurii, era o surpriză pentru cei care așteptau de la
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de „sincronizare“, de adoptarea celor mai noi tehnici narative. Apt de entuziasme, de mari jubilații subite, Sorin Titel reacționa totuși selectiv, pentru că avea spirit critic. Era bonom, prietenos, părea dispus să îmbrățișeze totul cu universală bunăvoință, dar de fapt nu îmbrățișa chiar totul și nici nu evita să spună ce-i displăcea, fiindcă era spontan. Verdictul negativ, rostit cu o expresivă strâmbătură a gurii, era o surpriză pentru cei care așteptau de la el elogii necondiționate. Omul putea să se înșela asupra
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Iluziile pe care le edificasem în decembrie (puritatea morală,revenirea prietenilor etc.) s-au spulberat una câte una. S-a spulberat încă o iluzie pe care tu nu ai cunoscut-o... În primele zile de după 22, scriitorii râdeau și se îmbrățișau. Se născuse iluzia unei simpatii... Apoi un val rece de egoism a umplut cori doarele cu microfoane amorțite ale Uniunii Scriitorilor.“ Și cu aceasta, mă întorc la ceea ce destăinuie în chip esențial scrisorile către prieteni ale lui Florin Mugur, un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lui Voiculescu, noua sa pasiune. — După ce a ascultat bucățile Sezon mort și Alcyon sau diavolul alb, spune Dinu Pillat (V. Voiculescu la epoca genezei povestirilor, în România literară nr. 15, 9 aprilie, 1970), G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
au tins să vadă republicanismul din Discursuri asupra Primei Decade a lui Titus Livius că indicare a credinței politice autentice a lui Machiavelli și au tratat Principele că pe o excepție în opera lui Machiavelli. Perspectiva contextualistă pe care o îmbrățișează în acest moment profesorul american William Connell este de un tip aparte. S-a afirmat deseori că Machiavelli a vorbit printre primii despre stat. În ciuda multor afirmații care au fost făcute cu privire la Machiavelli și la dezvoltarea conceptului de stat modern
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fără referire la dreptate, bine sau moralitate. Croce a fost pesimist în privința consecințelor descoperiri autonomiei politicii de către Machiavelli, dar a tratat-o că pe un fapt de la care nu mai era cale de întoarcere. Alți autori, contemporani cu Croce, au îmbrățișat această concluzie, dar fără reticența lui Croce. Influența lui Croce este ușor de observat în două interpretări faimoase ale lui Machiavelli dezvoltate în anii 1920 și 1930 de doi oameni foarte diferiți: Benito Mussolini, liderul Italiei fasciste din 1922 până în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scurt timp a orașului, în februarie 1500, si, în cele din urmă, prin pierderea lui definitivă, în aprilie 150051. În acest moment, pare logic să acceptăm că "figliuoli" la plural nu se referă la nepotul lui Francesco, Massimiliano și să îmbrățișam, pentru motivele deja expuse, ipoteza lui Baron și Dionisotti că Principele trebuie să fi fost finalizat înainte de bătălia de la Marignano în septembrie 1515. O serie preliminară de date în timpul cărora Principele trebuie să fi fost pusă în forma finală a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Paul Rahe au reconstruit atmosferă intelectuală și culturală a Părinților Fondatori, iar John Locke a revenit, pe bună dreptate, pe scena principala 48. Ceea ce rezultă clar din aceste lucrări recente este limita generației lui Madison, Hamilton și Jefferson care a îmbrățișat ideile liberale ce pot fi numite doar "lockeene", înfruntând ulterior republicanismul lumii antice de multe ori în maniera critică. Deși au existat diferențe între ei, Părinții Fondatori ai Statelor Unite au spus foarte răspicat, de mai multe ori, că își doreau
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Renașterii a existat un grup de profesori universitari care s-au angajat să predea eternalismul la clasele lor de filozofie naturală. A existat, de asemenea, un grup mai mare de oameni care, chiar dacă nu erau oameni de știință și nu îmbrățișau neapărat eternitatea lumii, erau dispuși să reflecteze asupra implicațiilor ei. Eternalismul chiar a provocat o reacție creaționista în secolul al XVI-lea, contribuind la apariția unei piețe pentru o serie de cronici foarte bine vândute și istorii universale (inclusiv Eneadele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
eternitatea care conta era doar în viitor, nu în trecut (Morrison 1990, pp. 196-244; Eire, 2010). Astfel, chiar dacă unii filosofi din secolele XII și XIII au încercat să redeschidă problemă eternalismului, istorici medievali cum ar fi Otto de Freising au îmbrățișat strict un model creaționist, dezvoltat șapte secole mai devreme de discipolul lui Augustin, Paulus Orosius de Braga (Morrison, 2002) . In Sapte Cărți de Istorie contra Păgânilor, Orosius susținea că lumea s-a îmbunătățit în mod constant de la venirea lui Cristos
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Eminescu!" ar trebui lăsat cam la o parte căci "Idealurile naționale de pace și bunăstare [...] nu mai pot fi concepute în secolul nostru, nici realizate, decât acceptând ideea înfrățirei universale". Pentru a încheia, cu superioritate și dojenitor: "Tineretul intelectual român, îmbrățișând orbește ideea de naționalism retrograd a maestrului, nu va face nimic alt decât jocul forțelor reacționare de distrugere, ducând astfel la pieire alți Eminești, născuți ori care se vor naște din sânul vigurosului popor român [...]. Să aruncăm la fier vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nivelului de trai, logoreea alarmantă și oportunismul grosolan" ce "conduc la isterizarea societății", "tabloul eminescian e la fel de adevărat ca acum un secol și mai bine". Se dovedește astfel că "Eminescu își păstrează actualitatea nealterată", ceea ce nu înseamnă că trebuie să îmbrățișăm, fără control" toate ideile gazetarului-poet, dar "textul lui Eminescu reprezintă și verificarea noastră intelectuală și morală". Adrian Dinu Rachieru contextualizează toate momentele angajamentului politic și național al lui Eminescu, mereu atent însă la receptarea lui actuală și ca atare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ideilor politice indică mortificarea unor judecăți, inerția clișeelor și etichetelor, solicitând, așadar, întoarcerea la text și context". Adrian Dinu Rachieru nu agreează ideea despărțirii poetului de gazetar, considerând că opera acestuia trebuie evaluată în întregimea ei, rotundă și unitară ("nu îmbrățișăm ideea sciziunii, poetul și gazetarul locuind în aceeași ființă pasională, bolnavă de romantism"), pentru că, oricum am lua-o, Eminescu "invită la o pluralitate a lecturilor", apreciind astfel că "noile rute exegetice" pot dezvălui destule sensuri ascunse încă ale acestei opere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sărbători după cum consemnează Iacob Negruzzi în memoriile sale fu adânc, indescriptibil". În ciuda faptului că la Junimea entuziasmul față de operele citite era ponderat, de data aceasta, la sfârșitul lecturii "un tunet de aplauzuri izbucni [...] și mai mulți dintre numeroșii membrii prezenți îmbrățișară pe poet". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea urmăresc într-un segment aparte al studiului lor, geneza poemei, de la concept la creație, punând-o în discuție alături de o altă poemă, La arme!, circumscrisă aceleiași ideatici patriotice, care a avut și ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
punând-o în discuție alături de o altă poemă, La arme!, circumscrisă aceleiași ideatici patriotice, care a avut și ea un destin zbuciumat, în lungul istoriei contemporane a României, reprezentând "strigătul tânărului de 20 de ani, pregătit să unească și să îmbrățișeze inimile pentru păstrarea ființei naționale românești", făcându-se precizarea, atât de necesară, că "nicăieri în publicistica sa, în opera politică, așa cum a fost pe drept definită, nu se află nici un fel de chemare războinică. Figurează doar strigătele bărbate de avertizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
echipelor cu care am jucat în această competiție și cu care am avut relații cordiale. De asemenea, le doresc acestora să trăiască într-o bună zi bucuria pe care o trăiesc eu acum. Nu în ultimul rând, doresc să-i îmbrățișez, prin intermediul dumneavoastră, pe toți suporterii, jucătorii și antrenorii din Bacău. Rep.: Se poate spune că Sporting a disputat adevărata finală a competiției cu Știința Bacău? P.F.: Fără niciun dubiu. Știința a fost cea mai puternică echipă pe care am întâlnit
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Gabriel Armanu cu meciurile echipelor RD Slovan și MMTS Kwidzyn ? P.F.: Gabi este un foarte bun prieten, care m-a ajutat enorm, mai ales cu meciurile echipei RD Slovan, pe care nu le-aș fi găsit în altă parte. Îl îmbrățișez și îi mulțumesc din suflet pentru ajutorul pe care mi l-a dat. Rep.: Aveți în vedere o colaborare cu clubul Știința Bacău, inclusiv prin participarea la turnee amicale? P.F.: Bineînțeles, e foarte important să colaborăm cu echipe de calitate
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]