43,150 matches
-
Circulation 2003;107(3):391-7.footnote> <footnote Onat A, Ceyhan K, Basar O et al. Metabolic syndrome: major impact on coronary risk in a population with low cholesterol levels-a prospective and cross-sectional evaluation. Atherosclerosis 2002;165(2): 285-92.footnote> În absența unui tratament unic specific pentru SM, atitudinea terapeutică este de a trata fiecare componentă a acestuia în parte. Tratamentul se adreseaza entităților agregate în SM, în ansamblul lor și în mod specific. Optimizarea stilului de viață prin adoptarea unui comportament
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
de fond, semnat I. Cârja-Făgădaru, se afirmă: „Clujul literar, azi, e mort! O spunem tare, chiar la octavă de doriți, ca să se audă. Clujul e un stârv peste care plutesc croncănind doar ciorile unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un posibil articol-program, semnat Paul Lucian: „Vrem să veștejim această idee a artei pure. De aceea milităm pentru o artă care să acopere toată
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
să evidențieze legitimitatea partidului, Înrădăcinarea lui socială, superioritatea regimului socialist”. În 1990, aceste domenii Își reîncepeau practic activitatea de la zero, astfel Încât erau foarte puțini cei care beneficiau de expertiza și de resursele necesare pentru a anagaja studii științifice asupra elitelor. Absența unor metodologii clare de lucru, precum și lipsa accesului la literatura internațională de specialitate au afectat aceste domenii de cercetare. În al doilea rând, accesul la arhivele Partidului Comunist Român a fost foarte limitat la Începutul anilor ’90, fapt care a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dintre ei au fost numiți viceși prim-vice-prim miniștri ai guvernului. Cel puțin În cazul lor, eticheta de „politicieni” pe care le-am acordat-o s-a dovedit corectă. În elita de partid, dar nu și În cea guvernamentală Dar și absența liderilor de partid dintre cei 17 poate fi semnificativă. Să vedem ce persoane - altfel importante - sunt excluse din acest mic grup cu cariere importante atât În partid, cât și În guvern. În primul rând, există patru membri ai Biroului Politic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
era văzut de către un analist atent drept „cel mai probabil succesor al lui Dej dinăuntrul partidului”. În elita guvernamentală, dar nu și În cea de partid a) Tehnocrații Luând În considerare implicarea În partid la acest nivel Înalt, am descoperit absența din aceste principale două organe de conducere ale partidului a 14 indivizi dintre cei 15 caracterizați inițial drept tehnocrați. Informațiile suplimentare despre cariera lor În partid Întăresc decizia inițială de a-i include În categoria „tehnocraților”: ei nu fac parte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru a ocupa posturile din reprezentanțele diplomatice românești În străinătate, criteriile de selecție și pregătirea lor pentru funcțiile respective. Din acest punct de vedere, contribuția de față poate oferi câteva puncte de sprijin pentru Înțelegerea politicii externe românești - sau a absenței unei politici externe românești - În deceniul al cincilea al secolului XX. A spune că, odată cu venirea sa la putere, Partidul Comunist Român a operat o transformare radicală a structurilor Statului este un loc comun. Modalitățile prin care această transformare a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
portretul-robot al unui astfel de dosar profesional, am dorit să prezentăm totodată caracterul originar al surselor de natură sociologică pe care le-am folosit În constituirea bazei de date SPSS. Este vorba, În fond, despre o contextualizare a surselor, În absența căreia variabilele asumate nu ar fi fost decât simple etichete de natură sociologică. Cea de-a doua parte a studiului nostru tratează problema atribuțiilor pe care comandanții și locțiitorii de penitenciar le aveau prin lege. Intenționând să oferim un model
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Interne Cornel Onescu emitea Ordinul nr. 296 (din 31 decembrie 1968) prin care se instituția noul regulament privind organizarea și funcționarea direcției, serviciilor, secțiilor și birourilor de personal, evidența personalului, precum și metodologia activității de personal În Ministerul Afacerilor Interne. În absența unor ordine similare din perioada regimului Dej, dar și din cauza faptului că lectura dosarelor profesionale ale comandanților și locțiitorilor de penitenciar (indiferent de perioada Întocmirii lor) nu a relevat nicio diferență semnificativă privind „construirea” acestor dosare de cadre, ne-am
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și corpului ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul apartenenței masive a populației românești la fostul PCR. Din acest punct de vedere, orice revendicare vizând aplicarea unui
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ale partidului nu făceau referire nici la o condamnare simbolică a comunismului, nici la politici punitive sau reparatorii care să disocieze statul democratic de cel totalitar. Această politică a uitării, promovată de FSN și de moștenitorii săi, a implicat și absența reabilitării juridice a victimelor comunismului, și a retrocedării proprietăților și bunurilor confiscate de către fostul regim. Aceste aspecte erau absente din programele și din discursurile liderilor FSN, care accentuau orientarea către viitor, fără o dezbatere despre trecut. În 1995, după numeroase
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fostei nomenclaturi În cadrul partidelor care revendicau În mod direct moștenirea politică a PCR s-a adeverit a fi o cale fără succes pe termen lung. În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSM a eșuat să canalizeze discursul comunist. În absența unui grup reformator care să coordoneze adaptarea la noul context politic, PSM a devenit un partid marginal, fiind Înghițit de către social-democrați. 2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au afirmat o ruptură cu fostul regim ceaușist, evitând Însă deschiderea unei dezbateri despre trecutul comunist, despre crimele și abuzurile sale sau despre criza economică structurală pe care o generase. Mesajul de reconciliere națională propus de cele două partide implica absența oricăror măsuri punitive sau reparatorii vizând abuzurile trecutului. Ideea Închiderii arhivelor adăuga acestei amnistii implicite o a doua dimensiune, și anume amnezia. Înscriindu-se În aceeași direcție a amnistierii trecutului, Partidul Democrat a avut totuși un mesaj ușor diferit, În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu am putea vorbi despre o reînnoire a elitelor, ci doar de o reconfigurare a nivelului instituțional, care rămâne, la rândul său, În ceea ce privește funcționarea sa explicită, destul de precar În adoptarea instrumentelor de funcționare ale unei democrații funcționale. În fond, În absența unei alternative la guvernare conturată Încă din perioada comunistă, actorii politici ai postcomunismului ar resimți schimbarea regimului ca pe o posibilitate de „autoselecție” și de redistribuire a portofoliilor. Deși această situație pare a descrie primii ani ai postcomunismului românesc, amploarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a produs-o. Comunismul românesc a stat sub semnul specificității, fiind clasificat fie ca o formă de comunism patrimonial, a cărui diferență specifică este dată de relațiile clienteliste, puternic personalizate, fie drept un regim patrimonial, de tip sultanist, descris de absența toleranței cu privire la existența oricărei forme de organizare socială autonomă, În afara statului, și de absența societății civile. Aceste elemente, care descriu un tip particular de comunism, constituie În fapt o barieră la nivelul reînnoirii elitelor politice românești imediat după căderea comunismului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o formă de comunism patrimonial, a cărui diferență specifică este dată de relațiile clienteliste, puternic personalizate, fie drept un regim patrimonial, de tip sultanist, descris de absența toleranței cu privire la existența oricărei forme de organizare socială autonomă, În afara statului, și de absența societății civile. Aceste elemente, care descriu un tip particular de comunism, constituie În fapt o barieră la nivelul reînnoirii elitelor politice românești imediat după căderea comunismului. În aceste condiții, partidul succesor emergent a fost net favorizat În procesul său de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu o logică ascendentă de promovare a personalului politic guvernamental din eșaloanele inferioare. Două motive pot explica această strategie: 1. natura cabinetelor, care sunt rezultatul unei coaliții În cadrul căreia distribuția portofoliilor este făcută În conformitate cu un algoritm politic fix; și 2. absența unei baze de selecție, a unui personal având o experiență guvernamentală. Mai mult, analizând numirile miniștrilor postcomuniști, constatăm existența unei alte proceduri care se profilează În cazul miniștrilor FSN/FDSN/PDSR/PSD. Cabinetele formate de către partidul succesor recuperează la nivel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
perioada comunistă nu afectează În mod direct formarea cabinetelor postcomuniste, mecanismele sunt aceleași, deși persoanele suferă un proces gradual de schimbare. Noile elite nu prezintă similarități marcante la nivelul traiectoriilor comuniste. Există doar Încrucișări punctuale ale unor traiectorii individuale. În absența oricărei alte formule organizaționale În afara aparatului de stat și a Partidului Comunist, putem deci să ne Întrebăm care a fost procesul de numire a noilor actori executivi? Care au fost mecanismele care au primat În consacrarea noilor elite guvernamentale? În ce măsură
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elite? Surse și resurse ale actorilor politici postcomuniști Mediul academic, cercetarea, experiența În structurile executive... Sunt doar câteva dintre elementele care par a creiona profilul miniștrilor români postcomuniști. Nivelul rotației cadrelor rămâne destul de scăzut, nereproducând Întocmai imaginea cabinetelor comuniste. În absența unei tradiții a multipartidismului, care sunt resorturile care explică promovarea anumitor actori În funcțiile executive? Sunt aceștia personaje noi care nu au o legătură directă cu nucleul de putere comunist? și mai ales, cum se poate explica accesul acestora la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de personal pe care guvernele postcomuniste le-au adoptat În ultimii ani. Primele două cabinete care au fost create imediat după revoluție au fost conduse de către Petre Roman. Prima decizie oficială a Consiliului Frontului Salvării Naționale anunța numirea sa. În absența partidelor politice, decizia de a-l desemna pe primul-ministru al guvernului provizoriu a fost luată „Într-un cerc mai restrâns”. Roman dispunea de imaginea unei persoane care nu avea nicio relație cu trecutul comunist; era un tânăr cercetător În domeniul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ceea ce i-ar fi permis acumularea unui capital economic care a fost mai apoi reconvertit În capital politic. Fără a exclude această posibilitate, vom Încerca să analizăm mai Îndeaproape exemplul ales. Conform lui Vătășescu, numirea sa a fost stabilită În absența sa, la recomandarea unuia dintre colegii săi de la facultate: În seara zilei de 27 decembrie dl profesor Drăgănescu, care fusese numit viceprim-ministru, da’ nu știam, că nu se anunțase, mi-a dat un telefon și m-a chemat la guvern
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În ce măsură putem să vorbim despre o uitare a trecutului comunist? În ciuda unui proces de reînnoire a actorilor politici, putem remarca faptul că anumite modele culturale care Își au rădăcinile În perioada comunistă mai pot fi identificate În spațiul politic românesc. Absența coeziunii elitelor, În general, personalizarea numirilor, menținerea unor mecanisme informale care se substituie unor cadre instituționale fie la nivel de executiv, fie la nivel de partid sunt elemente ale patrimonialismului trecutului. În ciuda faptului că ponderea fostelor elite comuniste reconvertite la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ar fi plățile electronice, comerțul prin internet etc., nu pot fi concepute fără echipamentele corespunzătoare, care se impun la ofertă pentru a se alinia posibilităților tehnice ale echipamentelor clientului. Materialele informative despre servicii constituie mijlocul principal de prezentare care, în absența produsului (în acest caz, intangibil), trebuie să suplinească forma materială. Descrierea și explicarea efectelor serviciului sunt elemente importante în orientarea opțiunii clienților. Materialul informativ nu trebuie confundat cu mijloacele promoționale. Informațiile despre serviciu trebuie să fie complete, cuprinzând atât performanțele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu maximă intensitate tragismul condiției umane. Eul liric se autoportretizează prin „dorul fără sațiu”, nestinsul alean și visarea „unei planete pierdute”, prin stări contemplative deci, dar și prin „nepace”, prin febrilă căutare, o ascensiune eșuată și reluată sisific. Chinul și absența lui se succed cu repeziciune, coexistă sau, atingând apogeul, iau fiecare atributele celuilalt, devenind, ca la Eminescu, „chin dulce” și „farmec dureros”. Fundamentală este percepția existenței îndreptate inexorabil spre „amurg”, al cărui potir e „plin cu otrave”. Acum, moartea nu
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
dar și textele unor conferințe, emisiuni radiofonice, despre importanța valorilor clasice, precum și o cronică a studiilor clasice din România. În primul număr se remarcă articolul lui Adrian Maniu, Despre un repertoriu clasic, și un altul, al lui Ernest Bernea, intitulat Absența clasicismului. N. I. Herescu semnează studiul Eminescu și clasicismul. Același număr mai conține opinii ale unor scriitori și critici ca Perpessicius, Miron Radu Paraschivescu, Dragoș Vrânceanu despre întemeierea Institutului de Studii Latine. Buletinul mai cuprinde articole comemorative (despre Izabela Sadoveanu), o
BULETINUL INSTITUTULUI DE STUDII LATINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285940_a_287269]
-
în 1977, dar sieși își refuză cariera de opozant politic, dorind să-și impună scrierile atenției internaționale pentru valoarea lor estetică, și nu pentru rațiuni de conjunctură politică. I-au fost publicate în Franța, în traducere, la editura Flammarion, În absența stăpânilor (En l’absence des maîtres, 1983), Bunavestire (L’Annonciation, 1985) și Don Juan (1991). După 1989, e foarte prezent în publicistica și dezbaterile de idei din țară. Din aprilie 1990, e director al săptămânalului „Contemporanul - Ideea europeană”, serie nouă
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]